15,139 matches
-
a individului asupra propriei persoane. 2.6. Idealul bine temperat o contradicție în termeni? Dacă această descriere sumară este adecvată, atunci școala este în criză, o criză care ar putea fi una de ideal; cum ar putea fi descris un ideal bine temperat? Poate prin apelul la recuperarea unor valori ignorate astăzi, ca de exemplu: sănătatea la nivel individual (care să înlocuiască cultul performanței) și ingineria socială (Karl Popper) în plan social, care să înlocuiască excesele unor transformări radicale (revoluții); cu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu alte cuvinte, ar fi nevoie de întoarcerea (ca de fiecare dată când ne aflăm în criză) la origini, adică la vechii greci, aceia care cultivau cu înțelepciune măsura (evitarea excesului, dar și a lipsei). Se poate concretiza un asemenea ideal într-un curriculum școlar? Cu siguranță, deși ar fi într-o contradicție majoră cu excesele hiperconsumului la nivel social. Idealul bine temperat cultivă măsura (chiar și în raport cu propriile exigențe), ceea ce înseamnă că aduce în prim-plan nevoia unei etici, iarăși
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la vechii greci, aceia care cultivau cu înțelepciune măsura (evitarea excesului, dar și a lipsei). Se poate concretiza un asemenea ideal într-un curriculum școlar? Cu siguranță, deși ar fi într-o contradicție majoră cu excesele hiperconsumului la nivel social. Idealul bine temperat cultivă măsura (chiar și în raport cu propriile exigențe), ceea ce înseamnă că aduce în prim-plan nevoia unei etici, iarăși în contradicție cu prezentul care crede că are nevoie de o tehnică; aceasta înseamnă că educația (și limbajul educației) trebuie
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
etică Educația homerică, așa cum subliniază Henri- Irenée Marrou, cuprinde două elemente: "o tehnică, prin care copilul este pregătit și progresiv inițiat într-un anumit mod de viață, și o etică, ceva mai mult decât o morală conținând precepte: un anume ideal de existență, realizarea unui tip ideal de om (o educație războinică se poate mulțumi cu a forma barbari eficienți sau, dimpotrivă, se poate orienta spre un tip rafinat de "cavaleri")". (Marrou, 1997, p. 33) Putem considera că educația la vechii
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
excelență umană). "Scandalul" generat de mișcarea sofistă se referă la "instrumentalizarea" aspectului etic al educației, adică la încercarea de a transforma etica într-o tehnică. Sofiștii democrați, aceia care gândeau sub semnul nomos-ului (normă umană, convenție), au încercat să delegitimeze idealul de om conținut în paideia, ideal de sorginte nobilă, legitimat ca atare prin physis (natură, element primordial care își are originea în efortul de creație al zeilor) și care prezerva avantajele naturale obținute prin sânge și prin naștere. Sofiștii au
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ca o suită de prezenturi care nu se sintetizează unele pe altele cel mult se înseriază. Această situație poate fi descrisă exact în termenii lui Marrou, ca o tehnică fără o etică (sau ca un proces de instruire fără un ideal). Etica trimite la valori sedimentate în timp, etica oferă criterii pentru opțiuni viitoare, în numele cărora merită angajarea competențelor tehnice dobândite; în absența dimensiunii etice educația se va scrie în "limbajul învățării", unul preponderent astăzi, util în descrierea și abordarea învățării
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Forța modelatoare a zeilor rezidă în ne-ascunderea lor, în faptul că fac posibilă participarea, după cum, dorința de perfecțiune născută din contemplarea modelului/a adevărului, îl determină pe om să se apropie de model "pe cât îi stă lui în putință". Idealul, ca realizare umană imperfectă a modelului, este reprezentat de areté, concept cel mai adesea tradus (inadecvat) prin virtute: Într-un sens foarte larg, virtutea unui lucru sau a unei ființe reprezintă proprietatea sa caracteristică, desăvârșirea acțiunii de care este capabil
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sofiști n.a.), această educație este exclusiv politică", iar paideia sofistă (înțeleasă ca o techné), a folosit "cunoașterea această nouă și uriașă forță intelectuală a epocii ca pe un instrument de modelare a caracterului uman, servindu-se de ea pentru atingerea idealului său". (Jaeger, 2000, p. 216). Cu alte cuvinte, sofiștii au dislocat areté din contextul aristocratic al naturii (physis), care miza pe calitățile tradiționale moștenite prin sânge (a se vedea contextul epopeilor homerice), pentru a o reașeza în contextul democratic al
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
