14,500 matches
-
de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din Sânmihaiu Almașului: Arhanghelul Mihail și Maica Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din Sânmihaiu Almașului: Arhanghelul Mihail și Maica Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul, zugravul a
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul, zugravul a scris: „Ghilipa Filip Vasile, Ghilipa Macovei iastă icuna este făcută de mâna loi Vasile Zugravul...să
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
pomană în veci leat 1722. Icoana a fost parțial repictată la 1791, după cum reiese dintr-o inscripție de pe spatele panoului: „Această icoană au plătit Bote Vasilică, Bote Toader, Bote Tifor, Bote Todor. Bote Lup Zugravul au înfru...țoșat 1791.” Pe icoana Maria cu Pruncul, zugravul a scris: „Ghilipa Filip Vasile, Ghilipa Macovei iastă icuna este făcută de mâna loi Vasile Zugravul...să hie pomană...veci anno...leat 1722.
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
cuprinde: Sfânta Troiță, pe boltă, iar pe pereți: Is.Hs. pâinea vieții, Năframa Veronicăi, între Arhanghelii Mihail și Gavril, Ioan Botezătorul și Sfinții Părinți. Deteriorată de vreme, afectată de intervenții, pictura altarului pare, mai degrabă, lucrarea lui Gligor zugravul, autorul icoanei Sf. Nicolae cu împărații Constantin și Elena, pe care, în 1887, a cumpărat-o Constantin Apostol, cât și al aceleia cu Sf. Sava și Sf.Nicolae. De la o icoană din secolul al XIX-lea,s-a refolosit suportul, pe care
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
intervenții, pictura altarului pare, mai degrabă, lucrarea lui Gligor zugravul, autorul icoanei Sf. Nicolae cu împărații Constantin și Elena, pe care, în 1887, a cumpărat-o Constantin Apostol, cât și al aceleia cu Sf. Sava și Sf.Nicolae. De la o icoană din secolul al XIX-lea,s-a refolosit suportul, pe care se citește inscripția „această icoană s-a cumpărat de Ion Mustață și s-a zugrăvit de mine Șerban zugravu”. Cu aportul obștii din Tulgheș, biserica monument a fost reparată
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
Constantin și Elena, pe care, în 1887, a cumpărat-o Constantin Apostol, cât și al aceleia cu Sf. Sava și Sf.Nicolae. De la o icoană din secolul al XIX-lea,s-a refolosit suportul, pe care se citește inscripția „această icoană s-a cumpărat de Ion Mustață și s-a zugrăvit de mine Șerban zugravu”. Cu aportul obștii din Tulgheș, biserica monument a fost reparată, în 1976. În urmă cu peste 2 decenii în 1989, 49 dintre militarii din Brigada 28
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
piatră și turn cu două clopote. În altar se mai aflau: patru sfeșnice de aramă galbenă cu câte trei crengi, trei cruci, un potir de sticlă, un disc de argint, o stea suflată cu aur, un antimis din 1839, trei icoane, un sfeșnic pe proscomidiar și o scatulă pentru comunicat. La capitolul veșminte aflăm trei feloane de mătase, din care două negre, două stihare albe, două perne de mătase, două patrafire, două fețe de masă pentru altar, doi prapori de păr
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
metal. Sistemul cu contragreutate a fost folosit ulterior și in biserica nouă până la cumpărarea candelabrului nou. Contragreutatea, din metal, frumos decorată se află și ea în podul bisericii. Probabil cele mai importante elemente păstrate de la vechea bisericuță sunt cele câteva icoane. Se păstrează icoanele din partea inferioară a iconostasului, cele ce se aflau între ușile împărătești. Se păstrează o icoană a Maicii Domnului, icoana Domnului Nostru Isus Cristos, icoana Arhanghelului Mihail și icoana Sfântului Nicolae. Aceste icoane se găsesc la multe dintre
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
contragreutate a fost folosit ulterior și in biserica nouă până la cumpărarea candelabrului nou. Contragreutatea, din metal, frumos decorată se află și ea în podul bisericii. Probabil cele mai importante elemente păstrate de la vechea bisericuță sunt cele câteva icoane. Se păstrează icoanele din partea inferioară a iconostasului, cele ce se aflau între ușile împărătești. Se păstrează o icoană a Maicii Domnului, icoana Domnului Nostru Isus Cristos, icoana Arhanghelului Mihail și icoana Sfântului Nicolae. Aceste icoane se găsesc la multe dintre bisericile de rit
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
metal, frumos decorată se află și ea în podul bisericii. Probabil cele mai importante elemente păstrate de la vechea bisericuță sunt cele câteva icoane. Se păstrează icoanele din partea inferioară a iconostasului, cele ce se aflau între ușile împărătești. Se păstrează o icoană a Maicii Domnului, icoana Domnului Nostru Isus Cristos, icoana Arhanghelului Mihail și icoana Sfântului Nicolae. Aceste icoane se găsesc la multe dintre bisericile de rit orintal despărțind intrările în absida altarului.
