14,359 matches
-
Finn” (producție franceză) și “Serbări galante” (în regia lui René Clair). În anii 1967-1980, fiind primul metodist (maistru de lupte) angajat pe un asfel de post în România, în cadrul Studioului Cinematografic "București" și apoi în Centrala RomaniaFilm - Centrul de Producție Cinematografică, a colaborat la toate filmele românești ce conțineau secvențe de acțiune-lupte și a executat multiple cascade dificile și spectaculoase, unele fiind unicate pe plan mondial. Tot din 1967 Cseh a alcătuit prima echipă de cascadori profesioniști din România, a cărei
Szabolcs Cseh () [Corola-website/Science/311939_a_313268]
-
Miss World. Înainte de a incepe carieră în actorie, ea a lucrat ca model și a câștigat faima după ce a câștigat titlul de Miss World în 1994. Deseori citată de către mass-media că cea mai frumoasă femeie din lume, Răi a debutat cinematografic în filmul lui Mani Ratnam ,Iruvar” (1997) și a avut un succes comercial în filmul Jeans (1998 ). Ea a venit în atenția Bollywood-ului în filmul "Hum Dil De Chuke Sanam" (1999), în regia lui Sanjay Leela Bhansali. Performanță ei în
Aishwarya Rai () [Corola-website/Science/311960_a_313289]
-
și studiază alte abordări dramatice, lucrând la o teza al carui subiect este studiul bazelor interpretării actoricești, de înainte ca acesta să devină saltimbanc, până la interpretarea modernista minimalistă, realistă a actorului modern, influența subliminala a culorilor în arta plastică și cinematografică, acțiunea să asupra sezorilor psihici dramatici ai audienței, modul culorilor și al compoziției de a influența momentul dramatic odată expus pe pânză, hârtie, pe peliculă sau într-o partitura muzicală. Lucrarea "Making Films" este un studiu personal argumentat prin formatul
Theodor Halacu-Nicon () [Corola-website/Science/311989_a_313318]
-
stea în picioare lângă cruce. Filmele următoare i-ar fi prezentat pe eroi trecând prin diferite epoci până în ziua de astăzi. Ideea sa nu a fost agreată de cenzorii din cinematografia românească de atunci. Scenariul filmului "Nemuritorii" este o adaptare cinematografică realizată de Sergiu Nicolaescu a scenariului „După furtună” publicat în 1968 de Titus Popovici. Acest lucru este menționat pe genericul de început. "Nemuritorii" este primul film la care Nicolaescu este autorul exclusiv al scenariului. Filmul are următorul motto: "„Acei înaintași
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
în echipa de producție a filmului „Viață fără de moarte” (titlul noului film). Scenariul a fost modificat din nou de regizor, Titus Popovici exprimându-și acordul ca regizorul Sergiu Nicolaescu să fie trecut pe genericul viitorului film ca autor al adaptării cinematografice a scenariului său. Au loc o serie de conflicte între Popovici (care-l dorea ca regizor pe Doru Năstase) și Nicolaescu (care cerea, mânios, să i se plătească munca la scenariu, amenințând casa de filme că va între rupe munca
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
care-l dorea ca regizor pe Doru Năstase) și Nicolaescu (care cerea, mânios, să i se plătească munca la scenariu, amenințând casa de filme că va între rupe munca de regie). Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București” în colaborare cu Studioul „DEFA Berlin”. Filmările au avut loc în perioada 21 iunie - 26 septembrie 1974, câteva cadre scurte (un rest de 61 metri utili de peliculă) fiind filmate în zilele de 4 și 5 octombrie 1974. Ele
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
Dacii este un film istoric româno-francez, regizat în 1967 de Sergiu Nicolaescu. El a fost realizat de Studioul Cinematografic București în colaborare cu Franco-London Film (Franța). Acțiunea filmului se petrece în preajma anilor 86-88 d.Hr, când Domițian, împăratul roman din aceea vreme, a încercat să cucerească Dacia. Acest film a reprezentat debutul în lungmetraj al regizorului Sergiu Nicolaescu. El
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
dacică și de cucerire de către romani a spațiului carpato-danubiano-pontic. Nicolaescu a considerat acest film ca fiind "„prima manifestare publică de patriotism românesc”". Sergiu Nicolaescu a declarat că a fost întrebat în 1963 de profesorul Paul Cornea, director general al Studioului Cinematografic București, un "„intelectual și politruc de profesie”", dacă ar dori să regizeze un film de ficțiune. Până atunci, el realizase doar scurtmetraje documentare. Nicolaescu a răspuns că ar dori să realizeze ecranizarea romanului " Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
