15,099 matches
-
2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, și Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57). 28. Cu privire la principiul consacrat în art. 1 alin. (5) din Constituție, examinând legea criticată prin prisma exigențelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea Constituțională a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a
DECIZIE nr. 754 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale anexelor nr. 2 şi 3b la lege, precum şi a Legii nr. 63/2011 în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268149_a_269478]
-
penal non bis in idem presupune că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit încă o dată pentru aceeași faptă pentru care a fost deja urmărit sau condamnat. Condiția fundamentală pentru a putea fi invocat dreptul pe care acest text îl consacră este ca persoana în cauză să fi suferit o condamnare, să fi fost achitată sau să se fi dispus încetarea urmăririi penale pentru fapta penală în legătură cu care este din nou urmărită sau judecată. Or, prevederile legale contestate au în vedere
DECIZIE nr. 783 din 17 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 111 alin. (4) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268026_a_269355]
-
dispuse și nici organul abilitat căruia să i se poată adresa contestatorul măsurii, încălcându-se, astfel, dreptul acestuia de acces la un judecător. 25. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că legiuitorul constituant, prin art. 134 alin. (2) din Constituție, a consacrat în domeniul răspunderii disciplinare "rolul de instanță de judecată" al Consiliului Superior al Magistraturii. Acest rol atribuit Consiliului nu atrage calificarea acestuia drept o instanță judecătorească, aspect menționat prin Decizia nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituționalitatea propunerii legislative
DECIZIE nr. 774 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268043_a_269372]
-
de recurs, apreciind că recursul este fondat, a dispus doar casarea hotărârii atacate, astfel încât să poată avea loc o rejudecare parțială a fondului ( art. 34 din Legea nr. 56/1993 ), așa cum a solicitat recurentul. Principiul "non reformatio in peius" este consacrat prin dispozițiile art. 296 partea finală din Codul de procedură civilă. De asemenea, recurentul consideră inadmisibil ca două instanțe de același grad (prima instanță, respectiv a doua instanță de rejudecare), din aceeași secție a aceluiași tribunal, să se contrazică, pretextându
DECIZIE nr. 2.519 din 7 octombrie 2015 referitoare la pronunţarea asupra recursului declarat de reclamantul Georgescu Corneliu Cătălin, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Primăria Fieni prin primar, cu sediul în Fieni, judeţul Dâmboviţa, Consiliul Local Fieni, cu sediul în Fieni, judeţul Dâmboviţa, şi unitatea administrativ-teritorială oraşul Fieni, reprezentată prin primar, cu sediul în Fieni, judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267306_a_268635]
-
Senatului, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent. ... (3) Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. ... (4) Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune. Articolul 24 (1) Președintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 9 decembrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267212_a_268541]
-
din 7 aprilie 2011. (2) Problemele rămase în divergență după termenul stabilit la alin. (1) se supun direct votului Senatului. ... Articolul 46 (1) Propunerile nominale se anunță de către liderii grupurilor parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. ... (2) Toți senatorii, cu excepția președintelui Senatului, sunt obligați să facă parte din cel puțin o comisie permanentă. ... (3) Un senator nu poate face parte din mai mult de
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 9 decembrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267212_a_268541]
-
face parte din biroul de conducere al unei singure comisii permanente. Articolul 49 Componența membrilor birourilor comisiilor pe grupuri parlamentare se stabilește prin negocieri între reprezentanții acestora, astfel încât să se respecte configurația politică a Senatului rezultată din alegeri, precum și principiul consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată. Componența astfel stabilită se supune votului plenului Senatului. Articolul 50 (1) Propunerile nominale pentru funcțiile din birourile comisiilor se fac prin lider de grupurile parlamentare cărora le-au
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 9 decembrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267212_a_268541]
-
Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special și se afișează la sediul Senatului. ... (2) Interpelările se prezintă în ședință publică de către autor, după care președintele Senatului le transmite primului-ministru. ... (3) Biroul permanent stabilește o zi din săptămână consacrată prezentării și dezbaterii interpelărilor și întrebărilor. ... (4) Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni. ... Articolul 164 (1
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*actualizat*) (actualizat la data de 9 decembrie 2015*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267212_a_268541]
