15,474 matches
-
a Uniunii Europene și, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției - unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Curtea a apreciat că cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea
DECIZIE nr. 40 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259270_a_260599]
-
valoare în funcție de obiectul litigiului. Pe de altă parte, observă că solicitarea petentei ține de interpretarea și aplicarea legii, or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de competența exclusivă a instanței de judecată
DECIZIE nr. 32 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259281_a_260610]
-
3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de competența exclusivă a instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, a instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și
DECIZIE nr. 32 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259281_a_260610]
-
care nu permite vechiului act normativ, Legea nr. 146/1997 , să ultraactiveze. Referitor la aceste aspecte Curtea reține că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de competența exclusivă a instanței de judecată
DECIZIE nr. 32 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259281_a_260610]
-
3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de competența exclusivă a instanței de judecată care judecă fondul cauzei. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 32 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259281_a_260610]
-
lor". Curtea constată că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 își produc în continuare efectele juridice, fiind în continuare aplicabile cauzei. În aceste condiții, Curtea are competența de a controla constituționalitatea dispozițiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 , care au următorul cuprins: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la: a) încheierea, executarea și încetarea contractului individual
DECIZIE nr. 30 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259280_a_260609]
-
și timbru judiciar. Curtea a constatat că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă, complinirea omisiunilor legislative excedând competenței sale. În acest sens, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Revine legiuitorului sarcina să aprecieze dacă este oportună introducerea unei prevederi legale exprese care să reglementeze scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a acțiunilor
DECIZIE nr. 30 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259280_a_260609]
-
apreciind că astfel de acțiuni sunt scutite de taxa judiciară de timbru, iar altele considerând, dimpotrivă, că reclamanții, funcționari publici, au obligația de a plăti taxă judiciară de timbru. Curtea Constituțională a constatat că aceasta nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii, care nu intră în sfera de competență a instanței de contencios constituțional. Această incertitudine cu privire la aplicabilitatea scutirii de taxa judiciară de timbru și în ce privește funcționarii publici care sunt supuși raporturilor de serviciu ar putea
DECIZIE nr. 30 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259280_a_260609]
-
căii de atac, ca netimbrată, are ca efect aplicarea unui tratament discriminatoriu al acestora prin comparație cu ceilalți salariați, care se află în raporturi de muncă și care beneficiază de scutirea de la plata taxei amintite, ceea ce constituie o problemă de constituționalitate, nu doar de aplicare și interpretare a legii la o speță concretă. Precizăm că, în considerarea funcției sale de garant al supremației Constituției, instanța de contencios constituțional a mai constatat neconstituționalitatea unor texte de lege din perspectiva unor omisiuni legislative
DECIZIE nr. 30 din 21 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259280_a_260609]
-
publică sau privată." 183. Articolul 145 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Independența" Cuprinsul articolului va fi: "Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea mandatului lor." 184. Articolul 146 se modifică și avea următorul cuprins: "a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților, a Președintelui Autorității Judecătorești, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puțin 10.000 de cetățeni cu drept
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
Judecătorești, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puțin 10.000 de cetățeni cu drept de vot, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției; b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau a altor acorduri internaționale, la sesizarea Președintelui României, a președintelui Camerei Reprezentanților, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puțin 10.000 de cetățeni cu drept de vot
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
sesizarea Președintelui României, a președintelui Camerei Reprezentanților, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a unui număr de cel puțin 10.000 de cetățeni cu drept de vot, precum și din oficiu; ... c) se pronunță asupra constituționalității Regulamentului Camerei Reprezentanților, la sesizarea președintelui Camerei Reprezentanților, a unui grup parlamentar, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 10.000 cetățeni cu drept de vot, precum și din oficiu
PROIECT DE LEGE nr. 47 din 16 ianuarie 2014 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258840_a_260169]
-
s-au luat următoarele măsuri: ... a) a fost suspendat cursul arbitrajului, potrivit art. 412 și 413; ... b) au fost luate măsuri asigurătorii sau provizorii, potrivit art. 585; ... c) a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind constituționalitatea unei dispoziții legale. ... (2) Dispozițiile art. 608-613 se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prezentul articol nu prevede altfel. ... (3) În afara motivelor prevăzute la art. 608, în acțiunea în anulare se poate invoca și lipsa condițiilor prevăzute de lege pentru luarea
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258140_a_259469]
-
LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. b) soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... c) sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare. Articolul 26 Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție considera ca este necesar să revină asupra propriei jurisprudențe, întrerupe judecata și sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judeca cu
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258795_a_260124]
-
s-au luat următoarele măsuri: ... a) a fost suspendat cursul arbitrajului, potrivit art. 412 și 413; ... b) au fost luate măsuri asigurătorii sau provizorii, potrivit art. 585; ... c) a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind constituționalitatea unei dispoziții legale. ... (2) Dispozițiile art. 608-613 se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prezentul articol nu prevede altfel. ... (3) În afara motivelor prevăzute la art. 608, în acțiunea în anulare se poate invoca și lipsa condițiilor prevăzute de lege pentru luarea
LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură civilă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258138_a_259467]
-
care sunt prevăzute veniturile și cheltuielile publice stabilite în fiecare an, în conformitate cu dispozițiile constituționale ale art. 137 alin. (1), precum și cu dispozițiile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, iar Legea nr. 286/2010 a mai fost supusă controlului de constituționalitate. Se mai arată că, în cauza de față, nu se pune problema neconstituționalității dispozițiilor legale criticate, ci este vorba de o problemă strict de aplicare a acestora, în raport cu situația de fapt ce urmează a fi reținută de către instanța de judecată
DECIZIE nr. 544 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (3) şi (5) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258896_a_260225]
-
normativ nu a constituit temeiul juridic al încetării raporturilor de serviciu ale acestuia. Totodată, raportat la obiectul cauzei, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată, Curtea constată că actul normativ criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, constatarea constituționalității sau neconstituționalității acestuia neproducând niciun efect juridic asupra situației procesuale a autorului excepției. Așadar, nefiind respectată condiția de admisibilitate prevăzută la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și
DECIZIE nr. 544 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (3) şi (5) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258896_a_260225]
-
prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că excepția de neconstituționalitate "cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional
DECIZIE nr. 544 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, în ansamblul său, precum şi, în special, ale art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (3) şi (5) din ordonanţa de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258896_a_260225]
-
și funcționarea Curții Constituționale, reține următoarele: Curtea Constituțională, în temeiul prevederilor art. 146 lit. l) din Constituție și al dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost sesizată să se pronunțe asupra constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 75/2013 . Sesizarea a fost formulată de grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaților și din Senat, precum și de grupul parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu din Camera Deputaților, fiind semnată de liderii acestora, domnii
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și ale art. 1, 3, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, să se pronunțe asupra constituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului și preluarea atribuțiilor acestei funcții de către un adjunct al Avocatului Poporului. Obiectul sesizării îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului și
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
cetățean român care îndeplinește condițiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituțională. În vederea soluționării prezentei sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilității acesteia. În acest sens, reține că, în jurisprudența sa, a constatat că, în ceea ce privește exercitarea controlului de constituționalitate, art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile cu caracter normativ sau individual adoptate de plenul Camerei Deputaților, de plenul Senatului și de plenul celor două Camere reunite ale Parlamentului. Așadar, toate aceste hotărâri sunt
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
1992 nu instituie vreo diferențiere între hotărârile cu caracter normativ sau individual adoptate de plenul Camerei Deputaților, de plenul Senatului și de plenul celor două Camere reunite ale Parlamentului. Așadar, toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate, în virtutea regulii de interpretare ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012). În
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
inadmisibilitate a sesizării. Instanța de control constituțional a mai statuat, prin deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional. Prin deciziile menționate, Curtea a făcut o distincție clară între hotărârile care sunt criticate din perspectiva valorilor, regulilor
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
procedurale și substanțiale impuse prin dispozițiile Constituției. În schimb, în privința hotărârilor care, prin obiectul lor, vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, Curtea a reținut că norma prin raportare la care urmează să fie exercitat controlul de constituționalitate poate fi și de nivel infraconstituțional, ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest sens, Curtea a arătat că o atare orientare este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri - autorități și
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. În cauza de față, Avocatul Poporului este o instituție de rang constituțional, fiind reglementată în cap. IV al titlului II din Legea fundamentală, astfel că hotărârea criticată poate fi verificată și prin
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]