numit în presă „Alain Delon-ul României”. El a renunțat la actorie, lucrând ca profesor de fizică la liceele „Mihai Viteazul”, „I.L. Caragiale” și „George Coșbuc”, de unde a ieșit la pensie. Filmul "Dacii" a fost o coproducție româno-franceză realizată de Studioul Cinematografic București și Franco-London Film. După discutarea scenariului la 6 septembrie 1965 în Consiliul Artistic, filmul a intrat în faza de producție în toamna anului 1965. În realizarea filmului au fost folosiți mai mulți consilieri și anume: consilier militar - lt. col. Gheorghe
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
actorilor și propunând schimbarea acestuia. În ultimele 7 zile de filmare, în timp ce filma pe platoul de la Babele cu o echipă de 1.500 de ostași figuranți, actori și cascadori, Nicolaescu a fost chemat la minister de către Eugen Mandric, directorul Studioului Cinematografic București. A avut loc în acea seară o ședință la Casa Scânteii la care au mai participat Titus Popovici, Marin Stanciu (directorul Româniafilm), Ion Stoian (șeful Secției literatură și artă de pe lângă C.C. al P.C.R.) și vreo 10 regizori printre care
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
de film au recunoscut în mare majoritate caracterul de superproducție al acestui film, fără precedent în istoria cinematografiei românești. Vorbind despre acest film, criticii Cornel Cristian și Bujor T. Rîpeanu afirmau că el "„constituie unul dintre episoadele izbutite ale epopeii cinematografice naționale prin câteva reușite portretizări, prin iscusința realizării scenelor de masă și buna valorificare plastică - în imagine - a peisajului românesc”". Într-un articol publicat în 1966 în revista „Cinema”, Valerian Sava considera că "„violența unor faze de montaj, cu figuri
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
fost arestat de comuniști, condamnat la 25 de ani de temniță pentru că arestase la o manifestație de 1 mai pe comunistul Constantin David și deținut în anii '50 în închisorile de la Gherla și Făgăraș. Filmul a fost realizat de Studioul Cinematografic București, cu concursul Ministerului de Interne, acest lucru fiind menționat pe genericul de început. Filmările au fost realizate în perioada mai - septembrie 1972 sub comanda regizorului Sergiu Nicolaescu, în decoruri reale și nu pe platouri. Regizorul mărturisea că „pentru acest
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
apucat, aproape maniac”, filmul românesc este considerat a fi „plin de probleme adânci, brodate deopotrivă pe trecut și viitor”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman scria că filmul polițist era un gen cinematografic nou în cinematografia românească. Lupta dură a polițiștilor împotriva bandelor de hoți prilejuiește reconstituirea unui colț din Bucureștiul de altădată, precum și realizarea câtorva personaje memorabile: Semaca (un bandit cu prestanță), Lăscărică („o lichea perfectă” și sadică), Buciurligă (un bandit inspirat
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
în România sau realizate în regim de coproducție, dar cu participare majoritar românească care au avut premiera pe ecranele din România în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent și au beneficiat de cel puțin o săptămână de difuzare cinematografică. Filmele câștigătoare și cele nominalizate la Premiile :
Gopo pentru cel mai bun film de lung metraj () [Corola-website/Science/311392_a_312721]
-
înscrise pe scutul unei conștiințe poetice austere și dramatice,arctice,dar,deopotrivă,senzuale. Poezia lui Ioan Vieru este susținută de un filon grav, pe care poetul american T.S.Eliot îl numea "corelativul obiectiv": un substrat al realității, aidoma unei pelicule cinematografice, pe care sunt "impresionate" vieți și destine, mărturisiri și pagini dintr-un imaginar jurnal existențial:de unde și discursul ce se zbate între realitatea concretă, palpabilă și una ireală, visată sau proiectată pe ecranul unor experiențe trăite la limită.Recentul său
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
Moș Pasăre, ale cărui „pilde” socratice sunt rostite în spirit folcloric, ironic sau ludic, el ironizând pe toți acei cărora le sunt străine idealurile naționale, adevărul și limba română . Începând din anul 1962 lucrează ca regizor și scenarist la studioul cinematografic "Moldova-film". În anii ’60-’70, el a scris scenariile și a regizat o serie de filme artistice și documentare care l-au plasat în rândul cineaștilor iluștri din Republica Moldova. Menționăm filmele "Se caută un paznic" (1967) și "Singur în fața dragostei
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
