13,905 matches
-
atât mai aproape de media caracteristicii (necunoscută!) cu cât dispersia ei este mai mică. Se observă astfel că, pentru o caracteristică cu o variabilitate mare, este necesar să efectuăm studii pe eșantioane mai mari (n mai mare produce micșorarea dispersiei de sondaj a mediei) decât în cazul unei caracteristici cu o variabilitate mai mică. Observație. Deoarece pentru caracteristica în discuție (cota 1 a reperului R4) se pot înregistra și distribuții empirice cu valori măsurate mai mici decât centrul de toleranță (deci și
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
10.193250 Mediana: 10.18 Modul: 10.19 Abaterea medie patratică: 0.027399 Amplitudinea: 0.14 Abaterea medie absolută: 0.020075 Se observă că valorile pentru medie, mediană și mod sunt foarte apropiate (ceea ce indică o simetrie a distribuției de sondaj) și foarte apropiate de centrul câmpului de toleranță TC: 00675.0=−TCx , 02.0=−TCxme , 01.0=−TCxmo (indicația cea mai importantă este cea relativă la valoarea medie). În ceea ce privește împrăștierea, se observă că amplitudinea valorilor caracteristicii, care este în acest
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
drept având rezultate pozitive de către cetățeanul francez beneficiarul final al întregului demers. Exemplul ar putea fi urmat și în România. Plecând de la influența puternică pe care o au regiunile în viața cotidiană, John Loughlin arată cum francezii se pronunță în sondaje majoritar favorabili unei guvernari subnaționale regionale, fiind încrezători în viitorul acesteia alături de și în complementaritate cu competențele guvernului central. Păstrând un stil dinamic, sintetic și plin de exemple concrete, cartea profesorului Loughlin reprezintă o lectură nu doar utilă, ci și
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
XX-lea sub forma agențiilor de dezvoltare regională alese în mod indirect, iar această apariție lentă a început să dea roade odată cu crearea de consilii regionale alese, de către reformele de descentralizare din 1982. Opinia publică este ambivalentă în această problemă: sondajele de opinie au relevat un sprijin public constant pentru păstrarea departamentului, chiar dacă aceleași voturi indicau și faptul că cetățenii erau convinși că regiunea reprezenta instituția teritorială "a viitorului". Un sondaj realizat în 2002 a arătat că publicul încă mai sprijinea
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
descentralizare din 1982. Opinia publică este ambivalentă în această problemă: sondajele de opinie au relevat un sprijin public constant pentru păstrarea departamentului, chiar dacă aceleași voturi indicau și faptul că cetățenii erau convinși că regiunea reprezenta instituția teritorială "a viitorului". Un sondaj realizat în 2002 a arătat că publicul încă mai sprijinea existența departamentului (81%), iar marea majoritate se opunea transferului puterilor acestuia către regiune (doar 16% au fost pro). Pe de altă parte, regiunea câștigă teren în fața departamentului în ceea ce privește nivelul cel
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sprijinea existența departamentului (81%), iar marea majoritate se opunea transferului puterilor acestuia către regiune (doar 16% au fost pro). Pe de altă parte, regiunea câștigă teren în fața departamentului în ceea ce privește nivelul cel mai apropiat de guvernare pentru dezvoltarea teritorială. Într-un sondaj de opinie, 45% au ales regiunea și doar 31% departamentul. În mod interesant, nu cu mult în urma regiunilor se aflau asociațiile intermuni-cipale cu 41%.2 Totuși, nici departamentul nici regiunea nu au reușit să se impună cu rol de conducere
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cunoștință de cauză. Acest lucru nu ar trebui să ne surprindă, deoarece așa se întâmplă în marea majoritate a statelor moderne care au sisteme complexe de administrație și finanțe publice. Totuși, în ciuda acestei lipse de familiaritate, se pare că, după sondajele de opinie făcute succesiv, publicul francez privește regiunile în mod favorabil. Un sondaj realizat în octombrie 2002 arăta că marea majoritate era de acord ca regiunile să primească o serie de responsabilități din mai multe domenii: rezolvarea micilor infracțiuni (86
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
se întâmplă în marea majoritate a statelor moderne care au sisteme complexe de administrație și finanțe publice. Totuși, în ciuda acestei lipse de familiaritate, se pare că, după sondajele de opinie făcute succesiv, publicul francez privește regiunile în mod favorabil. Un sondaj realizat în octombrie 2002 arăta că marea majoritate era de acord ca regiunile să primească o serie de responsabilități din mai multe domenii: rezolvarea micilor infracțiuni (86%); protecția mediului (93%); rezolvarea problemei șomajului (86%); perfecționările (89%); gestiunea spitalelor (84%); oferirea
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
