13,648 matches
-
La 4 ani Iacob a primit primele lecții de Tora de la rabinul șef al evreilor spanioli din București, Behor Haim Bejerano. Dar, în afara de tradiția evreiască, curiozitatea lui era atrasă și de mesajele creștine și de credințele folclorice animiste, care străbăteau povestirile mamei sale din cele învățate de ea la mănăstire, precum și de obiceiurile pe care le-a observat la servitoarea maghiară din casa părintească. Din anii copilăriei la București amintește Iacob Levi Moreno în memoriile sale de jocurile în tovărășia
Jacob Levy Moreno () [Corola-website/Science/316742_a_318071]
-
și atitudini (psihologie) care sunt considerate ca preferate printr-un consens neoficial în cadrul curentul principal aparținând unei anumite culturi. Influențată masiv de mass media (începând cu secolul XX) și transmisă prin limbajul autohton al acelei culturi, această colecție de idei străbate viața zilnică a societății. Cultura populară este adesea privită ca fiind trivială și capabilă de "a face să amuțească" omul, pentru a găsi o acceptare consensuală în curentul principal. Ca rezultat al acestei concepții, este mult criticată de surse științifice
Cultură populară () [Corola-website/Science/316769_a_318098]
-
astfel răcorirea organismului. În urma unor asemenea „proceduri” picioarele condorilor sunt acoperite de pete albe lăsate de acidul uric. Principala sursă de alimentație pentru condori o constituie leșurile mamiferelor de dimensiuni medii. În căutarea acestora ei adesea călătoresc pe distanțe lungi, străbătând în jur de 200 km pe zi. Aflându-se departe de țărm, condorii preferă hoiturile copitatelor mari, cum sunt cerbii, guanaco, vitele cornute mari, care au fost răpuse de bătrânețe sau slăbiciune ori au fost ucise de pume. Aflându-se
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
prin 1834 de un pașă Hasan în zona central-sudică, la nord de Bazargic, arabi originari din Siria, care erau foarte apreciați pentru priceperea lor de a practica agricultura în condiții de secetă. Teritoriul pe care s-au stabilit aceștia este străbătut azi de frontiera româno-bulgară. Din cele cinci așezări, cea mai importantă era "Dokuz Agaç" ("Nouă copaci"), azi Măgura. Erau singurele așezări arăbești din Europa. Recensământul otoman din 1850 raportează 145 de arabi (0,9%) în Dobrogea, însă numărul lor a
Arabii din România () [Corola-website/Science/315100_a_316429]
-
că în timpul călătoriei sale prin Peninsula Balcanică efectuată în anul 1854, una din aceste așezări, Arab-Köi, era deja abandonată, restul așezărilor bucurându-se însă de o oarecare prosperitate. În 1878 Dobrogea este divizată între România și Bulgaria, iar noua frontieră străbătea spațiul locuit de arabi. După această dată, așzările arabe încep să decadă, iar o parte din populație emigrează către Imperiul Otoman. Câteva decenii mai târziu, în 1913, antropologul elvețian menționează că aceste colonii s-au dizolvat și reușește să mai
Arabii din România () [Corola-website/Science/315100_a_316429]
-
Drumul Franței" relatează evenimentele premergătoare și desfășurarea Războiului franco-prusac. În paralel, călătoriile pe distanțe lungi din "Copiii căpitanului Grant", "Ocolul Pământului în 80 de zile", "Claudius Bombarnac" sau "César Cascabel" îi permit autorului să descrie teatrul evenimentelor istorice ale teritoriilor străbătute de personajele sale (printre care se numără și Achiziția teritoriului Alaska de către Statele Unite ale Americii). Deși în cea mai mare parte a operei sale Jules Verne face referire la evenimente istorice reale, au existat și situații în care el a
Voyages extraordinaires () [Corola-website/Science/315104_a_316433]
-
panouri conțin sute de figuri umane. Este remarcabilă redarea detaliilor, mai ales a vegetației, unde putem distinge peste 30 de specii de plante. Alt artist flamand al perioadei este Rogier van der Weyden (1399 - 1464) ale cărui picturi religioase sunt străbătute de un puternic dramatism emoțional. Hans Memling (1435? - 1494) creeză figuri delicate, grațioase pe un fundal eteric. Hugo van der Goes (1440? - 1482) realizează, la comanda familiei italiene Portinari, o superbă piesă de altar (1476, Palazzo degli Uffizi, Florența) cu
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
Gros, Théodore Géricault (1791-1824) este renumit pentru redarea spectaculoasă și monumentală a evenimentelor acelei epoci. Capodopera sa, "Răpirea meduzei" (1818-1819, Luvru), reliefează atât suferința supraviețuitorilor unui naufragiu, dar și eroismul acestora. Eugène Delacroix (1798-1863) tratează tema suferinței umane în lucrări străbătute de un intens fior dramatic, precum: "Masacrul din Chios" (1822 - 1824), "Libertatea conducând poporul" (1830), ambele expuse la Luvru. Delacroix s-a inspirat nu numai din literatură, precum ceilalți romantici, dar și din călătoriile întreprinse în Orientul Mijlociu. Tehnica sa de