Se caută un paznic" (1967) și "Singur în fața dragostei" (1969) ș.a., precum și primele filme documentare din cinematografia Republicii Moldova. Filmele sale documentare sunt pline de lirism, cu o poetică creștin-ortodoxă. Începând din anii '70, el nu a mai participat la activitatea cinematografică din RSSM decât sporadic. A obținut mai multe premii pentru filmele realizate și anume: Marele Premiu pentru film documentar la Festivalul regional de filme din Chișinău (1967) pentru filmul "De-ale toamnei"; Premiul special al juriului pentru cea mai bună
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
membră a "Texas Show Team". La zece ani, la sugestia "cercetașilor talentați" și după câștigarea titlului "Texas Our Little Miss Talent Winner", s-a mutat în Los Angeles, California, alături de mama ei în încercarea de a face carieră în industria cinematografică și muzicală. Imediat după ce s-a mutat în Los Angeles, Hewitt a apărut în peste 20 de reclame TV. Prima ocazie s-a ivit atunci când a primit un rol în show-ul "Kids Incorporated" (1989-1991) al postului TV Disney. Au
Jennifer Love Hewitt () [Corola-website/Science/312888_a_314217]
-
la Teatrul "Luceafărul" din Chișinău, unde s-a afirmat din primii ani, fiind considerat unul din cei mai talentați actori ai scenei. În paralel cu activitatea teatrală, Dumitru Caraciobanu a debutat în anul 1961 ca actor de film la studioul cinematografic "Moldova-film" în filmul "Omul merge după soare". A avut parte de roluri principale cum ar fi: Fane Felinar ("Așteptați-ne în zori"), Turculete ("Poienele roșii"), Preda ("Lăutarii"), Mahmud-bei ("La porțile satanei") ș.a. A fost un actor foarte popular în anii
Dumitru Caraciobanu () [Corola-website/Science/312886_a_314215]
-
Trahanache în "O scrisoare pierdută" de Ion Luca Caragiale, Mache Răzăchescu în "D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale, Jupân Dumitrache Titircă în "O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale etc. A debutat ca actor de film în anul 1967 la studioul cinematografic „Moldova-film” în filmul lui Gheorghe Vodă " Se caută un paznic", interpretând rolul Michiduță. A colaborat ulterior și cu alți regizori de prestigiu din Republica Moldova: Emil Loteanu, Vasile Pascaru și Tudor Tătaru. Unul dintre rolurile cele mai cunoscute este Ion din
Mihai Curagău () [Corola-website/Science/312895_a_314224]
-
A urmat apoi facultatea de scenaristică de film la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova - VGIK (1958-1963).Din anul 1962 este membru al Uniunii Scriitorilor și membru al Uniunii Cineaștilor. Încă din perioada studenției, a început să colaboreze la studioul cinematografic "Moldova-film", semnând în anul 1961 scenariul filmului artistic "Omul merge dupa soare". Activitatea sa din anii '60 ține de afirmarea filmului poetic, el semnând scenariul la filmele "Când se duc cocorii" (1963), "Strada ascultă" (s/m, 1964) și "Gustul pâinii
Valeriu Gagiu () [Corola-website/Science/312901_a_314230]
-
A fost de asemenea nominalizat de șapte ori la Globurile de Aur, câștigând de două ori premiul pentru cel mai bun film. În 1975, a primit premiul onorific Cecil B. DeMille din cadrul Globurilor de Aur pentru realizările sale în industria cinematografică.
Hal B. Wallis () [Corola-website/Science/312949_a_314278]
-
la debutul anilor 1900. El a comentat asupra nevoii de a crea o nouă teorie a celei de-a șaptea arte și a inventat termenii de "mișcare-imagine" și "timp-imagine". Cu toate acestea în eseul lui datând din anul 1906, "Iluzia cinematografică", publicat în volumul "Evoluția creatoare", a respins filmului capacitatea de a exprima ceea ce descrisese chiar el. Cu toate acestea câteva decenii mai târziu în cărțile sale "Cinéma I" și "Cinéma II" (1983-1985), filosoful Gilles Deleuze a preluat ideile din eseul
Filmologie () [Corola-website/Science/312956_a_314285]
-
Marin Moraru, care să confere filmului o latură umoristică. Filmul a intrat în faza de producție în aprilie 1974, el aflându-se încă în lucru în noiembrie 1974, probabil la montaj. El a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Genericul animat a fost conceput și desenat de Florica Vintilă. Regizor secund a fost Alexe Tudor. Copia standard a fost definitivată la 9 mai 1975. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 2.404.000 lei. După
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
materia amorfă și anostă a unui scenariu într-un film de ficțiune comică, prin reorganizarea materialului ca o poveste recitată de un comentator pe un ton evident ironic. Nevoiți să facă un compromis cu cenzura, autorii filmului au transformat produsul cinematografic într-un „caraghioslâc ideologic”, în care scopul moralei a fost deturnat prin parodierea personajelor principale. Lazăr a remarcat prezența unor „exemple deraiate comic” precum ședințele de partid lipsite de eficiență, la care membra lehuză rămasă acasă în concediu de creștere
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]