13,196 matches
-
atenția pictoriței. Făcând abstracție de aceste teatrale sensibilități contrariate, Cecilia Cuțescu-Storck diminuează oroarea progresiv, prin eliminarea oricărui reziduu de senzualitate din atitudinea Salomeei. Tema captase din plin atenția pictoriței, care o reia în multiple variațiuni, marcând distanța deliberată față de modelul biblic, rodul unei conștiințe estetice ce-și definește clar particularitățile. "Am mai lucrat o serie de pastele și picturi cu subiectul "Salomeea cu capul Sfântului Ioan", motiv de care eram urmărită de atunci. Într-un alt an, am expus la "Tinerimea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu capul Sfântului Ioan", motiv de care eram urmărită de atunci. Într-un alt an, am expus la "Tinerimea" un panou de grup mare, de 1.20 pe 1 m. Și pictat în "encaustique", reprezentând o variantă a acestui subiect biblic: "Călăul aducând Salomeei capul Sfântului Ioan". I-am dat o atitudine de înduioșare căci, îmi plăcea să contrariez tradiția, reprezentând o Salomee pocăită, în locul celei inconștiente din biblie"555. În Salomeea (1913) (vezi planșa 3), aceasta se apleacă cu dragoste
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Laureatus Pare surprinzător că Loghi nu a realizat propria sa Salomee, totul în datele sensibilității și orientării estetice a pictorului presupunea abordarea unui astfel de subiect. Cu toate acestea, există ceva similar, un tablou enigmatic care aduce în discuție tema biblică, ieșită de sub incidența contextului istoric, pentru a se transforma într-o figură cheie a decadenței. Tabloul Post-mortem laureatus (1896), expus la Expoziția Universală din 1900, revendică statutul compozițiilor având-o drept personaj pe Salomeea. O fată pe jumătate dezbrăcată ține
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inclus Într-un câmp mai larg de relații: „... Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge...” În strofa a doua, cuvântul „liniște” este cum s-a mai spus, Înlocuit cu sinonimul „pace” care, cu sens biblic, Înseamnă moarte, conținutul său se adâncește: „de ce mănvinge cu aripi moi atâta pace...?” În sfârșit, În ultima strofă, termenul intră Într-un alt câmp de relații semantice: „... și liniștea / ce voi gusta-o Între scândurile lui / o simt pesemne de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
promite că nu va mai ucide, Își exprimă regretul că a fost aspru, dar justifică gestul făcând din nou apel la divinitate: „Bunul Dumnezeu știe de nu mi-a părut rău și de nu mă căiesc de această.... ”, la precepte biblice: „Bate-voi Păstorul și se vor Împrăștia oile”, „să iubești pre aproapele ca Însuși pre tine”. Toate aceste manifestări „deșănțate” scapă Înțelegerii masei de boieri și Îi determină să accepte invitația la ospăț, că Împăcarea cu domnitorul deschidea perspectiva ocupării
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vorbește tare cu sine Însuși, Își pune Întrebări si răspunde, se comportă ca și când În scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se „strânge”, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele scenice.” Formula literară a monologului interior, Împletită cu influența biblică În conturarea personajului atribuie dramei calitatea de text aflat la granița neomodernismului literar. Eroul lui Marin Sorescu este la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat În taină să propovăduiască În cetatea Ninive, cuvântul Domnului, Întrucât păcatele celor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
strânge”, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele scenice.” Formula literară a monologului interior, Împletită cu influența biblică În conturarea personajului atribuie dramei calitatea de text aflat la granița neomodernismului literar. Eroul lui Marin Sorescu este la origine cunoscutul personaj biblic Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat În taină să propovăduiască În cetatea Ninive, cuvântul Domnului, Întrucât păcatele celor de acolo ajunseseră până la cer. După ce acceptă misiunea, Iona se răzgândește, se ascunde pe o corabie și fuge la Tarsis. Dumnezeu Îl pedepsește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înghițit de un monstru marin și, după trei zile si trei nopți petrecute În burta peștelui În pocăință, „Domnul a poruncit peștelui și peștele a vărsat pe Iona pe uscat”. Iona din piesa lui Marin Sorescu se deosebește de personajul biblic prin aceea că acesta din urmă este Înghițit de chit ca pedeapsă, pentru neîmplinirea unei porunci divine, pe când eroul lui Sorescu, deși nu săvârșise nici un păcat, se află de la Început „În gura peștelui”, fără posibilitatea eliberării din burta acestuia, conform
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oamenii Își pierd timpul cu lucruri ce nu le folosesc după moarte?”. Iona dorește să fie liber, „fac ce vreau, vorbesc. Să vedem dacă pot să și tac. Să-mi țin gura. Nu mi-e frică". Eroul Își amintește povestea biblică a chitului, dar aceasta nu-l interesează decât În măsura În care ar fi ancorată În real, pentru că nu cunoaște soluția ieșirii din situația limită În care se află, reprezentată de „veșnica mistuire" a pântecelui de pește. Găsește un cutit, semn al libertății
