15,922 matches
-
oarecum la egalitate (poate chiar cu un ușor avans al francezei). Astăzi, engleza a trecut cu mult Înainte; tot mai mulți tineri, care se pot exprima În engleză, nu mai știu deloc franțuzește. Unii studiază totuși În Franța, după cum destui intelectuali „nostalgici“ Încă privesc spre Paris. Și prezența economică a Franței este foarte bună (devenind la un moment dat primul investitor străin). Dar, sentimental, nu mai e ceea ce era: Franța a redevenit pentru români o țară „normală“. Vechea Franță, iubită cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
manifesta ostilitatea față de „marea finanță“ internațională, față de Occident În general. Dar, În materie de adversari, nu-i tratează mai bine pe maghiari și pe țigani. Sunt comentatori occidentali care cred a sesiza un fel de antisemitism „potențial“ În remarcile unor intelectuali privitoare la istoria recentă a României. Se prea poate ca anume accente puse asupra perioadei interbelice, regimului Antonescu sau regimului comunist să nu corespundă Întru totul perspectivei evreiești. Evreii au o sensibilitate pe deplin justificată În privința extremei drepte; tot așa
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
căpătat un grad sporit de diversitate. Maghiarii Resentimentele româno-maghiare se hrănesc dintr-o dublă frustrare. Mai Întâi, până la 1918, românii transilvăneni au fost priviți cam de sus de unguri. Erau În cea mai mare parte țărani, prea puțini orășeni și intelectuali, iar ungurii formau clasa dominantă. După 1918, rolurile s-au inversat. Din „stăpâni“, ungurii au ajuns să fie „dominați“. Ei sunt Îngrijorați și de scăderea continuă a ponderii lor În Transilvania. La Începutul secolului al XX-lea, vorbitorii de limbă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
țigani“ și „infractori“ este cu siguranță abuziv. Nu este Însă mai puțin adevărat că ei trăiesc Într-o lume a lor, În care Încă nu au curs constrângerile impuse de societatea modernă. S-au afirmat În anii din urmă și intelectuali țigani, și oameni politici („partida romilor“ e reprezentată În Parlament); misiunea lor nu este ușoară, trebuind pe de o parte să convingă membrii etniei de necesitatea respectării unor reguli, iar pe de altă parte pe români de necesitatea unei atitudini
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu discrepanțe sociale foarte mari. Și atunci, „unitatea națională“ ține mai mult de discurs decât de viața reală a oamenilor. Românii sunt mândri de intelectualitatea lor și de valorile culturale pe care le-au produs. Mândrie În bună măsură justificată: intelectualul român (exceptând totuși un anume tip de „pseudointelectual“ creat de comunism) este cu siguranță mai aproape de intelectualul occidental decât este România, În ansamblu, de Occident. Probabil că În nici o altă țară europeană deosebirea nu este atât de mare Între nivelul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reală a oamenilor. Românii sunt mândri de intelectualitatea lor și de valorile culturale pe care le-au produs. Mândrie În bună măsură justificată: intelectualul român (exceptând totuși un anume tip de „pseudointelectual“ creat de comunism) este cu siguranță mai aproape de intelectualul occidental decât este România, În ansamblu, de Occident. Probabil că În nici o altă țară europeană deosebirea nu este atât de mare Între nivelul de sus și nivelul de jos. Așa se explică și situarea României, În ciuda relativelor ei performanțe intelectuale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
este atât de mare Între nivelul de sus și nivelul de jos. Așa se explică și situarea României, În ciuda relativelor ei performanțe intelectuale, În coada statisticilor europene, chiar după unele țări balcanice, care nu au tradiția intelectuală a României. Nu intelectualii atârnă În balanța statisticilor! Din punct de vedere social, România este o țară dezmembrată, În care românii par a fi străini românilor. Cel mai mult se deosebesc de restul românilor basarabenii. Mai sunt ei Încă români? În ce i privește
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reprezentativi nu sunt cunoscuți În lume (chiar dacă sunt traduși, dar ce Înseamnă o traducere? Una e să fii tradus, și alta e să intri În conștiința lumii sau, dacă cuvântul e prea mare, cel puțin a unei categorii semnificative de intelectuali). Cazul Eminescu este elocvent. Se pare că poetul național nu se poate dezlipi de limba română. Traducerile nu dau nimic convingător, vraja muzicii eminesciene se pierde și rămâne profilul oarecum banal al unui poet romantic, care nu e de natură
