15,922 matches
-
oameni uniți și de a-i face să uite necazurile „prozaice“ ale vieții. Cam peste tot regimurile comuniste au alunecat dinspre internaționalism spre naționalism, dar puține au mers atât de departe ca În România. S-au lăsat atrași până și intelectuali de formație veche, care au văzut În naționalism o revanșă față de umilitorul antinaționalism prosovietic al anilor ’50. Extremele păreau mai ușor practicabile decât linia de mijloc. Întrebarea era cât timp naționalismul avea să țină loc de pâine. Dezastrul Pâinea Începea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
probe de scris (din teama de răspândire a unor texte clandestine sau manifeste). În anii ’50, accesul la Învățământul superior fusese limitat sau chiar interzis elementelor sociale „nesănătoase“ (celor cu „dosar prost“, cu părinți burghezi, „chiaburi“, condamnați politic... și chiar intelectuali). Apoi, pentru un timp, s-a renunțat la discriminări. La mijlocul anilor ’70 s-a reluat Însă procedeul În mai multe facultăți, cu profil ideologic și politic, unde nu mai putea intra oricine: drept, istorie, filozofie, științe economice... În aceste instituții
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nici o șansă de reușită (au pierit În ciocnirile cu Securitatea sau, capturați, au fost condamnați la moarte și executați). Nu puțini țărani s-au opus colectivizării. Au izbucnit și răscoale țărănești, localizate Însă și repede Înăbușite. O bună parte dintre intelectuali nu s-au Împăcat nici ei cu comunismul. Dar puțini au Întreprins ceva efectiv. Se aștepta, se dorea o schimbare; câți erau Însă dispuși să se sacrifice pentru ea? Un freamăt s-a simțit și În România, mai ales În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
urmă tolerat. În anii ’50, un „banc politic“ se putea solda cu ani de Închisoare; acum, apărea probabil ca un mijloc de defulare mai puțin periculos pentru regim ca oricare altul. Se invocă astăzi „rezistența prin cultură“. În fapt, rolul intelectualilor și al scriitorilor În particular a fost echivoc. În anii ’50, lucrurile erau clare: cu Partidul sau Împotriva lui. Unii scriitori au tăcut, alții — și printre cei mai importanți — s-au aliniat, din primul moment sau pe parcurs, la literatura
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sfidări; dar este meritul lor, nu al sistemului care i-a format. Comunismul a Întors aproape complet societatea românească. Aproape toți românii au urcat sau au coborât. Puține familii mai păstrează o tradiție. Orășenii au fost până mai ieri țărani. Intelectualii se trag din familii de țărani și de muncitori. Este o societate formată din „oameni noi“, pe care comunismul i-a făcut ceea ce sunt astăzi. Elita este recentă, În măsură covârșitoare. Chiar nemulțumiți de abuzurile comunismului, majoritatea românilor s-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
maghiar de proporții. În aprilie 1990, manifestanții au ocupat Piața Universității din București. Timp de aproape două luni, s-a desfășurat aici o demonstrație-maraton, cu discursuri și cântece, Îndreptată Împotriva regimului Iliescu. Era lume de tot felul, dar nu puțini intelectuali și studenți. Televiziunea a avut grijă să transmită imaginile cele mai puțin favorabile (grupuri de țigani, de pildă) din care ar fi rezultat că acolo s-a adunat scursoarea societății românești. „Golani“, i-a numit Iliescu. Apelativ asumat cu mândrie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Înarmați cu bâte. Printre ei, dirijându-i și stimulându-i, și falși „mineri“. Timp de două zile, În București a domnit teroarea. Au fost devastate sediile partidelor de opoziție, Universitatea și Institutul de Arhitectură. Erau vânați mai cu seamă intelectualii sau cei care păreau minerilor a fi intelectuali ori persoane cu moravuri dubioase: bărbați cu ochelari, femei cu rochii scurte... Loviți sălbatic cu bâtele, În uralele unei populații fanatizate care Îi Încuraja pe agresori, erau Înghesuiți În dube de polițiștii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
votat În mai mare măsură oamenii vârstnici decât cei tineri, țăranii mai mult decât orășenii și persoanele cu un nivel cultural modest. Dimpotrivă, Emil Constantinescu și Convenția au beneficiat În primul rând de voturile oamenilor tineri, ale orășenilor și ale intelectualilor. Partidul lui Roman se afla cam Între cele două extreme. Această dispunere se văzuse și la alegerile locale (desfășurate cu câteva luni Înainte). Convenția a câștigat atunci În majoritatea marilor orașe (inclusiv la București), Partidul Democrat a obținut bune rezultate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și el candidat, atrăsese 20% din electorat; el a recomandat alegătorilor săi să-l voteze la al doilea tur pe Constantinescu. Candidatul Convenției a obținut În final 54% din voturi, cu nouă procente mai mult decât Iliescu. Schimbare semnificativă: un intelectual lua locul unui fost activist de partid. La Parlament, Convenția Democrată a ieșit pe primul loc, deși Încă departe de majoritatea absolută: 30% la Cameră și 31% la Senat, față de P.D.S.R. — 22% și 23%. În consecință, Convenția a format noul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