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
află și ea în podul bisericii. Probabil cele mai importante elemente păstrate de la vechea bisericuță sunt cele câteva icoane. Se păstrează icoanele din partea inferioară a iconostasului, cele ce se aflau între ușile împărătești. Se păstrează o icoană a Maicii Domnului, icoana Domnului Nostru Isus Cristos, icoana Arhanghelului Mihail și icoana Sfântului Nicolae. Aceste icoane se găsesc la multe dintre bisericile de rit orintal despărțind intrările în absida altarului.
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
bisericii. Probabil cele mai importante elemente păstrate de la vechea bisericuță sunt cele câteva icoane. Se păstrează icoanele din partea inferioară a iconostasului, cele ce se aflau între ușile împărătești. Se păstrează o icoană a Maicii Domnului, icoana Domnului Nostru Isus Cristos, icoana Arhanghelului Mihail și icoana Sfântului Nicolae. Aceste icoane se găsesc la multe dintre bisericile de rit orintal despărțind intrările în absida altarului.
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
importante elemente păstrate de la vechea bisericuță sunt cele câteva icoane. Se păstrează icoanele din partea inferioară a iconostasului, cele ce se aflau între ușile împărătești. Se păstrează o icoană a Maicii Domnului, icoana Domnului Nostru Isus Cristos, icoana Arhanghelului Mihail și icoana Sfântului Nicolae. Aceste icoane se găsesc la multe dintre bisericile de rit orintal despărțind intrările în absida altarului.
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
vechea bisericuță sunt cele câteva icoane. Se păstrează icoanele din partea inferioară a iconostasului, cele ce se aflau între ușile împărătești. Se păstrează o icoană a Maicii Domnului, icoana Domnului Nostru Isus Cristos, icoana Arhanghelului Mihail și icoana Sfântului Nicolae. Aceste icoane se găsesc la multe dintre bisericile de rit orintal despărțind intrările în absida altarului.
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
ce spun acestea despre Scriptură, despre Iisus Christos, despre Maica lui Dumnezeu, să se roage zilnic, de mai multe ori, ca familie și ca persoane, să caute sfat de la duhovnic, să facă mijlociri cu fața la pământ sau cu mâinile ridicate, înaintea icoanelor, sau rugându-se plângând în păduri, să citească mulțimea de cărți ortodoxe existente acum, să cunoască și să respecte ce au spus Sfinții Părinți despre cele zece porunci și să învețe și pe copii. În final, Serfes îndeamnă și la
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
șindrilă, biserica fiind astăzi integral învelită cu tablă. Deși vechea pictură s-a pierdut în timpul lucrărilor de reparații, în 1924, atunci când a fost repictat iconostasul și o parte din naos, biserica mai adăpostește totuși o mică comoară: o colecție de icoane pe lemn, din care o mare parte sunt realizate de Nechita Zugravu. Acesta a fost un artist plastic în toată puterea cuvântului, pictor muralist și de icoane, deosebit de prolific între anii 1740-1770, activ nu numai în zona Clujului, ci și
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
parte din naos, biserica mai adăpostește totuși o mică comoară: o colecție de icoane pe lemn, din care o mare parte sunt realizate de Nechita Zugravu. Acesta a fost un artist plastic în toată puterea cuvântului, pictor muralist și de icoane, deosebit de prolific între anii 1740-1770, activ nu numai în zona Clujului, ci și în Bihor, Sălaj și Câmpia Transilvaniei. În perioada când a activat devenise celebru, mai ales în zonele de la poalele Munților Apuseni și dealurilor Dejului și Clujului, îndosebi
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