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prelungită, „punând țara la cale“. Era un oraș animat și vesel. Și cât se poate de cosmopolit. Localurile cele mai cunoscute purtau variate nume europene, precum Hugues, Riegler, Giovanni, Fialkovski... Bucureștiul atrăsese o mulțime de comercianți și meseriași, dar și intelectuali de tot felul, profesori, medici sau ingineri, veniți de pretutindeni. Astăzi, orașul s-a românizat; era Însă pe atunci una dintre capitalele cele mai cosmopolite ale Europei — și nu trebuie uitat că România s-a făcut și printr-o importantă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
frumoși și Înălțători pentru mine (...). Îmi pare nespus de bine, că v-am putut strecura În suflet o mică rază de recunoștință, din partea mea! Într-adevăr, scrisorile Dvs. au o formă literară plăcută, cari meritau o evidențiere. Între timp, mulți intelectuali de aci, au cetit monografia mea, mai bine zis romanul Dvs. scris cu mare farmec literar și au pus Întrebarea: de ce acest roman n-a fost publicat pentru difuzare, deoarece Întrece cu foarte mult, forma (unor) scrieri care se tipăresc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
II.1983”> Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Mulțumesc din inimă pentru informațiile privind busturile S.Fl. Marian și C. Porumbescu din Suceava cât și pentru urgența cu care am primit volumul Știința În Bucovina. I - Biobibliografia vol. I a Înglobat și intelectuali din Broșteni care a făcut parte și face parte din ținutul Sucevei de ieri și de azi, dar nu și din Bucovina (1775-1918). Nu-i rău . În volumele următoare, II și III, cred că nu va fi omis să se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu cei de aici. Îți mulțumesc din toată inima pentru bunăvoința și prietenia ce Îmi arăți și te rog să mă crezi că le apreciez la valoarea justă a unui om pe care l-am cunoscut și Înțeles ca un intelectual de clasă. Doresc din suflet, ca nu după multă vreme, alții, să cunoască, ca și mine, calitățile deosebite ale matale și nu numai să le cunoască dar și să le recunoască. Vigh mi-a spus mai multe; el este cel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Azi am stat mai mult de vorbă cu D-na Stela Lovinescu , Îți voi spune ce am discutat. Eu lucrez la tabloul cel mare, pe care Îl cere Dr. cela din New-York. A mai fost o ședință de Cerc al intelectualilor, la care m-am cam plictisit. Chestia noastră este simplă, citim. Câteva date, sunt gata la mine, cred. Cele cuvenite familiei. Cu deosebite sentimente de afecțiune, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”(Fălticeni)” data=”(3.1.1972)” desc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
admirabilă bătrânica”. Nora Niculescu-Marinescu, artistă de operetă de mare răsunet În tinerețea ei, (soția avocatului Gogu Niculescu) din Fălticeni, cu locuința pe Strada Mare colț cu str. Vârnav, lângă „Adormire”, i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora a cântat din „Fetița dulce”, piesa ei de glorie, Dan Protopopescu - un cântec popular (avea bună voce de bariton) și a fost o plăcută atmosferă, care a Înviorat-o. Voia să-și ia rămas bun de la scenă cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fine, inaugurați Muzeul pentru lit. și artă , așa că nu vor mai sta prin beciuri umede cărțile noastre. Mă mir Însuși că lucrările mele, Împrăștiate prin tot felul de publicații, au ajuns la 425. Mă bucur, că după cum Îmi scrie valorosul intelectual, care e d. prof. Popa, colaborezi la Monografia V.T. Nu Înțeleg Însă ce capitol ați luat (afară de Germanistul stă corespondența (!) ). Ce fel de corespondență? (Poate bibliografie?) Îmi pare bine că d. Nichita este avertizat. Când veți fi la noi, vom vorbi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pomenită și lucrarea mea astfel: Virgil Tempeanu, Sippenfeindschaft und Widervergeltung im Nibelungenlied, Folticene(sic!) 1938. E vorba, deci, de Cântecul Nibelungilor și interpretarea mea În privința dihoniei Între rubedenii. După cum se vede din dedicația scrisă de cumnatul meu, el apreciază pe intelectualul distins, care e d. Dimitriu și a făcut-o cu plăcere și fără multă rugare . De la d. Prof. V. Popa și Tatos nu prea am de mult vești. Dl. Prof. Popa mi-a trimis primul capitol din Monografia ce-mi face
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
reînființarea „Șezătoarei” sub auspiciile sale sau, eventual, să fie editată de Academie. Aștept rezultatul. Știu că d. Cioculescu va face tot ce va putea În sensul celor de mai sus. Cererea mea privește un vechi memoriu semnat de mai mulți intelectuali din Flt., memoriu pe care l-am anexat la această cerere. Mi-am luat această Îngăduință ca unul care am colaborat (prea modest) la revistă și am lucrat cu Gorovei la „Prietenii Culturii”, „Liga Culturală”, ba am scos și un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