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
străzile Parisului: amatori de gravuri, muzicanți ambulanți, acrobați... La începutul anilor 1850, își îndreaptă atenția spre sculptură. Începe să execute o sculptură care va deveni celebră - "Ratapoil" (1850). "Ratapoil" simbolizează un agent bonapartist, pe jumătate ofițer, pe jumătate polițist, care străbate Franța răspândind ambițiile imperiale ale viitorului Napoleon al III-lea. Dumier îl prezintă ca o creatură slăbită, cu o pălărie turtită pe cap, cu o față împodobită de mustăți încârligate și cu o barbă ascuțită. Din 1853, Daumier va petrece
Honoré Daumier () [Corola-website/Science/315208_a_316537]
-
verde, având o putere calorifică scăzută, nu este un combustibil potrivit pentru producerea de abur. Abia în secolul al XVIII-lea cererea de putere mecanică a determinat dezvoltarea cazanelor. Primele generatoare de abur erau niște recipiente metalice, de obicei cilindrice, străbătute de un "tub de foc" în care ardea un foc de cărbune. Acest model, zis „de tip Cornish”, nu diferă prea mult de cazanele de încălzire folosite uneori și în prezent, dar nu pentru producerea de abur, ci doar a
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
Lichtental (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat în partea vestică a raionului Sărata. Teritoriul localității este străbătut de râul Cilighider, care se varsă în râul Cogâlnic în apropierea satului Satu-Nou (Raionul Sărata). El se află la o distanță de 12 km nord-vest de centrul raional și stația de cale ferată Sărata. Până în anul 1947 satul a purtat
Lichtental, Sărata () [Corola-website/Science/318592_a_319921]
-
Moruzeni (în , în ) este un sat în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Faraoani. Are locuitori, preponderent ruși. Satul este situat la o altitudine de 32 m, în partea nord-vestică a raionului Sărata. Teritoriul localității este străbătut de râul Babei, care se varsă în râul Sărata chiar în apropierea satului Moruzeni. El se află la o distanță de 35 km nord de centrul raional și stația de cale ferată Sărata. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea
Moruzeni, Sărata () [Corola-website/Science/318594_a_319923]
-
de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 43 m, în partea nord-vestică a raionului Sărata, la mică distanță de frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova. Teritoriul localității este străbătut de râul Babei, care se varsă în râul Sărata în apropierea satului Moruzeni (Raionul Sărata). El se află la o distanță de 36 km nord de centrul raional și stația de cale ferată Sărata. De această comună depinde administrativ satul
Faraoani, Sărata () [Corola-website/Science/318593_a_319922]
-
denumirea Novoselie (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 14 m, în partea sud-vestică a raionului Sărata. Teritoriul localității este străbătut de râul Cogâlnic; în apropierea satului are loc vărsarea râului Cilighider în Cogâlnic. El se află la o distanță de 7 km vest de centrul raional și stația de cale ferată Sărata (pe linia Odesa - Ismail). Prin sat trece autostrada
Satu-Nou, Sărata () [Corola-website/Science/318617_a_319946]
-
de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 41 m, în partea nord-vestică a raionului Sărata, la mică distanță de frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova. Teritoriul localității este străbătut de râul Sărata; în dreptul localității, are loc vărsarea râului Copceac în râul Sărata. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Manja (în ), în acel an el fiind redenumit Mîniailîvka. De această comună depinde administrativ satul Anești. Prin Tratatul
Manja, Sărata () [Corola-website/Science/318615_a_319944]
-
de comună în raionul Sărata din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent ruși. Satul este situat la o altitudine de 35 m, în partea nord-vestică a raionului Sărata, la mică distanță de frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova. Teritoriul localității este străbătut de râul Sărata. El se află la o distanță de 42 km nord de centrul raional și stația de cale ferată Sărata (pe linia Odesa - Ismail). Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul
Păuleni, Sărata () [Corola-website/Science/318616_a_319945]
-
regiunea ventrală. Pe pedicel este situat orificiul genital, ceva neîntâlnit la alte arahnide. Segmentele pigidiul pot fi retrase unul în altul, ca un telescop, iar apoi întreg pigidiu retras în opistosomă. Sistemul nervos este puternic comasat, reprezintă o masă ganglionară străbătută de esofag. Organele se simț sunt reprezentate, în principal, de perișori și orificiii cuticulare senzitive. Organele de văz lipsesc, dar cu excepția petelor fotosensibile. Însă ele posedă o gamă largă de receptori care furnizează informația necesară. Cercetările au ddescoperit la aceste