putea asista la triumful, dar și la declinul partidului pilot al Convenției), a suferit de o fundamentală lipsă de identitate. Electoratul lui era departe de a fi țărănesc, ca pe vremuri, scorul Înregistrat fiind mai bun la orașe și printre intelectuali. Ratând doi prim-miniștri, țărăniștii nu s-au mai ambiționat să-l Încerce pe al treilea. S-a apelat În decembrie 1999 la Mugur Isărescu, un tehnician fără culoare politică, Încă din 1990 guvernator al Băncii Naționale. Soluția a avut
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vânduți Occidentului“ că vor ajunge În lagăre de muncă (asemenea vorbe erau apoi negate de cei care le pronunțaseră sau prezentate ca glume ori figuri retorice). Și s-a petrecut ceva aproape suprarealist: o grămadă de români — oameni politici, jurnaliști, intelectuali — s-au mobilizat pentru alegerea lui Iliescu, pe care mulți dintre ei Îl combătuseră până atunci cu Înverșunare. Aveau de ales, potrivit propriei lor logici, Între „rău“ și „foarte rău“ și s-au dus la vot pentru a ajuta răul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
persoanele de vârstă medie l-au preferat pe Băsescu, vârstnicii (În proporție zdrobitoare) pe Năstase. Orașele au votat majoritar Băsescu, satele Năstase. Persoanele cu studii superioare i-au dat o mare majoritate lui Băsescu (de altfel, greu să găsești un intelectual care să recunoască că ar fi votat Năstase!). Și cei cu studii medii s-au orientat mai curând spre Băsescu. În schimb, peste 60% dintre cei care n-au depășit studiile elementare și-au dat votul lui Năstase. Remarcabilă Împărțire
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să recunoască că ar fi votat Năstase!). Și cei cu studii medii s-au orientat mai curând spre Băsescu. În schimb, peste 60% dintre cei care n-au depășit studiile elementare și-au dat votul lui Năstase. Remarcabilă Împărțire: rafinatul intelectual Năstase, profesor universitar, colecționar de artă, i-a „convins“ pe votanții care n-aveau nimic de-a face cu poza lui intelectuală, În timp ce intelectualii (și, În genere, oamenii mai bine informați) l-au preferat pe „incultul“ Băsescu. P.S.D., ca partid
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cei care n-au depășit studiile elementare și-au dat votul lui Năstase. Remarcabilă Împărțire: rafinatul intelectual Năstase, profesor universitar, colecționar de artă, i-a „convins“ pe votanții care n-aveau nimic de-a face cu poza lui intelectuală, În timp ce intelectualii (și, În genere, oamenii mai bine informați) l-au preferat pe „incultul“ Băsescu. P.S.D., ca partid social-democrat, care se dorește modern (dar nu prea este), are aici o problemă: cu cât cineva e mai vârstnic, mai sărac sau mai prost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sunt mulți care spun: atunci o duceam mai bine. Repudiat ca sistem, comunismul este reabilitat pe segmente, care, toate la un loc, dau un fel de reabilitare globală. Nu s-a desfășurat un proces al comunismului (solicitat insistent de unii intelectuali). N au fost nici măcar judecați indivizii cu mâinile pătate de sânge, torționarii din anii ’50. Singurele condamnări s-au pronunțat Împotriva celor implicați În represiunea din decembrie 1989. Toți au ieșit Însă destul de repede din Închisoare, În genere pe motive
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
până În acest moment, Băsescu s-a putut gândi că pune punct În acest fel unei interminabile dispute, ridicându-se el Însuși deasupra unei clase politice În bună măsură compromise și atrăgându-și un segment anticomunist (minoritar, dar influent, inclusiv mulți intelectuali) care nu manifestase pentru el o simpatie deosebită. Din vară și până la sfârșitul anului 2006, C.N.S.A.S. a recuperat În principiu milioane de dosare ale arhivei Securității; greu de spus Însă câte lipsesc, câte au dispărut și câte sunt incomplete
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
