13,465 matches
-
un actor român. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesorului Ion Șahighian. A activat ca actor la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț (1959-1960), Teatrul Național din Craiova (1960-1961), Teatrul de Comedie și Teatrul Ion Creangă din București (1961-1966) și din nou la Teatrul Național din Craiova (din 1966 șli până la ieșirea la pensie). Nae Gh. Mazilu a jucat în cel puțin 28 de filme importante în istoria cinematografiei românești precum "Toamnă bobocilor" (1975), "Pintea" (1976
Nae Gheorghe Mazilu () [Corola-website/Science/328381_a_329710]
-
este un film românesc din 1985, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (publicată pentru prima oară în „Convorbiri literare” nr. 10 din 1 ianuarie 1876) de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Draga Olteanu-Matei, Ion Lucian, Angela Similea, Florin Piersic, Constantin Fugașin și Virginia Mirea. Filmul începe cu prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
găsit-o nici la tâlharii păguboși (Iurie Darie și Vasile Hariton), nici la muzicant (Radu Gheorghe), care era îndrăgostit de o fată (Anca Mihăescu), fata circarului fioros (Jorj Voicu). Dar povestea se termină frumos, aproape ca-n basmul lui Ion Creangă”". Într-un târg are loc un bâlci la care participă și un circ ambulant. Printre cei care se plimbă pe acolo sunt și doi tâlhari păguboși și un muzicant, care s-a îndrăgostit de fata unui aruncător de cuțite fioros
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
celorlalte personaje: ea le recomandă celor doi tâlhari păguboși să renunțe la faptele rele, circarului îi spune să fie bun și înțelegător și să accepte căsătoria fetei cu muzicantul. Cocoșelul este transformat în copil și numit Ion, pentru că „a umblat creanga”. Zmeul este bătut de Făt-Frumos, dar amenință să se răzbune în basmul următor unde-l va bate „de-i sar capacele”. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă a basmului „Punguța cu doi bani
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
de Făt-Frumos, dar amenință să se răzbune în basmul următor unde-l va bate „de-i sar capacele”. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (1876) de Ion Creangă. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Imaginea și efectele speciale au fost realizate de operatorul Alecu Popescu, fratele regizorului. Regizor secund a fost Emil Slotea. Desenele animate au fost realizate de studioul Animafilm, animatori fiind
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
pretext pentru a crea o poveste nouă în care apar mai multe intrigi care se întretaie fără a fi duse până la capăt. Filmul nu caută o simbolistică a basmului, cum procedase Gopo în filmele făcute după alte povești ale lui Creangă, ci scoate la suprafață "„ludicul în stare pură”". Un critic contemporan, regizorul Mihnea Columbeanu, a afirmat că după realizarea capodoperei "Scurtă istorie", talentul lui Ion Popescu-Gopo "„s-a disipat în cam tot atâtea filmulețe derizorii”", regizorul revenind în avanscena cinematografului
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
în avanscena cinematografului românesc abia în 1975, cu "Comedie fantastică", dar fără a mai avea inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Rămășagul", criticul sus-menționat apreciază că "„tot ce se poate reține din film e faptul că năzdrăvanul cocoș al lui Creangă are acum o explicație cât se poate de S.F.: e rezultatul amorului dintre o găină ortodoxă și cocoșul de tablă al giruetei de pe acoperiș; și are motorașe cu reacție sub aripi. Și e interpretat de o păpușă iritant de simplistă
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Consecința iubirii lor va fi - logic! - jumătate ou, jumătate tablă, care va naște un cocoș jumătate tablă. Alături de el, doi tâlhari, o zână, un circar și câte alte personaje hazlii își vor disputa punguța cu doi bani din povestea lui Creangă. Cadrul fantastic al acestei „fantezii muzical-umoristice”, combinație dintre „Punguța cu doi bani” și „Fata babei și a moșneagului”, e susținut prin îmbinarea filmului de animație cu cel jucat și cântat. Din păcate, textele lui Creangă rămân doar pretext în incoerența