de Artă Slatina, după care continuă în diverse locații din țară și Capitala unde are un real succes la public. Îl întâlnim în București la "Sală Dalles" (1988, 1993, 1995), la Galeria "Căminul Artei" (1994, 1997, 2010), în cadrul "Expoziție de icoane" de la "Teatrul de Comedie" (1994, 1996), în 2001 la "Târgul Internațional de Artă Vizuală" și la "Salonul Național Romexpo", în 2010 la " Galeriile de Artă Apolo", iar în 2013 la Accademia di România din Romă. În țară participa la expozițiile
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
2009) etc. La acestea se adaugă taberele de pictură de la Vitomirești (Olt) , Bistrița-Năsăud, Râșca (Suceava), Seaca (Olt), Moșteni (Olt), Crivaia (Caraș-Severin), Gărâna (Caraș-Severin), Dobrețu (Olt), Călimănești (Vâlcea) etc. Printre lucrările cu o importanță deosebită în munca să se numără și icoana de la Mănăstirea Putna, realizată cu prilejul canonizării Domnitorului Ștefan cel Mare (1992). De-a lungul anilor, Păunescu face mai multe călătorii de documentare pentru proiectele pe care le realizează. Vizitează, astfel, țări precum Spania, Italia, Franța, Germania, Austria, Ungaria, Rusia
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
au acoperit-o cu șindrilă. Bisericuța nu avea pod și nu era pictată în interior, pereții fiind doar văruiți. Costachi Miclescu, fiind rudă cu mitropolitul Calinic Miclescu al Moldovei, l-a adus pe vestitul pictor bisericesc Strejescu, care a pictat icoanele din catapeteasmă. Același boier a plătit pentru confecționarea celor cinci clopote și a cumpărat cărțile de cult. Moșia a fost vândută lui Iordache Ciolac, ginerele lui Beizadea Moruzzi. La rândul său, Iordache Ciolac a vândut moșia familiei Ghika din Dumbrăveni
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Stamate () [Corola-website/Science/313276_a_314605]
-
După unele surse istorice, giulgiul ar fi fost dus din Ierusalim, după moartea lui Iisus, regelui Abgar din Edessa (azi: Urfa, Turcia), care l-ar fi ascuns într-un perete al cetății. Sfanțul Ioan Damaschinul, în lucrarea să anti-iconoclastă „Despre icoane”, face o descriere a giulgiului și îl identifica cu acea „imagine de la Edessa”. Ulterior, aceasta presupunere s-a dovedit a fi eronată, prin studiile cercetătorului contemporan Averil Cameron, expert în istorie antică și bizantina. În secolul al VI-lea, se
Giulgiul din Torino () [Corola-website/Science/313440_a_314769]
-
s-a încredințat Preacuvioasei Maici Macaria Mavrodin. Catapeteasma sau iconostasul bisericii mănăstirii este o adevărată operă de artă sacră a sculptorului Karl Stork, realizată în stil brâncoveneasc, împodobită cu o fină broderie de sculptură în lemn de tei. Remarcabilă este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, precum și icoana de hram, în relief, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ambele ferecate în argint aurit. Mănăstirea are și un muzeu remarcabil, cu multe obiecte scumpe de cult din metale prețioase, broderii, icoane, și
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
sau iconostasul bisericii mănăstirii este o adevărată operă de artă sacră a sculptorului Karl Stork, realizată în stil brâncoveneasc, împodobită cu o fină broderie de sculptură în lemn de tei. Remarcabilă este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, precum și icoana de hram, în relief, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ambele ferecate în argint aurit. Mănăstirea are și un muzeu remarcabil, cu multe obiecte scumpe de cult din metale prețioase, broderii, icoane, și cărți vechi religioase de mare însemnătate. Lectură suplimentară
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]