13,648 matches
-
1905. A fost arestat de poliția secretă țaristă, Ohrana și a fost din nou întemnițat. După eliberarea din 1912, a fost rapid rearestat pentru activități revoluționare și a fost întemnițat în Moscova. În martie 1917 a fost eliberat împreună cu alți condamnați politici (sau așa cum s-a afirmat ulterior în biografia oficială, a evadat). Prima sa acțiune politică a fost aceea de a se înscrie în partidul bolșevicilor. Caracterul său cinstit și incoruptibil, combinat cu devotamentul pentru cauza comunistă, i-au adus
Felix Edmundovici Dzerjinski () [Corola-website/Science/302157_a_303486]
-
fost mult timp considerați a fi păsări de rău augur, în mare parte din cauza simbolismul negativ al penajului lor negru și faptul ca mănâncă hoituri. În Suedia, corbii sunt cunoscuți ca fantomele oamenilor uciși, și în Germania, ca sufletele celor condamnați. Ca și în mitologia tradițională și de folclor, corbul comun a apărut frecvent în scrierile moderne, cum ar fi lucrările lui William Shakespeare, și în poemul "Corbul", de Edgar Allan Poe. Corbii au apărut și în lucrările lui Charles Dickens
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
confruntării, a căzut pe niște cioburi de sticlă de la o veioză spartă. Indiferent de circumstanțe, Grishnackh a fost arestat și ulterior condamnat la 21 de ani de închisoare pentru omor și incendierea a patru biserici. Blackthorn a fost de asemenea condamnat la 8 ani de închisoare sub acuzația de complice la crimă. Euronymous a fost înmormântat în data de 9 septembrie 1993 în cimitirul Ski Kirkegard din orașul Ski (lângă Oslo). cu Checker Patrol cu Mayhem a colaborat cu Burzum pe
Øystein Aarseth () [Corola-website/Science/302543_a_303872]
-
dar aceste acuzații nu au fost demonstrate. A fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsa maximă în Norvegia. În momentul citirii sentinței Vikernes a zâmbit, această imagine fiind ulterior mult vehiculată în mass-media. Blackthorn a fost de asemenea condamnat la 8 ani de închisoare sub acuzația de complice la crimă. În octombrie 2003 Vikernes nu s-a întors la penitenciarul din Tønsberg din permisia care îi fusese acordată. Poliția l-a prins două zile mai târziu într-o mașină
Varg Vikernes () [Corola-website/Science/302528_a_303857]
-
rolul de a susține acuzațiile procurorului. În puținele cazuri când avocatul apărării a avut curajul să intervină în favoarea acuzatului, a fost întrerupt de președintele tribunalului cu grosolănie și cu amenințarea că se va trezi pe aceeași bancă de acuzare. Primii condamnați au fost conducătorii organizației sioniste „Betar”: Edgar Kanner (condamnat la 18 ani închisoare), Slomo Sitnovitzer (15 ani închisoare), Pascu Schechter-Gani (12 ani), Meir Horowitz (10 ani), Marcel Tăbăcaru (10 ani), Iakov Littman-Litani (15 ani), Suzi Benvenisti (10 ani) - (arhiva anchetei
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
învață în Templu ()confruntându-se cu șefii poporului (; ), face aluzie la refuzul final (), care va deveni cauză de ruină pentru Orașul Sfânt (; ). Înfruntă apoi Pătimirea (; ), în care este prezentat / mai mult chiar, însuși se prezintă ca «Dreptul/Cel Drept» nedrept condamnat, care continuă să-i învețe pe ucenicii săi cu pilda propriei sale vieți. În aparițiile pascale ( cel înviat îi instruiește pe ucenicii săi cu privire la împlinirea Scripturilor, realizată în moartea și învierea Sa (; ) și care mai trebuie să se realizeze încă
Evanghelia după Luca () [Corola-website/Science/302840_a_304169]
-
obicei publicate și atribuite unor oameni de știință sovietici aflați în libertate și agreați de conducerea partidului comunist, fără ca adevărații autori să fie menționați în vreun fel, numele acestora din urmă fiind de mult uitate în lumea academică. Unii dintre condamnații din șarașka, ingineri și cercetători excepționali, eliberați din detenție în timpul celui de-al doilea război mondial sau în perioada postbelică, și-au clădit cariere remarcabile în libertate și au ajuns cunoscuți în întreaga lume. În 1934, Leonid Ramzin și alți
Șarașka () [Corola-website/Science/303378_a_304707]
-
lucruri (mono). Potrivit ritualului religiei budiste, în Japonia medievală, o serie de munci ca tăierea vitelor, prelucrarea pieilor precum și cele ale groparilor, călăilor, latrinarilor, îngroparea morților, sacrificarea vitelor ș.a. erau considerate rușinoase pentru oamenii liberi. Aceste munci erau îndeplinite de către condamnații pentru diferite infracțiuni. Treptat, aceste profesiuni au devenit ereditare, trecând din generație în generație. Astfel membrii ei erau lipsiți de orice drepturi, nu puteau să practice decât profesiunile rezervate lor și trăiau în regiuni speciale la periferia satelor. Cei care
Burakumin () [Corola-website/Science/302870_a_304199]
-