înființarea unui curriculum școlar (la définition des programmes scolaires) (69%); gestiunea și dezvoltarea patrimoniului cultural (patrimoine) (84%); și adaptarea legii naționale pentru a lua în calcul specificul regional (70%).55 Mai mulți francezi sunt mai încrezători în viitorul regiunii (după sondaje, 63%) decât în stat (43%). Același sondaj indică faptul că 43% din populația franceză consideră că, în viitor, regiunea va avea o influență mai mare asupra vieții cotidiene decât Europa sau chiar statul francez.56 Aceasta nu înseamnă că regiunea
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
programmes scolaires) (69%); gestiunea și dezvoltarea patrimoniului cultural (patrimoine) (84%); și adaptarea legii naționale pentru a lua în calcul specificul regional (70%).55 Mai mulți francezi sunt mai încrezători în viitorul regiunii (după sondaje, 63%) decât în stat (43%). Același sondaj indică faptul că 43% din populația franceză consideră că, în viitor, regiunea va avea o influență mai mare asupra vieții cotidiene decât Europa sau chiar statul francez.56 Aceasta nu înseamnă că regiunea va înlocui instituțiile deja existente cum ar
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
va avea o influență mai mare asupra vieții cotidiene decât Europa sau chiar statul francez.56 Aceasta nu înseamnă că regiunea va înlocui instituțiile deja existente cum ar fi departamentul și municipalitatea, devenind nivelul preferat al subguvernării naționale. Din contră, sondajul de opinie citat mai sus arată că încă există un atașament puternic față de aceste două niveluri și, în special, față de municipalitate. Dar și departamentul este puțin probabil să dispară din ochii opiniei publice. Concluzii Ceea ce am arătat în această analiză
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
regresult 2.php Rezultatele electorale relevă o imagine de ansamblu a opiniei publice și a partidelor politice la anumite momente în timp. Însă, nu relevă opinia publică în totalitate și este necesar să ne referim și la alte surse, precum sondajele sociologice. Foarte folositoare în acest sens sunt sondajele permanente realizate de Observatorul Interregional Politic (Observatoire Interrégional Politique OIP), cu sediul la Sciences Po, Paris, în colaborare cu marea majoritate a regiunilor franceze 57. Aceste sondaje relevă un paradox interesant în legătură cu
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de ansamblu a opiniei publice și a partidelor politice la anumite momente în timp. Însă, nu relevă opinia publică în totalitate și este necesar să ne referim și la alte surse, precum sondajele sociologice. Foarte folositoare în acest sens sunt sondajele permanente realizate de Observatorul Interregional Politic (Observatoire Interrégional Politique OIP), cu sediul la Sciences Po, Paris, în colaborare cu marea majoritate a regiunilor franceze 57. Aceste sondaje relevă un paradox interesant în legătură cu percepția publicului față de regiuni ca nivel de guvernare
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și la alte surse, precum sondajele sociologice. Foarte folositoare în acest sens sunt sondajele permanente realizate de Observatorul Interregional Politic (Observatoire Interrégional Politique OIP), cu sediul la Sciences Po, Paris, în colaborare cu marea majoritate a regiunilor franceze 57. Aceste sondaje relevă un paradox interesant în legătură cu percepția publicului față de regiuni ca nivel de guvernare teritorială. Pe de o parte, de vreme ce sondajul a început în 1986, marea majoritate a făcut referire mai degrabă la regiune decât la departament sau municipalitate ca fiind
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Observatoire Interrégional Politique OIP), cu sediul la Sciences Po, Paris, în colaborare cu marea majoritate a regiunilor franceze 57. Aceste sondaje relevă un paradox interesant în legătură cu percepția publicului față de regiuni ca nivel de guvernare teritorială. Pe de o parte, de vreme ce sondajul a început în 1986, marea majoritate a făcut referire mai degrabă la regiune decât la departament sau municipalitate ca fiind "nivelul de guvernare al viitorului" și în același timp, este foarte mulțumită de modul de acțiune al consiliilor regionale. De
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mai eficient (evitându-se disfuncția instituțiilor stratificate) și mai transparent. Dată fiind istoria dezvoltării instituționale care a fost examinată de-a lungul cărții, este puțin probabil că va fi luată o acțiune decisivă în această privință în viitorul apropiat. Concluzii Sondajul de opinie al evoluției dimensiunii teritoriale a administrației publice franceze arată că au avut loc schimbări dramatice de-a lungul perioadei de 20 de ani, de la reformele de descentralizare din 1982. Republica Franceză a fost transformată din statul unitar par
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
numărul funcțiilor care pot fi deținute simultan la două. 16 P. Sadran, "La Vie Politique Locale", Les Collectivités Locale en Mutation (Paris: La Documentation Française, Cahiers Français), nr. 293, octombrie-decembrie 1999, p. 27. 17 Stevens, op. cit., p.170. 18 Un sondaj de opinie realizat de IPSOS a arătat că 61% din cetățeni ar dori abolirea completă a sistemului, în timp ce 35% sunt în favoarea păstrării acestuia, iar 4% nu și-au exprimat nicio părere. Suporterii partidelor de stânga au fost mai mult de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
