13,283 matches
-
de el; au fost rupte astfel trei logodne. Audiind un pasaj cântat de Maria Da Maria (care afirmase anterior că muzica are rolul de a elibera îngerul care zace în om și de a-l face să-și ia zborul, înălțând astfel și sufletul omului), profesorul Antim își dă seama că interpretarea ei la violoncel întrece tot ce înțelesese el până atunci din muzică și că fata, deși îi este elevă, are un talent superior. Surprinși de Antim, tinerii coboară din
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
obsesia morții. În finalul nuvelei, el este răpit într-o lumină escatologică de una din logodnicele sale, care-l părăsise mai demult atunci când aflase că și-a trădat vocația artistică, și dus într-o enormă sală de concerte de unde se înalță pe o scară fără sfârșit. Antim se oprește însă din drumul spre Cer, iar logodnica necunoscută dispare fără urmă. Bucureștiul, locul acțiunii din „Uniforme de general”, este centrul inițiatic al literaturii lui Mircea Eliade: „un oraș plin de semne, epifanii
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
într-o primă curte, împodobită în centru cu o fântână cu bazin rotund și jet de apă. De o parte și de alta, clădirile de serviciu se aliniau spre portalul de intrare ajungând până acolo. Și, chiar în față, se înălța fațada de Nord a impozantei biserici abațiale. Construită pe locul cel mai înalt, locuința abațială era clădirea cea mai remarcabilă a mănăstirii: parterul nu era decât o galerie cu arcade, care oferea o trecere deschisă și acoperită între biserică și
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
mai există și astăzi. Era, pentru vietățile din curtea de păsări, un spațiu vast situat în Nordul grădinii de zarzavat, la adăpostul zidului celui înalt de 6 metri, lângă care erau expuși căldurii Soarelui arbori în spalier. În centru se înălța un porumbar hexagonal, plin de găuri, rezervat creșterii porumbeilor, a căror carne fină era foarte apreciată. Cele două cotețe de găini, mai mici și la mică înălțime, adăposteau păsări de curte (200 de găini și 30 de cocoși, potrivit cifrelor
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Ela (Emek Haelá) și se întinde de la Karmey Tzur la sud până la Muntele Gilo în nord, Maale Rehavam în est și Beitar Ilit și Gevaot în vest. Altitudinea lui medie este de 950m. În partea de est a zonei se înalță, pe un deal artificial, fortăreața antică Herodion - ruinele palatului fortificat de vară al regelui Irod cel Mare, din perioada protectoratului român asupra Iudeei. Accesul în Gush Etzion se face prin est, circa 8 minute distanță cu automobilul pe noua șosea
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
Anul 1244 a fost martor raidurilor mongolilor horezmieni în Palestina. Ei au lăsat orasul în ruine, dar au lăsat Sanctuarul Patriarhilor neatins. Ei au fost in cele din urma izgoniți de către sultanul mameluc Baybars I.În anul 1260 el a înălțat un minaret deasupra Sanctuarului. După 6 ani, făcând un pelerinaj în oraș, Baybars a poruncit să se interzică creștinilor și evreilor accesul la sanctuar. Atmosfera generală a devenit în acel timp mai puțin tolerantă față de creștini și evrei decât în timpul
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
ziua închinată Sfântului Anton de Padova, patronul bisericii. Credincioșii își cinstesc patronul venind în fiecare marți la Sfânta Liturghie, rugându-se lui Dumnezeu pentru binecuvântare și ajutor prin mijlocirea acestui sfânt popular, supranumit sfântul minunilor. După ritualul Sfintei Împărtășanii, preotul înalță rugăciunile și cântecele specifice înaintea statuii Sfântului Anton și binecuvântează pâinea, pe care enoriașii o poartă la biserică și care mai apoi este împărțită tuturor, în special săracilor. La sfârșit Liturghiei se venerează relicva Sfântului Anton. Tradițional în biserica Sf.
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
martir al Bisericii locale, comemorat în România la data de 16 mai. În fiecare zi de vineri, în biserica Sf. Anton de Padova se adresează rugăciuni acestui fericit și la sfârșitul Liturghiei se venerează relicva cu moaștele sale. Totodată, se înalță multe alte rugăciuni închinate diferiților sfinți, în mod special către Maica Domnului, rugăciuni ce se zic timp de nouă zile (novenă), de obicei înainte de sărbătoarea sfântului respectiv.