Nord au fost înăbușite cu duritate și au dus la deportarea a aproximativ 95.000 de oameni. (Acestea au fost cifrele prezentate in rapoartele către Stalin din 1951). Termenul "ukaznic" derivă din cuvântul rusesc "ukaz" - "decret". Acest nume era aplicat condamnaților conform diferitelor "ukazuri sovietice", dar cea mai obișnuită interpretare se referă la o serie de decrete care priveau ceea ce legea sovietică considera că este "parazitism social" sau "eschivarea de la obligația prestării unei munci utile societății". Printre primele astfel de decrete
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
de muncă/coloniști pentru muncă" a fost introdusă in 1934 și a fost folosită oficial până în 1945. Din 1945, terminologia a fost unificată, iar culacii exilați au fost denumiți "strămutați speciali - culacii". Coloniile voluntare (вольное поселение) erau așezări desemnate pentru condamnații eliberați mai înainte de termen din lagărele de muncă ca și pentru cei care își ispășiseră toată condamnarea, dar fuseseră obligați să respecte regula celor 101 kilometri. Aceste persoane erau cunoscute cu numele de "coloniști liberi (вольнопоселенцы)". Termenul era folosit încă
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
din București împotriva lotului Pacha. În februarie 1992, procurorul general al României, Vasile Manea Drăgulin, dă curs cererii arhiepiscopului și deschide recursul în anulare în vederea judecării cauzei. După o adevărata sarabandă de amânări din cauza neprezentării în fața instanței a celor 10 condamnați în 1951, se cere Ministerului de Interne (Direcția evidența populației) să constate unde domiciliază cei citați. Din răspunsul Ministerului, datat 11 august 1995, rezultă că în afară de Boroș, unii au murit, alții au emigrat, iar câțiva nu figurează în evidența poliției
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
Cluj, cel mai mult activând ca preot la Schitul Brădicești. În 1957 a început să studieze la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, dar în 1959 a fost exmatriculat din anul al II-lea de studii, scos din monahism și condamnat la închisoare pentru atitudinea sa contra Decretului 410/1959, privind desființarea mănăstirilor și reducerea personalului monahal. A fost închis la Galați, Jilava, Gherla și în colonia de muncă din Delta Dunării. La Jilava s-a întâlnit cu iluștri oameni de
Mina Dobzeu () [Corola-website/Science/303603_a_304932]
-
ascultă ordinele și încearcă să-i ajute pe Sydney și pe Jack să oprească distrugerea cartierului general al SD-6. Între timp, McKenas Cole își continuă răzbunarea împotriva lui Sloane și căutarea pentru un dispozitiv misterios. Fiica lui David McNeil, un condamnat pe viață pentru că a avut o legătură cu SD-6, îl convinge pe Will să-și continue investigația și să-l ajute pe tatăl ei. Vaughn o ajută pe Sydney să îl prindă pe Cole și să recupereze o fiolă cu
Episoade Alias (Sezonul 1) () [Corola-website/Science/303762_a_305091]
-
este prins și judecat pentru uciderea preotului. Tocmai pe atunci trecea prin zonă o vânzătoare ambulantă de obiecte gospodărești pe nume Păcălița (Mariella Petrescu), iar judecătorul (Geo Saizescu) hotărăște ca Păcală să fie omorât prin otrăvire. Vânzătoarea îl place pe condamnat și le vinde judecătorilor țuică pe post de otravă. Tânărul își revine după o vreme și pornește din nou la drum. El își întâlnește frații și află că aceștia slujiseră la un popă care le tăiase nasurile după învoiala că
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
fuge cu ușa lui Păcală în spate. Tânărul deghizat participă la nuntă și fuge în aceeași noapte. Falsul Păcală cu ușa în spate ajunge în sat și le spune oamenilor numai minciuni gogonate. Judecătorul hotărăște aruncarea mincinosului în râul Olt. Condamnatul este introdus într-un sac legat la gură, sătenii sfădindu-se între ei cu privire la locul de pe mal de unde să-l arunce. Păcălița scapă de la moarte, păcălindu-l să intre în sac pe unul dintre tâlhari, dornic să ajungă primar; tâlharul
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
tâlhari, dornic să ajungă primar; tâlharul este aruncat astfel în Olt. Falsul Păcală este prins din nou de mai marii satului și urmează a fi spânzurat, dar adevăratul Păcală (îmbrăcat în mireasă) anunță că vrea să se căsătorească cu el. Condamnatul este astfel eliberat potrivit obiceiului pământului. Cei doi tineri se căsătoresc și au un copil, continuându-și periplul prin lume. Personajul principal al filmului, Păcală, este un erou al snoavelor populare românești, cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
trimiteau prizonierii la muncă înlănțuiți și încătușați, sau așezările obligatorii de muncă din Australia, care au jucat un rol important în dezvoltarea țării. În toate aceste cazuri, munca penală era gândită și din punct de vedere al scăderii costurilor întreținerii condamnaților.