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
doi bani din povestea lui Creangă. Cadrul fantastic al acestei „fantezii muzical-umoristice”, combinație dintre „Punguța cu doi bani” și „Fata babei și a moșneagului”, e susținut prin îmbinarea filmului de animație cu cel jucat și cântat. Din păcate, textele lui Creangă rămân doar pretext în incoerența unei succesiuni de „numere” atractive. Pr. 2, secț. copii Chicago.”" "Rămășagul" a fost distins cu premiul II la Festivalul Filmului pentru copii și tineret de la Chicago (1987) pentru efectele speciale obținute din dublarea actorilor cu
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
sticlă, ghirlande, ornamente făcute în casă, inclusiv mere roșii strălucitoare, nuci, diferite forme împachetate de ciocolată și cu lumânări. În partea superioară a pomului se pune o stea sau un alt obiect strălucitor. În multe case sunt agățate artificii pe crengile pomilor pentru realizarea unei ambianțe de iarnă. Uneori, pomii sunt ținuți până la 2 februarie, sărbătoarea Sf. Maria de aprindere a lumânărilor. De la Postul Crăciunului și până la Bobotează (botezul lui Isus din 6 ianuarie), "gwiazdory" sau purtătorii de stele umblă prin
Crăciunul în Polonia () [Corola-website/Science/327690_a_329019]
-
muzeu memorial înființat în anul 1987 în municipiul Fălticeni, județul Suceava, în casa în care a trăit între 1909-1918 scriitorul român Mihail Sadoveanu. Casa a fost construită la începutul secolului al XX-lea și se află situată pe Strada Ion Creangă nr. 68, în cartierul Oprișeni. Casa lui Mihail Sadoveanu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 481, având codul de clasificare . Imobilul care astăzi are destinația de casă memorială a fost construit
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
sufletului meu. Darul cu care m-a înzestrat Dumnezeu, nu se datorește mie, ci părinților mei. Împrejurările și pitorescul locurilor, munții și apele, natura încântătoare și poporul, toate au creat ceea ce dumneavoastră sărbătoriți azi. Să mulțumim lui Neculce și lui Creangă, poporului și părinților mei, să slăvim natura, care au contribuit la înzestrarea darului meu.”" În cadrul acestei sărbători, scriitorul Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române din 1923, a fost proclamat cetățean de onoare al orașului Fălticeni, iar fostei străzi Sfântul Nicolae din
Casa memorială „Mihail Sadoveanu” din Fălticeni () [Corola-website/Science/327045_a_328374]
-
s-ar putea să ascundă vagi detalii autobiografice. Un personaj de hahaleră colorează, viu, Papaiani.”" După lansarea serialului de televiziune "Pistruiatul" (1973), scenaristul și regizorul Francisc Munteanu a scris un roman intitulat "Pistruiatul", care a fost publicat de Editura Ion Creangă din București în anul 1976. De asemenea, după premiera acestui film, el a scris și un roman intitulat "Roșcovanul", publicat tot de Editura Ion Creangă în anul 1979. Cartea are 214 pagini și a fost scrisă după scenariul filmului.
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
Francisc Munteanu a scris un roman intitulat "Pistruiatul", care a fost publicat de Editura Ion Creangă din București în anul 1976. De asemenea, după premiera acestui film, el a scris și un roman intitulat "Roșcovanul", publicat tot de Editura Ion Creangă în anul 1979. Cartea are 214 pagini și a fost scrisă după scenariul filmului.
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
Rezeni (1990-1993) și consilier al Președintelui R. Moldova (1992), apoi consilier prezidențial, purtător de cuvânt al Președintelui Republicii Moldova 1997-1999). Devine președintele Centrului de Studii Strategice „Est-Vest-Est” (1999 - 2002). Din 2002 activează în calitate de profesor universitar la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. Din 2009 este cercetător științific principal și șeful Sectorului de literatură română contemporană la Institutul de Filologie al AȘ din Republica Moldova.
