14,107 matches
-
numeroși credincioși din localitățile catolice învecinate, aniversarea a 200 de ani de la înființarea Parohiei Romano-Catolice Gura Humorului. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș (1996-2006
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
regimului comunist în decembrie 1989, numărul membrilor comunității s-a mărit în principal prin stabilirea în Gura Humorului a mai multor credincioși catolici de origine poloneză din comunitățile din jur: Poiana Micului, Pleșa, Solonețu Nou și Păltinoasa, precum și a unor credincioși catolici români din alte localități aflate în centrul Moldovei. Situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: În timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș (1996-2006) a fost construită casa parohială din Gura Humorului și s-a renovat biserica din Frasin. Preotul Babiaș a fost
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
la 15 martie 2005 în funcția de decan de Bucovina. În perioada 28-30 ianuarie 2005, episcopul Petru Gherghel de Iași s-a aflat într-o vizită pastorală în Parohia Gura Humorului, a participat la liturghii și s-a întâlnit cu credincioșii parohiei. El a celebrat sfânta liturghie în biserica parohială, precum și în bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
liturghie în biserica parohială, precum și în bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
bisericile din Frasin și Stulpicani. În timpul păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
păstoririi preotului Toma Rediu (2006 - 2010) s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
s-au efectuat noi lucrări de modernizare a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
a bisericii: În anul 2010, situația parohiei era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
era următoarea: Gura Humorului (210 familii cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. În perioada 16-19 iunie
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
cu 425 credincioși), Frasin (52 familii cu 101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. În perioada 16-19 iunie 2011 s-a aflat aici icoana
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
101 credincioși), Voroneț (10 familii cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. În perioada 16-19 iunie 2011 s-a aflat aici icoana Sfintei Fecioare Maria de la Cacica. La 19
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
cu 25 credincioși), Ostra (8 familii cu 20 credincioși), Mănăstirea Humorului (8 familii cu 19 credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. În perioada 16-19 iunie 2011 s-a aflat aici icoana Sfintei Fecioare Maria de la Cacica. La 19 iunie 2011 (de sărbătoarea hramului
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
credincioși), Capu Câmpului (4 familii cu 12 credincioși), Stulpicani (5 familii cu 8 credincioși), Capu Codrului (3 familii cu 6 credincioși). Aceste comunități aveau mulți credincioși în trecut, dar au ajuns să fie astăzi reduse numeric ca urmare a emigrării credincioșilor de limbă germană. În perioada 16-19 iunie 2011 s-a aflat aici icoana Sfintei Fecioare Maria de la Cacica. La 19 iunie 2011 (de sărbătoarea hramului) s-au aniversat 200 de ani de existență a bisericii, la acest eveniment participând episcopul
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
din 1903 și Valea Moldovei - cu Biserica „Sf. Dumitru” din 1891) și 7 fără biserică (Capu Câmpului, Capu Codrului, Drăgoiești, Mălini, Mănăstirea Humorului, Măzănăești și Voroneț). În filiala Ostra se celebrează Sfânta Liturghie într-o biserică ortodoxă după programul celebrărilor credincioșilor ortodocși, deoarece aici nu este biserică catolică. Credincioșii catolici din Ostra sunt români catolici veniți la lucru la mină din localitățile catolice din centrul Moldovei: Nisiporești, Hălăucești, Izvoarele, Răchiteni, Săbăoani, Tețcani, Barați, Galbeni (Bacău), Butea, Răducăneni, Gherăești (Neamț), Adjudeni, Brusturoasa
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Dumitru” din 1891) și 7 fără biserică (Capu Câmpului, Capu Codrului, Drăgoiești, Mălini, Mănăstirea Humorului, Măzănăești și Voroneț). În filiala Ostra se celebrează Sfânta Liturghie într-o biserică ortodoxă după programul celebrărilor credincioșilor ortodocși, deoarece aici nu este biserică catolică. Credincioșii catolici din Ostra sunt români catolici veniți la lucru la mină din localitățile catolice din centrul Moldovei: Nisiporești, Hălăucești, Izvoarele, Răchiteni, Săbăoani, Tețcani, Barați, Galbeni (Bacău), Butea, Răducăneni, Gherăești (Neamț), Adjudeni, Brusturoasa (Bacău), dar și din unele localități din Bucovina
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