Katorga () [Corola-website/Science/304061_a_305390]
-
și autor dramatic francez, este una dintre figurile cele mai originale din literatura perioadei "Belle Époque". După o tinerețe petrecută într-un târg din Perche unde se sufocă, Rémalard, și studii secundare mediocre la colegiul iezuit de la Vannes, se vede condamnat, cu sufletul mortificat, să se dedice notariatului în sat, când, doi ani după experiență traumatizanta a războiului din 1870, răspunde la apelul fascinantului conducător bonapartist Dugué de la Fauconnerie, care îl angajează ca secretar particular, îl ia la Paris și îl
Octave Mirbeau () [Corola-website/Science/303956_a_305285]
-
ajutat de un subdiacon și de șase asistenți. A dispus mărirea catacombelor sf. Calixt, unde i-a și îngropat pe sfinții Ponțian și Hippolyt din Sardinia, fapt care dovedește raporturile sale bune cu autoritățile imperiale, de competența căreia ținea înmormântarea condamnaților la deportare. Într-adevăr, cei doi împărați sub care a pontificat: Gordian al III-lea și Filip Arabul, au sistat persecuțiile pe care le-a reluat cu și mai multă determinare noul împărat, Decius. Arestat din porunca lui Decius a
Papa Fabian () [Corola-website/Science/304314_a_305643]
-
partidele au fost lăsate să funcționeze, în același timp însă alegerile au fost manipulate iar cei nedispuși să colaboreze au fost intimidați. În cele din urmă, adversarii persistenți ai regimului, mulți de stânga, au fost supuși unor îndelungate procese și condamnați, sau închiși în lagăre de deținuți politici. Țăranii răsculați, muncitorii greviști din industrie și naționaliștii ucraineni au devenit ținte ale acțiunilor militare de pacificare, și alte minorități au fost supuse hărțuirilor. Piłsudski, conștient de poziția precară a Poloniei pe plan
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
În afară de sinucidere, o altă reacție a individului este revolta instinctivă. Astfel, din sentimentul absurdului, vedem născându-se ceva ce îl depășește." La limita dintre glossă și poezie, Camus îl descrie pe Sisif singur pe stânca lui, surprizându-i o psihologie de condamnat. Singura formă de revoltă care îi este permisă, în situația lui absurdă, este curajul de a-și spune că e fericit. Spre deosebire de el, omul revoltat nu este singur, de vreme ce se revoltă împotriva celorlalți, iar finalitatea acestei atitudini poate fi reperabilă
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
admit ca probă concludentă faptul că eroul nu a plâns la moartea mamei sale. Rememorându-și existența, Meursault are sentimentul că trăiește o farsă și că absurdul i-a întins o cursă din care nu are cum să iasă decât condamnat, deoarece gloanțele trase în arab au fost "bătăile în poarta nenorocirii". Un alt "străin" este și personajul romanului "Căderea", care nu se susține prin epic, ci tocmai prin semnificațiile exilului, dezvoltare în subtext. Jean-Baptiste Clemence este un avocat parizian celebru
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
cea mai bună coloană sonoră” și a fost rulat în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary (1972) și la The Brave New World International Film Festival de la Belgrad. O altă ecranizare a nuvelei „Moartea lui Ipu” a fost filmul "Condamnat la viață" din 2011. După moartea părinților săi într-un bombardament și uciderea fratelui său mai mare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un băiat (Cristian Șofron) a ajuns la un orfelinat. El este luat de acolo de sora
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
2011), Sergiu Nicolaescu considera acest film ca fiind un film de artă care a beneficiat de succes de public. La 40 de ani de la realizarea acestui film a fost realizată o altă ecranizare a nuvelei „Moartea lui Ipu”. Filmul intitulat "Condamnat la viață" a fost regizat de Bogdan Dreyer după un scenariu scris de acesta și de inginerul Anușavan Salamanian (colaborator constant al lui Sergiu Nicolaescu). Filmările au fost realizate în perioada 12 septembrie - 25 octombrie 2011 și au avut loc
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
al producției cinematografice a fost de de 3 milioane de euro. Rolurile principale au fost interpretate de Gérard Depardieu (Ipu), Bogdan Iancu (băiatul), Harvey Keitel (preotul), Laura Morante (soția preotului), Gheorghe Visu (notarul), Adina Cartianu (soția notarului) și alții. Filmul "Condamnat la viață" a avut premiera la 14 martie 2013, în absența regizorului și a interpretului principal. Regizorul a solicitat fără succes Tribunalului București să interzică distribuției filmului în cinematografe, acuzându-i pe producători că au modificat filmul fără acordul său
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]