publica ceva . Eu așa Îl concep. Cel cu urși și alte jivine era altfel. Acesta este de „literatură” - deci altceva. Trebuie, prin urmare, să Vă gândiți și la partea bănească. În acest scop s-ar putea alcătui un comitet de intelectuali (ca prof. Popa de ex.), care să se ocupe de această chestiune. Îmi pare rău, că n-am putut și eu asista la inaugurarea noului Muzeu . M-ar fi interesat și m aș fi simțit bucuros. Știam, că doamna Stino
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
straniu și Îndepărtat târg cu veleități de municipiu (după câte am auzit), copleșit de impresii, imagini, oameni și atmosferă; atât de copleșit Încât struna răscolită și pusă În vibrație, Îmi determină dorința de a fi alături de acei activi și binevoitori intelectuali, care se Îngrijesc de soarta tradiției acelui loc. Aici, mi-a venit ideea de a provoca un „simpozion”, la scară clujeană, pe tema „concentrării de cultură” a Fălticenilor, la care aș vedea ca primi conferențiari și invitați, pe câțiva dintre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
spus, În această fierbinte manifestare. Forurile locale ar putea fi sensibilizate de subsemnatul, În clipa În care ați considera că sunteți În posesia unui material exponibil. Sunt sigur că În Cluj, atât În lumea studenților, cât și În lumea adulților intelectuali și oameni de cultură, ați găsi un ecou autentic și o receptivitate viguroasă, de vechi tradiții. M-aș face cu plăcere purtătorul de cuvânt al dvs., În cazul oricărei inițiative care ar evidenția la modul modern că „nasc și la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
acolo s-ar găsi lucruri inedite. Ce bine ar merge aici teza de doctorat a studentei italiene de care vorbiți Dstră? Și câte mai pot fi! Eu aș da, bunăoară, din arhiva Gorovei ce mi-a rămas nepublicat. Amintiri ale intelectualilor, scriitorilor care au trecut pe acolo - amintiri literare etc. - ar merge cu mult succes. Sunt de asemenea „Amintirile” lui Gorovei - inedite - care se găsesc În manuscris la Academie. Parte au fost publicate, după cum știți, dar sunt Încă lucruri interesante care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
au nevoie de afirmare și Societatea prin publicațiile ei ar oferi un bun mijloc. Se Încurajează mult noile inițiative. Eu am vorbit și cu conducerea Societății noastre și am fost rugată să Vă fac propunerea. Ar fi vreo 30 de intelectuali care ar putea deveni membri ai Societății? Orice iubitor de literatură română și străină, orice doritor să lucreze Într-un domeniu al istoriei culturii noastre ar primi, cred, cu bucurie această inițiativă. Și mai ales acum, când aveți acolo un
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bolnave, (poezii, Editura Literatura artistică, Chișinău, 1990); Personaj în grădina uitată (poezii, Editura Hyperion, Chișinău, 1992, Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Câmpia Borges (poezii, Editura Vinea, București, 2002, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, nominalizare la Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate(eseu, publicistică, Editura Polirom, Iași, 2005, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, nominalizare la Premiul Uniunii Scriitorilor din România) Vitalie Ciobanu (n. 1964, or. Florești, jud. Soroca, Basarabia) A absolvit Facultatea de Ziaristică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
niște prieteni. I-au plăcut poemele mele, scrie și el uneori poezie și, evident, se pricepe. Îmi spune că a publicat chiar un grupaj de versuri în revista Orizontul de la Chișinău, revistă azi dispărută, din păcate. Își amintește câteva nume, intelectuali basarabeni cu care a avut relații foarte bune, și mă roagă să le transmit salutări. Domnul Mara, pictor și poet român stabilit în Suedia, poartă pe chip expresia unui om liber... VITALIE CIOBANU: Nu-mi pot refuza și eu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
parcă din cale afară! Varlamov nu se lasă. Face o cazuistică în jurul noțiunii de „scriitor” și „intelectual”. Pretinde că a fi „intelectual” încă nu înseamnă să fii mare scriitor, iar dacă ești mare scriitor, nu e neapărat nevoie să fii intelectual. Oricum ai da-o, „intelectualul” iese prost din această ecuație, iar avantajat este scriitorul (apolitic, firește). Soljenițîn, de pildă, căruia pușcăria nu i-a sporit valoarea literară a operei, în schimb Șukșin, deși scria la bucătărie, a lăsat o proză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]