din lemn sculptat, fiind dedicat Sfintei Familii. Aici se află statuetele Sfântului Iosif, a Sfintei Fecioare Maria și a lui Isus copil, deasupra cărora se află Tatăl și Sfântul Duh. Alături este statueta Sfântului Anton de Padova, mult invocat de credincioșii parohiei. Altarul din dreapta este din lemn sculptat, fiind dedicat Preasfintelor Inimi a lui Isus și a Mariei. Lângă acesta se află statueta Fericitului Ieremia Valahul, primul român beatificat de Biserica Romano-Catolică. Cele trei altare sunt vopsite în culori pe bază
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
Păltinoasa (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, în satul Păltinoasa locuiau mulți etnici germani. Biserica a primit hramul "Înălțarea Domnului". După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Păltinoasa locuiau 432 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 26,63% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Păltinoasa locuiau 432 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 26,63% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În timpul celui de-al doilea război mondial, episcopul Mihai Robu a fost nevoit să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
să reorganizeze parohiile catolice din Bucovina. Astfel, în Monitorul Oficial nr.231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Comunitatea catolică din Păltinoasa este inclusă ca filială în Parohia Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Păltinoasa s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Comunitatea catolică din localitate era filială a Parohiei Gura Humorului. În anul 1993, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea un număr de 60 de familii cu 172 credincioși. La recensământul din 2002, din cei 5.656 locuitori ai comunei Păltinoasa, 173 s-au declarat de religie romano-catolică (3,05%) și 1 de religie greco-catolică. Comuna Păltinoasa era formată din două sate: Păltinoasa și Capu Codrului. Filiala Păltinoasa aparține
Biserica Înălțarea Domnului din Păltinoasa () [Corola-website/Science/320739_a_322068]
-
dimensiuni mari, cu ziduri cu grosimea de circa 1 metru și ferestre înalte. Înfățișarea exterioară este modestă, fațadele fiind tencuite și zugrăvite, dar lipsite de volumetrie. În aceeași clădire se află și Sinagoga "Terkis", care era folosită în trecut de credincioșii hasidimi. Interiorul clădirii este decorat cu pricepere și sensibilitate artistică, într-un stil eclectic, predominant baroc, aproape monumental. Pereții interiori sunt zugrăviți cu imagini din Eretz-Israel de către pictori care nu fuseseră niciodată acolo. La 18 mai 2002 Comunitatea Evreilor din
Sinagoga Mare din Fălticeni () [Corola-website/Science/320751_a_322080]
-
discut politică”. Clopotul a fost bătut în 1760 pentru a marca urcarea pe tron a lui George al III-lea. La începutul anilor 1760, Adunarea a permis unei biserici locale să utilizeze Casa Statului pentru slujbe și clopotul pentru chemarea credincioșilor în perioada construcției clădirii bisericii. Clopotul a fost utilizat și pentru a chema oamenii la adunările publice, iar în 1772, un grup de cetățeni s-au plâns Adunării că clopotul este tras prea des. În ciuda legendelor care s-au țesut
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
30-40 cm. Fețele lemnelor sunt finisate neted cu barda pe toate cele patru părți. Planul bisericii era dreptunghiular, cu altarul în hexagon, interiorul fiind împărțit egal între bărbați și femei, avea toate cele necesare cultului și putea primi 250 de credincioși. Bătrânii își amintesc că la femei pe jos erau podele, iar bărbații stăteau pe piatră. Acoperișul din șindrilă era în două ape cu două streșini, iar turnul împodobit cu scânduri, cu vârfurile crestate atârnând în jos. La începutul secolului XX
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
Era condus de un Consiliu Științific, în fruntea căruia au fost academicienii Tadeuș Malinovschi și Sergiu Rădăuțanu. Printre colaboratorii planetariului au fost conferențiarii Aurel Marinciuc, Dumitru Fetescu și alții. La începutul anilor 80 s-a discutat problema demolării lui, întrucât credincioșii cereau instanțelor superioare de partid și de stat retrocedarea lui către biserică. A funcționat până la începutul anilor 1990. În anul 1991 clădirea a fost retrocedată mitropoliei Moldovei.
Planetariul din Chișinău () [Corola-website/Science/321523_a_322852]
-
biserica a fost tencuită, iar acoperișul refăcut din țiglă, pentru că, din pricina vechimii, dranița s-a spart și ploua atât în biserică, cât și în clopotniță. Contribuția a fost făcută de preotul Ioachim Pop, al șaptelea slujitor al altarului și de credincioșii din Bărăi. Biserica a fost sfințită în ziua de 8 noiembrie 1941 de către Î.P.S. Nicolae Colan, Arhiepiscop al Clujului. În anul 1965, biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă de zinc, datorită faptului că biserica a crăpat atât
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]