Biserica Sfântul Anton din București () [Corola-website/Science/332543_a_333872]
-
ca pârcălab al ținutului Cârligăturii. La 1670 semnează ca biv spătar pe un act, alături de Ștefan Petriceicu viitorul Domn pe atunci vel pitar. În 1671, sub Gheorghe Duca, el ajunge logofăt al doilea; iar în 1673, sub Petriceicu Vodă, este înălțat importanta dregătorie de mare vistiernic. Nu se cunoaște care a fost atitudinea sa pe timpul asediului Hotinului de către turci, când domnitorul Ștefan Petriceicu a trecut de partea polonezilor. Cert este că dacă nu la însoțit pe Petriceicu, în exil în Polonia
Tudosie Dubău () [Corola-website/Science/332634_a_333963]
-
unitatea structurală a flișului transcarpatic, în a cărui terminație estică se constituie. Relieful este masiv și greoi, relativ monoton. Culmile apar netede ori larg bombate și derivă din suprafețele de nivelare Cerbu și Mestecăniș. Peste suprafața de nivelare miocenă se înalță doar vârfurile cele mai înalte. Văile principale sunt adâncite semnificativ sub nivelul culmilor. Doar valea Bistriței este mai largă. În culmea Țapului este citată o depresiune considerată de origine nivală, parțial colmatată.
Munții Țibău () [Corola-website/Science/332747_a_334076]
-
numele și influențele acesteia. În România, studierea focarelor geopatogene a început în octombrie 1961, în secret, în câteva unități militare, prin metode paranormale. Rețeaua Hartmann apare sub forma unor perdele verticale de radiații tridimensionale și invizibile foarte înalte care se înalță din sol. Acestea se întind pe direcția Nord-Sud din 2 în 2 metri, iar pe direcția Est-Vest din 2,5 în 2,5 metri, iar grosimea lor este între 16 și 20 cm. Liniile se intersectează între ele, punctele de
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]
-
izbuti să-i întoarcă binețea cu care trandafirul o întâmpină. Înfuriat până peste poate, acesta nu mai vru să-i vorbească deloc din acea clipă. Copleșită de mâhnire, cu inima frântă, privighetoarea se retrase într-un cotlon al grădinii de unde înălță către Creatorul tuturor o rugă arzătoare, cerându-i să o înzestreze cu glas. În marea sa milostivire, Creatorul îi hărăzi cel mai frumos glas din lume. Cu încredere, privighetoarea se întoarse la trandafir și îi înălță cele mai emoționante triluri
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
cotlon al grădinii de unde înălță către Creatorul tuturor o rugă arzătoare, cerându-i să o înzestreze cu glas. În marea sa milostivire, Creatorul îi hărăzi cel mai frumos glas din lume. Cu încredere, privighetoarea se întoarse la trandafir și îi înălță cele mai emoționante triluri de dragoste care au putut fi auzite vreodată pe pământ, însă semețul trandafir rămase neclintit. Zdrobită de durere, privighetoarea se retrase în ascunzișul ei. Peste noapte trandafirul fu cuprins de remușcări pentru purtarea sa crudă și
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
cel mai tare"." " "Capitolul X" "Rugăciuni și încheierea cărții" "Din inimă să ridicăm azi mâna", "Căci mâine n-o va mai lăsa țărâna". "În toamnă"," nu privi înspre copac": "de frunze și de poame e sărac..." "Precum crengi goale", "mâinile-nălțăm"," Stăpâne", " Căci desfrunziți prea mult noi nu putem rămâne". ” , "Saadi" a cântat, de asemenea, și natura, și dragostea, folosind forma fixă a "gazelului" , Poetul care adus gazelul la culmi de perfecțiune neatinse de alții a fost "Hafez "( secolul al XIV
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
iar numele „astrale” de persoane ( căci beduinii adorau cu precădere stelele ce-i călăuzeau prin deșert ) sunt foarte frecvente: Suhayl ( Canopus ), Turayyă ( Pleiadele), Šams ( Soarele) etc. Numele proprii dezvăluie uneori ce cult domnea într-un trib, fiind deseori singurul „monument” înălțat unui idol. Denumirile geografice ( de pildă muntele Qamar, al „Lunii”, sau muntele Kawkabăn, „Muntele celor două stele ” ) arată răspândirea și importanța cultului astral ( Osiander, 1853 ). În privința acestui cult, principalii zei recunoscuți de beduini, în afară de Lună și Soare, erau Aldebaran, Jupiter
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
ritmul inimii tale", " chiar dacă"-"adesea vrăjmașe povețe" "am respins"," alungând pentru tine cabale", " și chiar dacă noaptea ca marea mă"-"ncearcă" " adesea cu feluri de văluri de jale". I-am spus nopții"," pe când"," întinzându-și spinarea" " se pregătea să se-nalțe-n rafale": " "-"O", "noapte"," te luminează cu zorii", " deși nu mai sper bucurii matinale"! Dar cât ești de lungă"," stelele parcă-s" " legate cu funii de stânci colosale"....” III-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași, 2014; București, 1982;
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