Andrei Țurcanu () [Corola-website/Science/327265_a_328594]
-
un om întreg la minte decât ca o glumă. Răspunsul lui Dumitru la această afirmație blasfemiatoare este rostit într-un mod cald și pitoresc tipic țărănesc, fiind o urare de noroc și sănătate plină de savoare în stilul lui Ion Creangă adresată unui om bun prins în mreaja unor fantasmagorii. Dugay-Martin respinge din ce în ce mai vehement și mai deznădăjduit că este autorul unei minuni în care nu crede. El se chinuie, stăpânit de îndoielile strecurate în suflet de teologii și filozofii cu minți
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
este un film românesc din 1977, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică în manieră științifico-fantastică a basmului „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Eugenia Popovici, Mircea Bogdan, Marian Stanciu, Diana Lupescu și Carmen Stănescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„În anul 1876 Ion Creangă a
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Eugenia Popovici, Mircea Bogdan, Marian Stanciu, Diana Lupescu și Carmen Stănescu. În secvențele de început ale filmului se specifică următoarele: "„În anul 1876 Ion Creangă a scris pentru copiii dela 7 la 77 de ani, povestea unui tînăr, care purta un costum ciudat ce semăna cu o piele de porc... După o sută de ani, Ion Popescu Gopo a realizat filmul... ”". Odată ca niciodată trăiau
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
au participat crăiasa furnicilor, crăiasa albinelor și „crăiasa zânelor, minunea minunilor”, iar împăratul le-a dat mirilor jumătate din împărăție. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind o adaptare liberă după basmul „Povestea porcului” (1876) de Ion Creangă în care purcelușul este transformat în extraterestru, iar mama lui, scroafa, este de fapt o navă cosmică. Gopo a predat scenariul literar la 10 august 1975, iar filmul a intrat în faza de producție la 1 octombrie 1975, el fiind
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
Gopo, un purceluș, ci un pui de extraterestru, care crește într-o zi cât alții într-un an, iar „scroafa” de maică-sa e... nava extraterestră! Curiozitatea unei prințese îl exilează, însă, într-un stup interplanetar. „Povestea Porcului” de Ion Creangă e citită în cheie S.F., îmbinând jocul actorilor cu desenul animat și schimbând mereu, în zigzag, terenul liricomuzical cu umorul anacronismelor. Nostimă invenția republicii albinelor (marcată de un amplu ceremonial coregrafic), condusă de autoritara regină, singura cu drept de a
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
Comedie fantastică", dar fără a mai avea inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Povestea dragostei", criticul sus-menționat comentează următoarele: "„Un an mai târziu, artistul își reiterează formula predilectă, în Povestea dragostei, unde purcelul cel năzdrăvan din Povestea porcului a lui Creangă e de fapt un chipeș extraterestru blindat într-un combinezon antipoluare. Din păcate, marile momente de inspirație din urmă cu zece-douăzeci de ani nu se mai repetă...”".
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]
-
este un film românesc din 1965, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică în manieră liber-parodică a basmului „Povestea lui Harap-Alb” (august 1877) de Ion Creangă. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Cristea Avram, Lica Gheorghiu, Irina Petrescu și Eugenia Popovici. A fost odată ca niciodată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Doi dintre ei (interpretați de Septimiu Sever și Constantin Codrescu
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
seama că totul fusese doar un vis. El adormise în scaunul crăiesc, de unde tatăl său îl alungă cu vorbe de ocară. Scenariul filmului a fost scris de Ion Popescu-Gopo, el fiind inspirat din basmul „Povestea lui Harap-Alb” (1876) de Ion Creangă. Într-un interviu acordat revistei Cinema în 1985, Gopo a povestit că „Povestea lui Harap-Alb” l-a frământat cel mai mult dintre toate basmele lui Ion Creangă, căutând să înțeleagă de ce personajul principal se numește Harap-Alb. El a descoperit în
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Ion Popescu-Gopo, el fiind inspirat din basmul „Povestea lui Harap-Alb” (1876) de Ion Creangă. Într-un interviu acordat revistei Cinema în 1985, Gopo a povestit că „Povestea lui Harap-Alb” l-a frământat cel mai mult dintre toate basmele lui Ion Creangă, căutând să înțeleagă de ce personajul principal se numește Harap-Alb. El a descoperit în text unele "„noduri complicate, încifrate, ermetice aproape prin semnificațiile lor”". Filmul a intrat în faza de producție la 10 februarie 1964, el fiind realizat în studiourile Centrului
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film de la momentul lansării filmului au apreciat fantezia creației și umorul lui Gopo. Într-un articol din 1965 publicat în „România literară”, Eugen Atanasiu remarca umorul de esență folclorică care leagă basmul lui Creangă de filmul lui Gopo, fără a altera nici basmul, nici direcția fundamentală a fanteziei comice. Dana Duma considera că ecranizarea acestui basm i-a solicitat cel mai mult imaginația lui Gopo. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]