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din dulapi de stejar cioplit, finisate cu nervuri. Pereții interiori sunt străbătuți de brâie decorate în formă de frânghie răsucită și au grinzi cu înflorituri. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare gri, așezată într-un desen geometric. Lăcașul de cult este
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
Re, Sz.Szűcs, G.Șchiopu, A.Valenaș, L.Valenaș, R.Vâlceleanu, J.Zih, I.Zima. este una din cele mai dificile din România. Un sistem complex de galerii orizontale, puțuri și hornuri verticale, săli gigantice, curs de apă subteran care străbate canioane, gururi, marmite turbionare tapetate cu lingurițe . Aici se află cea mai înaltă cascadă din România, Cascada Ventilatorului de 82 m dintr-o bucată. Formațiuni de depunere și prelingere foarte numeroase si deosebit de frumoase sunt net depășite de cele de
Peștera din Valea Rea () [Corola-website/Science/318797_a_320126]
-
este un loc plin de legende și de istorie din Clisura Dunării. Peșteră este situată 12 km aval de Moldova Nouă județul Caras Severin la cca. 30 m desupra nivelului Dunării. Se poate ajunge din șoseaua ce străbate Defileul Dunării, 12 km aval de Moldova Nouă, în locul în care se află un izvor cu apă potabilă. A fost locuită în perioada Hallstatt fiind un adăpost ideal pentru omul primitiv. Poziția ei, cu intrarea prin care domină Dunărea a
Peștera Gaura cu Muscă () [Corola-website/Science/318847_a_320176]
-
susținut că trei principii metafizice principale, corpul, sufletul și spiritul, studiate de trei științe distincte: fizica (studiul corpurilor neînsuflețite), psihologia (studiul corpurilor însuflețite) și ideologia (în sensul lui de Tracy, știința ideilor). Tot universul afișează această structură triadică, ce este străbătură de materie, viață și logos. El identifică legile naturii cu legile lui Dumnezeu și a tras din această concepție multe concluzii morale, de exemplu, lipsa fundamentului celibatului. De asemenea, a susținut că baza a toată morala, politica și dreptul, este
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
echinoxiste". Plecarea în provincie, după absolvire, i-a accentuat și mai mult singularitatea (profitabilă în planul evoluției poetice), dar îi amână prima carte de autor până în 1983 ("Borgum centenarium", Ed. Albatros). Receptarea - și evoluția - poeziei sale va cunoaște toate meandrele străbătute de "un poet stabilit în provincie": depărtarea de presa scrisă, de edituri și de cenaclurile care "lansau" autori sub patronajul unor personalități literare [...] Dar, ca și orașul, provincia poate fi aidoma unei mlaștini care înghite sau poate fi aidoma unei
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
reprezintă un grup de alge ce grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Sunt organisme eucariote. Marea majoritate a algelor roșii sunt multicelulare. Deoarece acestea absorb lumina albastră, iar lumina albastră poate străbate adâncimi mai mari, algele roșii pot fi găsite la adâncimi mai mari decât celelalte alge. Acestea sunt consumate de om, reprezentând o sursă bogată de proteine. Algele roșii sunt foarte răspândite în apele marine, unde pot forma frunze gigantice. Aceste
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
rosu , albăstrui și alte. Sunt organisme eucariote. Marea majoritate a algelor roșii sunt multicelulare , ajungând la o înălțimi semnificativă ( până la 2 m ) , Thallus lor este dezmembrat alcătuit din tulpină și frunze . Deoarece acestea absorb lumina albastră, iar lumina albastră poate străbate adâncimi mai mari, algele roșii pot fi găsite la adâncimi mai mari decât celelalte alge. Acestea sunt consumate de om, reprezentând o sursă bogată de proteine. Corpul lor este foarte fraged și delicat . Au o varietate de culori , de la roșu
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
Marghiloman. Mare iubitor al naturii, protector al pădurilor naționale, vînător pasionat. Și-a însoțit părintele în expediția din „țara somalilor" (1895—1896), dar a călătorit și singur, dornic de aventuri vînătorești în lumea faunei exotice. În 1899 a revăzut Africa, străbătînd muntele „Marele Atlas" din Maroc, pînă la castelul Glahui, în marginea deșertului Sahara. În 1910 și 1911 a traversat de două ori Atlanticul, pentru vizite și vînătoare în Statele Unite și Canada. În prima călătorie, după popasul din New York, a cercetat
Nicolae Ghica-Comănești () [Corola-website/Science/316210_a_317539]