ars vreun pojar, le-o fi pustiit vreo furtună, dar s-au dus, și numai largul câmpiei mai mustește un dor străbun după ele, cercând în fiecare primăvară să lege un freamăt verde peste trupul său pârjolit. S-or fi înălțat pe aici, cândva demult, un cârd de munți cu creste cărunte, răcorite sus, în albăstrimea cerului. Vremea i-o fi măcinat, cutremure mari de pământ le-or fi crăpat temeliile, dar s-au dus munții, și numai păsările câmpiei rătăcesc
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
mare și mai bine întărită fortificație defensivă din Moldova medievală, un vechi și simbolic monument de arhitectură, ce impresionează atît prin dimensiune și expresivitate, cît și în virtutea locului ales pentru zidire. Deasupra „porții mari” ridicată de Ștefan cel Mare se înălța stema Moldovei și inscripția ce glăsuiește:
Cetatea Albă (cetate) () [Corola-website/Science/333882_a_335211]
-
și a „Sfîntului Ierarh Nicolae” (ridicată în 1822; reînnoită în 1880). Începând cu anul 1854, pe timpul stăreției monahiei Olga în bisericile schitului (mănăstirii) a fost introdusă oficierea slujbelor în limba română. În anii 1855-60, pe timpul stăreției egumenei Veniamina, a fost înălțată pe un loc nou biserica de iarnă, cea veche fiind distrusă de vremuri, iar în anii 1907-10, pe timpul stăreției egumenei Eugenia, a fost rezidită biserica de vară, fiind clădită din piatră și acoperită cu tablă de zinc. Aceste biserici s-
Mănăstirea Răciula () [Corola-website/Science/333897_a_335226]
-
de cheie și masipuli devansate la care se ajungea pe un drum de strajă. Cămările de provizii căptușeau și aici zidul. Turnul de Poartă a fost construit către interior, fațada sa principală fiind aliniată zidului de incintă. Similar, a fost înălțat Turnul de Sud-Est, pe a cărui fațadă era vizibil, în secolul al XIX-lea, anul 1522. În acest secol s-a dărâmat latura de est a zidului pentru construirea casei parohiale. Interiorul bisericii este simplu, cea mai de valoare piesă
Biserica evanghelică fortificată din Rotbav () [Corola-website/Science/333072_a_334401]
-
27 martie 1927, Sibiu) a fost un militar și inventator român. A fost inițial general în Armata Comună a Austro-Ungariei, în care a avansat până la gradul de general de brigadă, ulterior a trecut în Armata Română, în care a fost înălțat la rangul de general de divizie. Nicolae a fost fiul grănicerului și învățătorului Dimitrie Lugojanu și soției sale Iconia. Studiile și le-a urmat la școală normală matematică din Caransebeș și la cea militată din Traiskirchen. Iar Academia Militară și
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
Lugojanul a avansat general de brigadă (Generalmajor) cu rang de la 1 noiembrie 1917 și nobilat la 14 februarie 1918 (diploma de la 1 aprilie a anului) cu predicatul „Cavaler de Caransebeș”. Încadrându-se în armata română în ianuarie 1919, a fost înălțat la gradul de general de divizie. Înrudit fiind cu preotul Gheorghe Buru, ceremonialul catedralei caransebeșene, el își petrecea concediul, an de an, în Caransebeș. Aci își întâlnea prietenii din copilărie și camarazii de arme. Ales reprezentant al Caransebeșului la Comunitatea
Nicolae Lugojanu de Caransebeș () [Corola-website/Science/333349_a_334678]
-
vechimea până la secolul al IX-lea. Pe cale arheologică, s-au constatat două faze diferite de construcție, trădate de diferența de grosime a pereților și dispunerea navei, deviată cu 5-6 grade spre sud față de axul altarului. Prima biserică („Peșteana I”) fusese înălțată în extremitatea estică a edificiului actual, fiind compusă dintr-o navă dreptunghiulara (5,70 x 3,50 m) și un altar semicircular, de aceeași lățime, prevăzut cu două mici pastoforii semicirculare, ulterior astupate; aceasta întrunea condițiile unei modeste capele de
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
Poetul își urmărește genealogia până la tribul Banu Aldayan. Samaw'il deținea un castel lângă Taima (la 8 ceasuri nord de Medina), pe care l-a construit bunicul sau patern 'Adiya. Clădirea, care din cauza culorii ei mixte se chema Al-Ablaq, se înălța pe un deal înalt și găzduia drumeți în drumul spre și dinspre Siria (Sham) În versurile sale nu apar aluzii sau mărturii despre legătura sa cu iudaismul. Mai mult decât prin talentul sau poetic, faima lui Samaw'al s-a
Samaw'al ibn 'Adiya () [Corola-website/Science/334771_a_336100]
-
între ele, iar apa și vântul le-au sculptat, lăsând în urmă culmile de gresie de astăzi. Majoritatea formațiunilor se află în zonele de est și sud ale masivului. Pe laturile de nord și vest, zidurile abrupte de piatră se înalță până la 250 m, despicate de canioane fascinante. Cheile și ravenele sunt căptușite cu plante rezistente precum iarba-porcului-spinos ("spinifex", cu frunze aciculare), acacia și palmierii-evantai, care cresc în crevase și formeaza extraordinare grădini suspendate. Dungile viu colorate din rocă au apărut
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]