-
384 (1) La primirea în rândurile CMR, medicul va depune jurământul lui Hipocrate în formularea modernă adoptată de Asociația Medicală Mondială în cadrul Declarației de la Geneva din anul 1975: ... "Odată admis printre membrii profesiunii de medic: Mă angajez solemn să-mi consacru viața în slujba umanității; Voi păstra profesorilor mei respectul și recunoștința care le sunt datorate; Voi exercita profesiunea cu conștiință și demnitate; Sănătatea pacienților va fi pentru mine obligația sacră; Voi păstra secretele încredințate de pacienți, chiar și după decesul
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266818_a_268147]
-
prestare temporară sau ocazională de servicii medico-dentare, de la obligativitatea înscrierii în CMDR. Articolul 483 (1) La primirea ca membru în CMDR medicul dentist va depune următorul jurământ: ... "Odată admis printre membrii profesiei de medic dentist: Mă angajez solemn să îmi consacru viața în slujba umanității; Voi păstra profesorilor mei respectul și recunoștința care le sunt datorate; Voi exercita profesia cu conștiință și demnitate; Sănătatea pacienților va fi pentru mine obligație sacră; Voi păstra secretele încredințate de pacienți, chiar și după decesul
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266818_a_268147]
-
Dispoziția primarului poate fi atacată, în termen de 5 zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ, în condițiile legii." ... 15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor și în art. 44 alin. (3)-(6) privind garantarea proprietății private. 16. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că Legea nr. 421/2002 stabilește regimul juridic aplicabil vehiculelor fără stăpân sau abandonate, aflate pe
DECIZIE nr. 826 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b), art. 3, art. 4 alin. (2), art. 9 şi art. 10 din Legea nr. 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269502_a_270831]
-
se integrează scopului legii și nu contravin normelor constituționale privind dreptul de a fi ales și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și nici celor privind inexistența unor raporturi de subordonare între prefecți și primari și independența justiției, consacrate de art. 123 alin. (4), respectiv art. 124 alin. (3) din Constituție. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului
DECIZIE nr. 562 din 12 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) teza a doua şi alin. (3) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276673_a_278002]
-
comune și din orașe". În concluzie, prevederile art. 25 alin. (2) și (3) și art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 sunt în concordanță atât cu principiul separației puterilor în stat, cât și cu principiul legalității, consacrate de art. 1 alin. (4) și (5) și art. 61 alin. (1) din Constituție, aceste texte de lege nefiind de natură a reglementa atribuții specifice autorității legislative în responsabilitatea altor autorități. Prevederile de lege criticate sunt în acord și cu
DECIZIE nr. 562 din 12 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) teza a doua şi alin. (3) şi art. 26 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276673_a_278002]
-
prin completarea anexei nr. 3 la Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, cu alte unități sau locuri de muncă ce ar îndeplini condițiile respective, constatate pe cale judecătorească. Printr-o asemenea practică s-ar încălca principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituția României, precum și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. 83. Dimpotrivă, legiuitorul a limitat faza jurisdicțională, reglementând în art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1.284
DECIZIE nr. 14 din 23 mai 2016 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de muncă în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276653_a_277982]
-
fi acordate de autoritățile publice locale, finanțarea se face pe baza hotărârii autorităților deliberative ale acestora, ceea ce implică și stabilirea, în concret, a sursei pentru acordarea acestor sume. Or, în această privință, sunt incidente dispozițiile art. 120 din Constituție, care consacră autonomia locală între principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, precum și cele ale art. 121 care stabilesc care sunt autoritățile prin care se realizează autonomia locală, și anume consiliile locale (autorități deliberative) și primarii aleși. În acest sens
DECIZIE nr. 616 din 11 octombrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276692_a_278021]
-
lor, în virtutea dreptului său de inițiativă legislativă (a se vedea Decizia nr. 47 din 15 septembrie 1993 , precitată, sau Decizia nr. 64 din 16 noiembrie 1993 , precitată). 28. Curtea subliniază, totodată, că dreptul la ocrotirea sănătății are caracter fundamental, fiind consacrat în art. 34 din Constituție, potrivit căruia "(1) Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat. (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice. (3) Organizarea asistenței medicale și a sistemului de asigurări sociale pentru boală