I: Etat des regions françaises un an aprés les elections de 1988 (Paris: Presses Universitaires de France, 1987). Annick Percheron a fost primul director al OIP. Ea a fost urmată de Élisabeth Dupoirier care a continuat să publice rezultatele acestor sondaje chiar dacă o mare parte din date mai trebuie analizată. Vezi É. Dupoirier, "Les élections régionales du 15 mars 1998 ou l'introuvable espace public regional" și C. Dargent, op. cit., ambele în P. Perrineau și D. Reynié, op. cit., 1999, pp. 29-42
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
situația din Spania, vezi J. Loughlin și S. Lux, Subnational Finances in Spain: Lessons for UK? (Guvernul Britanic: Biroul Vice Prim-Ministrului, Nov. 2003), pp.79 disponibilă pe http://www.local.odpm.gov.uk/finance/balance/bof22.pdf 7 Un sondaj excelent cu privire la finanțele locale din Franța, poate fi găsit în M. Bouvier, Les Finances Locales, Ediția a 8-a (Paris: Librairie Générale de Droit, 2002). 8 Datele care urmează sunt preluate din Dexia-Crédit Local, Finances locales en France (Paris: Dexia-Crédit
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
corupției este considerat un rău în sine: metafora „întunericului” este adevăratul său arsenal în acțiune. 5. Al cincilea aspect e corelat cu aspectul percepției. Nu înseamnă intrarea în contradicție cu valoarea atribuită a ceea ce este „perceput” în lumină sociologică, în sondaje și instrumente asemănătoare de cercetare, care în orice caz - așa pare - oferă o oarecare indicație. Percepția corupției constă într-un dublu aspect: pe de o parte, deoarece acționează „sub acoperire”, trebuie să ținem cont și eventual să încercăm să verificăm
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
spațiul politic vizează suscitarea unor atitudini particulare publicului receptor. Definind "un spațiu în care se relaționează discursurile contradictorii a trei actori care au legitimitatea de a se exprima în mod public asupra politicii: oamenii politici, jurnaliștii și opinia publică, prin intermediul sondajelor de opinie"6, comunicarea politică se caracterizează prin interacțiunea discursivă a unor actori (politicieni, jurnaliști și opinie publică) cu statut și legitimitate distincte. O perspectivă integratoare evidențiază că actul comunicării politice este deopotrivă: a) relație intențională și spațiu de interacțiune
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este de obicei reperată de destinatar, fără mari dificultăți"158. Concluzii Definită ca spațiu de circulație a discursurilor politice a trei mari actori care au legitimitatea de a se exprima public asupra politicii: oamenii politici, jurnaliștii și opinia publică (prin intermediul sondajelor de opinie), comunicarea politică oferă imaginea complexă a raporturilor de putere și a schimburilor simbolice de pe scena politică. Abordarea semiotică a limbajului politic, ca mijloc de comunicare specific cunoașterii și comunicării politice, își dovedește utilitatea prin conceperea acestuia ca macro-semn
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
constatat că 78% din subiecți opinează că mediul școlar și cel familial prezintă conflicte din toate sferele, iar 76% susțin că relațiile de prietenie și amiciție sunt afectate de insuficienta statornicie, datorată de interese fie materiale, fie afective. Cercetările și sondajele efectuate au condus la necesitatea efectuării în școală a activităților de mediere care au un caracter aparte, în desfășurarea lor nu se dezbat norme și reguli moral-civice, de comportare, nu sunt oferite modele sau sugestii. Cei implicați găsesc rezolvarea prin
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
tipuri de activități cu caracter interdisciplinar: 61 • PROGRAME INTERDISCIPLINARE DE NEGOCIERE A CONFLICTELOR ÎN COMUNITATE (acțiuni pentru problemele comunității: de mediu, persoane devaforizate); • ACTIVITĂȚI CENTRATE PE MEDIEREA CONFLICTELOR la nivelul școlii (pregătirea a două piese de teatru cu tematică adecvată, sondaj de opinie/ cercetare privind gestionarea conflictelor, expoziție de desene „Evitarea și soluționarea pozitivă a conflictelor școlare); • ACTIVITĂȚI DE INFORMARE A ELEVILOR în domeniul evitării/ soluționăii/ medierii conflictelor (editarea lucrării „Medierea pas cu pas”, editarea revistei „Alternativa”, realizarea unui panou informativ
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
Însemna ca președintele să le spună angajaților să muncească mai mult și să ponteze mai multe ore. Ședința se Încheia În fiecare săptămână cu Înmânarea premiului Q-Tip1 pentru recunoașterea unui act de calitate. Deși ședința Își avea originile Într-un sondaj făcut În rândul angajaților, În care conducerea primise note proaste În ceea ce privește comunicarea, ea se transformase Într-un prilej pentru ca președintele și alți manageri să țină predici personalului, preț de o oră, În fiecare săptămână. Premiul Q-Tip era Înmânat pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]