conținutul formării și, în cele din urmă, întregul univers spiritual al formării, la care individul participă prin naștere, apartenență la o anumită națiune sau la o anumită sferă socială. Evoluția istorică a acestui univers al educației culturale culminează cu conștientizarea idealului de cultură". (Jaeger, 2000, p. 226) Practic vorbind, educația nu poate fi știință în sensul existenței unei teorii care precedă și dirijează în mod eficient faptele; educația este techné, adică "fenomenologie": "Ceea ce oamenii de știință numesc "fenomenologie" este observarea unei
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lumină structurile mitice ale imaginilor și comportărilor impuse colectivităților pe calea a ceea ce se numește mass-media. Acest fenomen se constată îndeosebi în Statele Unite. Personajele din comic strips înfățișează versiunea modernă a eroilor mitologici sau folclorici. Ei întrupează în așa măsură idealul unei mari părți a societății, încât eventualele retușuri aduse comportărilor lor sau, mai mult încă, moartea lor, provoacă adevărate crize printre cititori". (Eliade, 1978, p. 173) În plus, astăzi modelul se află plasat în viitor, ceea ce înseamnă că valoarea sa
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
adevărului presupune transmiterea celor două componente ca părți ale aceluiași întreg, ignorarea uneia, presupunând funcționarea defectuoasă a celeilalte. Acest dublet educațional se regăsește, așa cum constată Henri-Irénée Marrou, încă la paideia homerică: "[...] faptul că etica de tip cavaleresc rămânea în centrul idealului grec a făcut ca Homer, interpretul eminent al acestui ideal, să fie ales și menținut ca text de bază în educație. Trebuie, într-adevăr, să reacționăm împotriva unei aprecieri exclusiv estetice a îndelungii treceri de care s-a bucurat; nu
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
întreg, ignorarea uneia, presupunând funcționarea defectuoasă a celeilalte. Acest dublet educațional se regăsește, așa cum constată Henri-Irénée Marrou, încă la paideia homerică: "[...] faptul că etica de tip cavaleresc rămânea în centrul idealului grec a făcut ca Homer, interpretul eminent al acestui ideal, să fie ales și menținut ca text de bază în educație. Trebuie, într-adevăr, să reacționăm împotriva unei aprecieri exclusiv estetice a îndelungii treceri de care s-a bucurat; nu numai în calitate de capodoperă literară a fost studiată epopeea, ci și
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
adevăr, să reacționăm împotriva unei aprecieri exclusiv estetice a îndelungii treceri de care s-a bucurat; nu numai în calitate de capodoperă literară a fost studiată epopeea, ci și datorită conținutului, care făcea din ea un manual de etică, un tratat despre ideal. Într-adevăr [...], conținutul tehnic al educației grecești a evoluat profund, reflectând profundele transformări ale civilizației în ansamblul ei; singură etica lui Homer este cea care, alături de valoarea sa estetică imperisabilă, putea păstra o forță de influențare permanentă". (Marrou, 1997, p.
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu i se supune, nici nu se străduiește să ne convingă că s-ar putea să fi greșit". (Platon, Criton, 1974, 51e) Dimpotrivă, în prezent vorbim de educație formală și de educație informală, deci de două modele diferite, cum aminteam, idealul educațional pe de o parte, de regăsit în documente normative ale educației formale și de dorințele oamenilor obișnuiți pe de altă parte, codificate în modelele fabricate și promovate de mass-media. Și dacă luminismul debutează prin promovarea idealului dobândirii autonomiei raționale
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
diferite, cum aminteam, idealul educațional pe de o parte, de regăsit în documente normative ale educației formale și de dorințele oamenilor obișnuiți pe de altă parte, codificate în modelele fabricate și promovate de mass-media. Și dacă luminismul debutează prin promovarea idealului dobândirii autonomiei raționale prin intermediul școlii, ideal dominant, copleșitor (a se vedea Kant, Ce este luminarea), postmodernitatea deconstruiește idealul educației formale și îl deplasează către margini (împreună cu școala ca spațiu consacrat acesteia) pentru a aduce în centru marginile, instituțiile "barbarilor" (Alessandro
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de dorințele oamenilor obișnuiți pe de altă parte, codificate în modelele fabricate și promovate de mass-media. Și dacă luminismul debutează prin promovarea idealului dobândirii autonomiei raționale prin intermediul școlii, ideal dominant, copleșitor (a se vedea Kant, Ce este luminarea), postmodernitatea deconstruiește idealul educației formale și îl deplasează către margini (împreună cu școala ca spațiu consacrat acesteia) pentru a aduce în centru marginile, instituțiile "barbarilor" (Alessandro Baricco), în primul rând televiziunea (iar astăzi și internetul). Cum arată modelul promovat de acestea și care îi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