DECIZIE nr. 616 din 11 octombrie 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. I din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea şi completarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276692_a_278021]
-
nr. 34/2006 . 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4), art. 21 alin. (1) și art. 129. Astfel, arată că principiul accesului liber la justiție consacrat de art. 21 alin. (1) din Constituție implică, printre altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se menționeze cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile procesuale, având în vedere
DECIZIE nr. 514 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. z) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276711_a_278040]
-
egală măsură ( Decizia nr. 251 din 9 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006). De asemenea, instanța de contencios constituțional a statuat în numeroase cauze că principiul accesului liber la justiție consacrat de art. 21 din Legea fundamentală implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale. 22. Or, în ceea ce privește
DECIZIE nr. 514 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. z) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276711_a_278040]
-
pentru actele procedurale trimise prin poștă ori curierat. 7. Prin urmare, consideră că nu există un raport rezonabil de proporționalitate între cerințele de interes general referitoare la buna administrare a justiției și protecția drepturilor fundamentale ale individului, dispozițiile legale criticate consacrând un dezechilibru între cele două interese concurente. 8. Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Prin prevederile legale criticate nu este afectat termenul de declarare a apelului, deoarece
DECIZIE nr. 605 din 22 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278798_a_280127]
-
afaceri și simplificarea procedurilor pentru noile afaceri, în considerarea faptului că procedura aprobării tacite este privită ca o "bună practică" în relația dintre administrația publică și mediul de afaceri. Prevederea legală supusă controlului de constituționalitate nu încalcă normele constituționale care consacră accesul liber la justiție și nici art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, acest ultim text convențional nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicție sau un
DECIZIE nr. 656 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279404_a_280733]
-
astfel cum s-a stabilit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale se referă la posibilitatea efectivă de a supune judecății unei instanțe naționale cazul violării unui drept consacrat de Convenție (Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, paragraful 157) și, în consecință, "nu impune un anumit număr al gradelor de jurisdicție sau un anumit număr al căilor de atac" ( Decizia Curții Constituționale nr. 288
DECIZIE nr. 656 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279404_a_280733]
-
atac, prin art. 11 alin. (3) teza a doua din ordonanța de urgență menționată. Scopul special al actului normativ criticat justifică, prin urmare, și condițiile de procedură speciale, specifice constatării aprobării tacite. 21. Totodată, Curtea a constatat că soluția legislativă consacrată prin textul de lege criticat este determinată și de tipul de acțiune promovată la instanță, acesta fiind în constatarea, și nu în realizarea unui drept. Astfel, acțiunea în constatare urmărește, în cazul de față, constatarea existenței unui drept subiectiv al
DECIZIE nr. 656 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279404_a_280733]
-
părțile, fa��ă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Referindu-se la soluția legislativă consacrată de normele criticate, arată că în motivarea excepției nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, ci este exprimată nemulțumirea față de această soluție, care reflectă concepția diferită a legiuitorului în privința duratei procesului. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată
DECIZIE nr. 713 din 6 decembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2), art. 178 alin. (1) şi art. 247 alin. (1) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279423_a_280752]
-
art. 16 din Constituție, creându-se astfel o situație de inechitate. 5. Avocatul autoarei excepției susține, totodată, că reglementarea criticată este ambiguă și nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității, sens în care apreciază că noua concepție asupra recursului în materia contenciosului administrativ se impune a fi reanalizată în acord cu regulile de interpretare a normelor juridice. 6. În fine, consideră că art. 7 alin. (3) din Legea
DECIZIE nr. 634 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279009_a_280338]
-
autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, în art. 44 alin. (2) care consacră dreptul de proprietate privată, în art. 53 referitor la condițiile pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale și în art. 135 alin. (2) lit. b) referitor la economie. 16. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că art. 1 alin
DECIZIE nr. 639 din 27 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 3, art. 8 alin. (5), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279019_a_280348]