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a mai spus, face parte dintro trilogie dramatică, alături de „Paracliserul” și „Matca”. Tema fundamentală a trilogiei este setea fără limite de absolut a omului. Pentru aceasta era necesar apelul la mitologie. Izvorul de inspirație al dramei Îl constituie o fabulă biblică, mitul lui Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat de Dumnezeu de a merge În cetatea Ninive pentru a propăvădui cuvântul sfânt, unei lumi ale cărei păcate ajunseseră până la cer. Iona primește misiunea, dar Între timp se răzgândește, se ascunde pe o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Până la plecarea din țară, A. participase la acțiunile culturale ale tatălui ei. A realizat câteva traduceri de calitate din scrieri literare mediocre, cu accentuate intenții educative. În 1839 traduce o nuvelă a lui Émile Deschamps, René-Paul și Paul-René, și poema biblică Rut de Karoline Pichler. Urmează, în 1840, Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, prelucrare a unor povestiri biblice, și, în 1843, scrierea filosofică moralizatoare a lui Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, prima traducere românească din opera scriitorului italian. O nuvelă fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
calitate din scrieri literare mediocre, cu accentuate intenții educative. În 1839 traduce o nuvelă a lui Émile Deschamps, René-Paul și Paul-René, și poema biblică Rut de Karoline Pichler. Urmează, în 1840, Istoria sfântă pentru tinerimea moldo-română, prelucrare a unor povestiri biblice, și, în 1843, scrierea filosofică moralizatoare a lui Silvio Pellico, Despre îndatoririle oamenilor, prima traducere românească din opera scriitorului italian. O nuvelă fără valoare, apărută în „Albina românească” (1839), și fragmente din opera lui Benjamin Franklin, în „Spicuitorul moldo-român” (1841
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285463_a_286792]
-
de presă ce descriau cele mai recente eforturi ale României de a-i denigra pe credincioși. În iunie, "New York Times" și "Wall Street Journal" au relatat că Bucureștiul transformă bibliile în hîrtie igienică. Sulurile de hîrtie conțineau fragmente din versetele biblice. Guvernul român permisese Alianței Reformate Mondiale să expedieze 20.000 de biblii Bisericii Reformate din Transilvania. Alianța a expediat aceste biblii la sfîrșitul anilor '70 și începutul deceniului '80. Nimeni nu știe, însă, cîte biblii au ajuns, de fapt, la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi culese târziu, de alții" (Constantiniu, 2011, p. 230). Prin suita de reforme structurale (Legea secularizării averilor mănăstirești, 1863; Reforma fiscală, Legea rurală, Legea instrucției publice, toate în 1864), Cuza (sprijinit de M. Kogălniceanu) a cauzat, folosind o altă expresie biblică, "schimbarea la față a României" (Dragnea, 2001). Până în 1864, nucleul statal care va sta la baza statului-națiune român unitar de mai târziu este închegat. 3.1.2. Sistemul educațional În Europa occidentală, procesul de etatizare a educației a debutat încă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
B. Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa a II-a) Anul VI Din filolofia română compoziții de perioade și orații Din gramatica latină, sintaxul vulgar Din geografie: Statele Austriei, Germaniei și Italiei Istoria naturală, regatul mineralelor Din aritmetică: regula de trei de toate speciile; învățături
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rămâne captiv paradigmei bucoavnei religioase. Este suficient de enumerat cuprinsul abecedarului pentru a convinge de saturația cu morală religioasă a textului: după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la Ioan", "De la Luca", "Din Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare în derularea vieții cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare în derularea vieții cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese din pildele lui Solomon", al căror conținut biblic este explicit. Sunt prezentate ulterior o serie de "Fabule și istorioare" cum ar fi de exemplu "Arabul în pustie", "Păunul și cocoșul", "Trandafirul și fluturele" etc. Printre acestea este strecurată și o secțiune intitulată "Amoarea de patrie" (p. 54), în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apel la rațiuni pragmatice și utilitare, menționând că toate taxele plătite de cetățeni sunt necesare pentru întreținerea administrației și a judecătoriilor, a școlilor și a armatei, "toate acestea spre binele cetățenilor" (p. 107); celălalt tip de argument recurge la autoritatea biblică, oferind pilda christică: "Însuși Domnul nostru Iisus Christos a dat pentru persoana sa cuvenita contribuțiune, și poruncește aceasta și nouă, zicând: "dați Imperatului cele ce sunt ale Imperatului"" (p. 108); vii) în al șaptelea rând, cetățenii datorează credință și loialitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Într-un seducător limbaj metaforic, care avea și funcția de a obscura violența discursivă în spatele esteticii stilistice, O. Goga asemuiește agitația naționalistă făcută de generația extremistă a interbelicului românesc cu "mustul care fierbe". Profetic, într-un limbaj ce evocă Fericirile biblice (Matei, 5:3-11), poetul declamă: "Fericiți cei de mâine. Ei din mustul ce fierbe astăz vor puteà gusta vinul pur, după ce fermentația a încetat, unda s-a limpezit și drojdiile, vai, drojdiile s-au coborît la fund..." (Goga, 1927, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe Adam (însămânțând în el și Eva germenii tuturor națiunilor ce aveau să se actualizeze odată cu căderea în istorie). Pentru a include națiunea în planul divin original și pentru a împăca în același timp ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic)". Confruntând fățiș trecutul comunist, printr-o introspecție critică necruțătoare, Raportul își propunea să taie legăturile cu trecutul în calea consacrării democratice. Doar că populația românească continuă să fie legată de trecutul comunist prin foarte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]