13,781 matches
-
Limbă braziliană din familia JÊ. Partiție morfologică acuzativ/er gativ, determinată de doi factori: propoziție principală vs propoziție subordonată și timp−aspect. În propozițiile principale, marcarea poate fi de tip ergativ sau de tip acuzativ, în funcție de aspectul verbal, dar în propozițiile subordonate, marcarea, realizată prin acord, este întotdeauna de tip ergativ. Marcarea de tip ergativ apare numai în prezența particulei aspectuale stative, iar marcarea de tip acuzativ, în prezența particulei aspectuale active. SHURIWAI − Vezi NADËB. SINGHALEZĂ Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
marca pentru absolutiv, iar A, de marca pentru ergativ. Există semne ale tendinței de trecere către sistemul obiectiv/acuzativ, în construcțiile cu agent exprimat. Topica obișnuită: centru − termen subordonat. A și O au topică liberă, dar pe primul loc în propoziție se află predicatul. TRUMAI Limbă indigenă, izolată, vorbită de indieni din regiunea Haut-Xingu, statul Mato Grosso, Brazilia. 120 de vorbitori/20 de vorbitori (surse diferite). Câteva caracteristici de tip acuzativ. Se pare că ergativul provine din nominalizare. În enunțurile nonminimale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentul în absolutiv, cu excepția verbelor care înseamnă 'a continua' și 'a începe'. TSIMSHIAN Limbă amerindiană vorbită SUA (Alaska) și Canada (Columbia britanică), aparținând grupului de limbi penutian. 10 000 de vorbitori. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: marcare ergativă în propozițiile subordonate; propozițiile principale oscilează între marcarea ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH − Vezi BATS(BI). TUKANG BESI Limbă austroneziană vorbită în Indonezia. 200 000 de vorbitori. Limbă pro-drop. Subiectul este legitimat prin acord, iar obiectul, prin Cazul acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
absolutiv, cu excepția verbelor care înseamnă 'a continua' și 'a începe'. TSIMSHIAN Limbă amerindiană vorbită SUA (Alaska) și Canada (Columbia britanică), aparținând grupului de limbi penutian. 10 000 de vorbitori. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: marcare ergativă în propozițiile subordonate; propozițiile principale oscilează între marcarea ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH − Vezi BATS(BI). TUKANG BESI Limbă austroneziană vorbită în Indonezia. 200 000 de vorbitori. Limbă pro-drop. Subiectul este legitimat prin acord, iar obiectul, prin Cazul acuzativ. Construcția cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiect; în discursul oral, formele biactanțiale cu morfologie ergativă sunt rare; pacientul primește cazul instrumental în construcțiile ergative (iar agentul, cazul ergativ). TUPI-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs subordonată. TUTU Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. TZELTAL − Vezi MAYAN. TZOTZIL Limbă indigenă din familia MAYAN, vorbită în Mexic. 330 000 de vorbitori. Sistem ergativ în acordul verbal, dar sintaxă de tip acuzativ. UBYKH (UBYX, OUBYKH
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pozițiile S și O primesc cazul absolutiv, nemarcat. Nominalul din poziția A primește cazul ergativ, marcat sufixal. Ca urmare a tendinței de simplificare a sistemului, marcarea morfologică de tip absolutiv/ ergativ se extinde de la nominale și la pronume. În fiecare propoziție există un auxiliar, aflat, de obicei, pe locul al doilea. Sintaxă de tip acuzativ: pivot S/ A. Nu există antipasiv. WANGKUMARA Limbă aborigenă australiană din sud-estul Queenslandului, din familia pama-nyungan. Marcare diferită pentru S, A, O (indiferent de tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sistemul de acord este de tip ergativ și se supune EPP: subiectul intranzitiv este de obicei în absolutiv, satisfăcând EPP; atunci când EPP este satisfăcut independent, subiectul intranzitiv este în ergativ, ca și subiectul tranzitiv. Ordine relativ liberă a cuvintelor în propoziție. YUCATEC Limbă MAYAN, vorbită în Mexic. 800 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect. Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1994: 63) discută situația unor limbi în care nominativul este marcat: limbile din familia nord-africană cushitic; limbile berber, vorbite în Maroc și în Algeria; limba africană ergativă päri, în care nominativul e marcat în structurile imperative și în cele mai multe dintre propozițiile subordonate; limba shokleng, din familia sud-americană jê, în care nominativul e marcat pentru forma activă. 20 Comentând această situație existentă în unele limbi, Lazard (2001: 281) propune o tripartiție a limbilor, care să prezinte o continuitate: limbi acuzative > limbi duale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul; în cartea din 1994, autorul completează factorul timp/aspect și cu modul și adaugă al patrulea factor, propoziție principală vs subordonată. 22 Alte limbi de acest tip care apar la Dixon (1994: 72−77): guaraní, cocho, ikan, familia arawak, limbile malayo-polineziene centrale din estul Indoneziei, ket, dakota etc. 23 Alte limbi de același tip înregistrate de Dixon (1994