poate chiar mai bine". (Bauman, 2000, p. 65) Sintetizând, astăzi există un model în spațiul public (promovat și impus de mass-media) și există un model asumat la nivelul educației formale (promovat și impus în școală); putem ilustra modelul formal cu idealul educațional al sistemului educațional românesc, așa cum se desprinde acesta din Legea educației naționale: "Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
spațiul public (promovat și impus de mass-media) și există un model asumat la nivelul educației formale (promovat și impus în școală); putem ilustra modelul formal cu idealul educațional al sistemului educațional românesc, așa cum se desprinde acesta din Legea educației naționale: "Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii". (Legea educației naționale, 2011, art. 3) Având în vedere că "limbajul învățării" a înlocuit "limbajul educației" (Gert Biesta), idealul educațional a fost transformat dintr-un model de umanitate deplină (areté), cu funcție aspirațional-motivațională, într-un instrument de orientare a deciziilor privind curriculumul, pe axa ideal educațional finalități educaționale obiective operaționale. Indiferența (și nu negarea), în raport cu acest tip de ideal
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
idealul educațional a fost transformat dintr-un model de umanitate deplină (areté), cu funcție aspirațional-motivațională, într-un instrument de orientare a deciziilor privind curriculumul, pe axa ideal educațional finalități educaționale obiective operaționale. Indiferența (și nu negarea), în raport cu acest tip de ideal educațional, s-a instaurat în același timp cu aducerea în prim-plan a limbajului învățării, adică a tehnicii fără o etică; pentru o astfel de interpretare instrumentalist-tehnologică pledează și Gert Biesta: "[...] ideea că educația este un mijloc sau un instrument
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
anumite concepții cu privire la educația civică sau ideea că educația poate fi utilizată pentru a contracara dezintegrarea socială sunt toate exemple de presupoziții tehnologice cu privire la educație în domeniul valorilor și normelor". (Biesta, 2006, p. 73) Mefiența postmodernismului în raport cu luminismul și cu idealul de umanitate promovat de acesta (raționalitate autonomă) s-a concretizat în deconstrucția ideii de model predeterminat în raport cu noii veniți/"new comers" (Gert Biesta); în consonanță cu aceasta s-a înregistrat o dezvoltare tehnologică fără precedent în domeniul instrumentelor de comunicare
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
scop și griji (hedonism în registru minor). În fapt, ruptura este mult mai gravă, deoarece legitimează un rezultat negativ (considerăm noi) al deconstrucției la nivelul școlii: "[...] universitățile și instituțiile de învățământ superior sunt solicitate să formeze acum competențe, și nu idealuri: atâția medici, atâția profesori de cutare sau cutare disciplină, atâția ingineri, atâția administratori etc.". (Lyotard, 2003, p. 75) Această instrumentalizare (Gert Biesta) a învățământului superior s-a difuzat și la nivelul învățământului preuniversitar, ceea ce pune sub semnul întrebării posibilitatea unei
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
preuniversitar, ceea ce pune sub semnul întrebării posibilitatea unei educații înțeleasă ca paideia (sau bildung), adică o educație animată "de o aspirație triplu unitară: "a deriva totul dintr-un principiu originar", căreia îi corespunde activitatea științifică; "a raporta totul la un ideal", care să guverneze practica etică și socială; "a reuni acest principiu și acest ideal într-o unică idee", care să garanteze că cercetarea adevăratelor cauze în știință va coincide cu urmărirea unor scopuri juste în viața morală și politică. Subiectul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
adică o educație animată "de o aspirație triplu unitară: "a deriva totul dintr-un principiu originar", căreia îi corespunde activitatea științifică; "a raporta totul la un ideal", care să guverneze practica etică și socială; "a reuni acest principiu și acest ideal într-o unică idee", care să garanteze că cercetarea adevăratelor cauze în știință va coincide cu urmărirea unor scopuri juste în viața morală și politică. Subiectul legitim se constituie din această ultimă sinteză". (Lyotard, 2003, pp. 54-55) Această constatare tehnică
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
același timp, constatăm trecerea de la o autoritate "tare" la o autoritate pe care am numit-o "slabă", chiar o autoritate de grup (în rețea). Richard Foreman descrie trecerea de la autoritatea tare la autoritatea slabă ca o trecere de la omul- catedrală ("[...] idealul (...) era structura complexă, densă și în stil de catedrală a personalității înalt educate și articulate...". (apud Carr, 2012, p. 262) la omul clătită ("[...] întinși pe largi suprafețe și subțiri, pe măsură ce ne conectăm cu acea vastă rețea de informații accesate prin
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]