străinătate „lucruri la pachet“, În genere articole de Îmbrăcăminte second hand și disparate (dar oricum mai atrăgătoare decât ponositele și uniformele confecții comuniste). Cafeaua, țigările, săpunul erau alte produse străine vânate cu obstinație. Pentru majoritatea românilor — cu excepția unui mănunchi de intelectuali de „formație veche“ —, asemenea mărunțișuri (care, este drept, fac viața suportabilă) au trecut Înaintea valorilor esențiale ale Occidentului. După ieșirea din comunism, contactele cu străinătatea au devenit mai directe și mult mai frecvente, dar nu au scăzut În intensitate dramatică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-i face pe români să viseze. „Belgia Orientului“ și „Micul Paris“: aceste două formule au simbolizat dorința de atașare a României la Occident și, În primul rând, la comunitatea francofonă. Timp de aproape o sută de ani, drumul obligat al intelectualului român mergea spre Paris. Franceza a fost, până la comunism, limba pe care orice român cu oarecare cultură trebuia să o cunoască (se Învăța pe parcursul tuturor celor șapte sau opt clase de liceu). Românii cultivați citeau de preferință literatură franceză și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
români după cel francez. Românii din Austro-Ungaria (Transilvania, Banat, Bucovina) aveau o formație culturală de tip german (austriac) și, din acest punct de vedere, se distingeau de elita românească din Regat. Dar chiar În statul român o minoritate influentă de intelectuali și oameni politici privea cu mai mare Încredere spre Germania decât spre Franța. O asemenea atitudine este observabilă la „Junimea“, societatea culturală cu cel mai mare impact În viața intelectuală românească În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Susținătorii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ar fi Întâmplat fără Primul Război Mondial? Germania a mizat greșit pe război și a pierdut. Fără război (firește, și dacă ar fi câștigat războiul!), influența ei ar fi devenit precumpănitoare În Europa Centrală și de Sud-Est. Cine știe, poate intelectualii români ar fi ajuns să vorbească mai curând germana decât franceza! Cele două modele, francez (În subsidiar, belgian) și german (cu varianta sa austriacă), au ocupat aproape În Întregime timp de un veac imaginarul politic și cultural al românilor. Nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
actul lor de naștere Înregistrat În piatră), dar până după Primul Război Mondial nu s-au arătat prea interesați de raporturi particulare cu Italia. Cu atât mai puțin cu Spania, Portugalia sau cu America Latină. „Panlatinismul“ i-a tentat pe unii intelectuali români spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Ca mică țară latină pierdută În marea slavă, România ar fi fost avantajată de o asemenea formulă de solidaritate. Dar, spre deosebire de panslavism și de pangermanism, doctrine care s-au Întâlnit la un moment
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Însă față de ambiția proiectelor, o poezie și un premiu literar erau cam puțin! În urma Primului Război Mondial, Germania a pierdut puncte În România, iar Franța a câștigat. Situație de altfel relativă și fluidă, dat fiind că Germania rămânea totuși o pepinieră de intelectuali români, iar spre sfârșitul perioadei interbelice al treilea Reich va reveni În forță, În plan economic, militar și politic. Pe de altă parte, modelul cultural francez era tot mai mult contracarat de afirmarea valorilor autohtone și a specificului național. Câștigă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
două războaie, alături de instituția similară de la Fontenay-aux-Roses, lângă Paris, un important centru de formare În domeniul științelor umane). Și regimul fascist (perceput inițial mai curând ca autoritar decât ca dictatorial) are destul de mulți admiratori În România, printre oameni politici și intelectuali. Cât despre extrema dreaptă românească — și forma ei cea mai avansată și mai agresivă, mișcarea legionară —, modelele străine sunt mai multe, dozate În fel și chip și combinate cu surse autohtone: naționalismul francez și, mai cu seamă, „Action française“ a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unirii Principatelor, el i-a reprezentat aici pe români În Comitetul Democratic European fondat de Giuseppe Mazzini. Mai târziu, Între 1881 și 1890, a fost ministru plenipotențiar la Londra Ion Ghica (1816-1897), unul dintre cei mai interesanți oameni politici și intelectuali români ai vremii, În plus un „anglofil“, specie foarte rară Într-o epocă bântuită de „francofili“ și, eventual, de „germanofili“. Sunt și englezi care călătoresc În România; câțiva ajung chiar să se stabilească aici. Printre ei, un anume Effingham Grant
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spre Anglia. Se Înmulțesc traducerile: Dickens, venind din urmă, dar mai ales scriitorii contemporani la modă, precum W. Somerset Maugham și A.J. Cronin, publicați În tiraje considerabile. Și America era departe, dar poate mai puțin departe decât Anglia. În timp ce intelectualii români priveau spre Franța și Germania, Statele Unite au devenit, pe la 1900, un punct de atracție pentru țăranii români din Transilvania. Cam o sută de mii de români transilvăneni se stabilesc de partea cealaltă a Oceanului În primele două decenii ale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]