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limba georgiană. 35 Vezi limbi ca: tacanan, cavineña. 36 În anumite limbi din familia tupí-guaraní. 37 Interpretarea "Tata a văzut-o pe mama și mama s-a întors" nu este posibilă pentru situația în care nominalul S din a doua propoziție este neexprimat, ci numai pentru situația în care este reluat printr-un pronume: Tata a văzut-o pe mama și ea s-a întors. 38 Exemplul este agramatical pentru citirea " Mama l-a văzut pe tata", nu și pentru "Mama
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
returned". 40 Exemplul este agramatical pentru citirea "Tata s-a întors". 41 Citirea "Mama s-a întors" nu este permisă în cazul acestui exemplu, ceea ce subliniază că nici complementul de agent, funcție pe care o ocupă nominalul mama în prima propoziție, nu poate constitui pivot sintactic pentru coordonare. 42 În limba dyirbal nu există marcă de coordonare ("și"). 43 Reamintim că aceste limbi au morfologie de tip absolutiv−ergativ, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, care au morfologie de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ideea este reluată în Alexiadou (2001: 18). 67 Harley (1995) − Heidi Harley, Subjects, Events and Licensing, teză de doctorat, MIT −, apud Alexiadou (2001: 173), a formulat Parametrul Cazului mecanic: (a) dacă o trăsătură de Caz este verificată structural într-o propoziție, atunci aceasta este realizată ca Nom./Abs. (Caz obligatoriu); (b) dacă două trăsături de Caz sunt verificate structural într-o propoziție, a doua este realizată ca Ac./Erg.; c) Cazul obligatoriu dintr-o propoziție cu mai multe Cazuri este atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Alexiadou (2001: 173), a formulat Parametrul Cazului mecanic: (a) dacă o trăsătură de Caz este verificată structural într-o propoziție, atunci aceasta este realizată ca Nom./Abs. (Caz obligatoriu); (b) dacă două trăsături de Caz sunt verificate structural într-o propoziție, a doua este realizată ca Ac./Erg.; c) Cazul obligatoriu dintr-o propoziție cu mai multe Cazuri este atribuit în proiecții funcționale de sus până jos. 68 Ideea este reluată în Alexiadou (2001: 117). 1 Conform acesteia, expresia sintactică a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Caz este verificată structural într-o propoziție, atunci aceasta este realizată ca Nom./Abs. (Caz obligatoriu); (b) dacă două trăsături de Caz sunt verificate structural într-o propoziție, a doua este realizată ca Ac./Erg.; c) Cazul obligatoriu dintr-o propoziție cu mai multe Cazuri este atribuit în proiecții funcționale de sus până jos. 68 Ideea este reluată în Alexiadou (2001: 117). 1 Conform acesteia, expresia sintactică a argumentelor se poate determina întotdeauna pe baza sensului verbului. 2 D. M. Perlmutter
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
avea reflexiv obiectiv: mă tai/tai un copac (complement extern); *mă produc/produc mărfuri (complement rezultativ); *mă cânt/cânt un cântec frumos (complement intern). 22 Exemplul nu este bine ales, pentru că verbul a ieși din acest context este impersonal, iar propoziția care urmează este subiectivă. 23 Alexiadou, Iordăchioaia și Schäfer (2009) au preluat această idee, dar au interpretat-o "radical", arătând (cu date parțiale din română) că ergativele acceptă nominalizarea de tip infinitiv, iar inergativele, pe cea de tip supin. 24
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
decretului papal, a fost publicată pe baza unor criterii absolut arbitrare, dând loc la un produs care avea puțin de a face cu cântecul gregorian, fiind eliminate numeroase melisme care erau adevărate perle muzicale din primele secole. O a doua propoziție conciliară se referea la abolirea elementelor profane din cadrul liturgiei: nu numai eliminarea melodiilor profane, dar și a fiecărui cantus firmus care nu era gregorian, precum celebrul cântec L’homme armé din acel timp, pe baza căruia mulți compozitori și-au
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare, definită în art. 2, care declara „nule și neavenite hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940”, fiind restabilită aici frontiera de la 1 ianuarie 1938. Același art. 1 stabilea, printr-o singură propoziție, o graniță străină de principiile etnice, istorice și de drept internațional: „Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945”. Delegația României, condusă de Gh. Tătărescu, vicepreședinte al Consiliului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Acestea sunt expuse în ceea ce mi s-a părut a avea ele mai durabil, făcându-se abstracție de particularitățile genezei lor și de controversele asupra amănuntelor. Sunt astfel eliminate din capul locului discuțiile critice prilejuite de formulările particulare și de propozițiile unilaterale. Din analiză dispar deci „teoriile” cu caracterul lor singular, distinct, cu opțiunile lor epistemologice și ideologice, cel mai adesea divergente. Nu va fi, în consecință, vorba despre funcționalism sau structuralism, de exemplu, ci de diferitele structuri explicative pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
teorie și chiar cel de lege, lucru care, uneori, ar putea părea cam ciudat cititorului. Desigur, termenul de lege trebuie luat aici în sensul său cel mai general, și anume cel de enunț teoretic referitor la o clasă de fenomene, propoziție din care teoriile sunt compuse. Teoriile și legile cu care lucrează sociologia nu sunt totdeauna doar simple ipoteze. Uneori, ele sunt mai mult decât atât, fiind sprijinite de solide argumente teoretice și de fapte empirice. Cel mai adesea, ele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectivului sistem, a legilor care îi guvernează funcționarea. Determinarea cerințelor funcționale nu poate premerge decât în mod excepțional cunoașterea amănunțită a sistemului ca atare, fiind în fapt o consecință a acesteia. Și de aici și dificultatea majoră a analizei funcționale: propozițiile funcționale, care raportează diferitele fenomene sociale la cerințele funcționale, au un grad ridicat de indeterminare empirică, fiind mai mult presupoziții speculative, puțin sau deloc verificabile (Hempel, 1965). Este clar că această dificultate nu este principială. Pe baza cunoașterii sistemelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umane individuale. „Puși împreună, spune Mill, oamenii nu se convertesc într-un alt tip de substanță, cu proprietăți diferite” (apud Lukes, 1979). George C. Homans (1980), unul dintre cei mai activi promotori ai individualismului metodologic, reia ideea atunci când argumentează că propozițiile generale (legile) ale sociologiei vor trebui să fie individualiste, și nu holiste. Sociologia trebuie să pornească de la legilegenerale pe care le oferă psihologia și să deducă din acestea proprietățile interacțiunii dintre persoane. O poziție individualist-metodologică amplu elaborată o găsim la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult mai complexe decât terapia individului în condiții de laborator. Bibliografietc "Bibliografie" Achim, M. (1971), ABC-ul investigației sociologice, vol. 1: „Prolegomene epistemologice”, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Achim, M. (1973), ABC-ul investigației sociologice, vol. 2: „Elemente de logică și metodologie. Propoziția”, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Achim, M. (1981), „Valorile și limitele sociologiei”, în Era socialistă, nr. 12. Ackoff, R.L., Emery, F.F. (1972), On Purposeful Systems, Tavistock Publications, Londra. Aluaș, I., Rotariu, T. (1970), „Mobilitatea populației. Mobilitatea orizontală”, în O. Bădina, D. Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societății comuniste reprezintă un exemplu tipic pentru asemenea posibilități. În orice caz, utilizarea unui astfel de criteriu poate duce la o înțelegere mult mai exactă a stadiilor evoluției și a mecanismelor sale. Cu titlu de exemplificare voi reproduce genul de propoziții care, după părerea lui Marvin Harris (1968), sunt posibile într-o asemenea perspectivă: „Când rata eficienței tehnologice în producția hranei (caloriile output per caloriile input per număr total de ore om-producție) depășește 20:1, este probabil să fie găsite grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de decizie diferite de cele presupuse de modelul analitic, care sunt explicabile tocmai prin factorul incertitudine. Decizia în incertitudine persistentătc "Decizia în incertitudine persistentă" Acest model se bazează pe o cu totul altă presupoziție decât modelul deciziei certe, și anume: PROPOZIȚIA 1.1: În procesul deciziei, incertitudinea inițială nu este în cele mai multe cazuri integral redusă; ea reprezintă un element component al procesului decizional, influențând activ dinamica acestuia. Conform modelului deciziei în incertitudinea persistentă, procesul decizional tinde să treacă prin aceleași faze
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor, cu probabilitatea atribuită diferitelor semnificații și consecințe ale soluțiilor examinate, în fine, cu preferințele pentru una sau alta dintre soluții. Există trei particularități ale deciziei în condiții de incertitudine persistentă care, datorită importanței lor speciale, vor fi formulate ca propoziții distincte ale modelului nostru: PROPOZIȚIA 1.2: Incertitudinea face ca, în anumite condiții care vor fi specificate ulterior, metodele analitice de decizie să fie inaplicabile, decidentul trebuind să recurgă parțial la metode nonanalitice. PROPOZIȚIA 1.3: Nu există principial nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]