13,790 matches
-
față de Objectif 72, care să permită stimularea discuțiilor între oameni de știință și politicieni. În urma acestui colocviu, au loc discuții frecvente între Robert Buron, Jacques Robin, Henri Laborit și Edgar Morin, și ideea de a crea un grup care să reunească oameni de știință și politicieni începe să se concretizeze, fiecare din-tre cei mentionați gîndindu-se la posibili invitați. Robert Buron și Jacques Robin îl propun pe Gérard Rosenthal, avocat, și el membru al Mișcării socialiste pentru Statele Unite ale Europei. Jacques Robin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
publică a fost însă importantă în cadrul altei manifestări, colocviul intitulat L'hom-me et la société de l'an 2000 (Omul și societatea anului 2000), organizat pe 22 aprilie 1972 la Hénin-Beaumont, al cărui primar era Jacques Piette. Acest colocviu a reunit aproape patru sute de persoane, profesori și învățători, și expunerile noastre au provocat dezbateri animate. Am fost surprinși de atenția oamenilor, de interesul pe care îl arătau. B.C. A existat vreo urmare? J.R. Mulți dintre ei au stabilit o corespondență cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mult sau mai puțin voluntar cu un alt text ce preconiza "creșterea zero". Clubul de la Roma scotea în evidență limitele întîlnite de evoluția planetară așa cum se realiza ea atunci: limitele impu-se creșterii, puterii, demografiei, pentru ca Pămîn-tul să rămînă viabil. Era reunit un număr considerabil de variabile și acest text arăta că o catastrofă era iminentă dacă oamenii nu își schimbau obiectivele productive. Acest model global, a cărui expertiză a fost făcută de MIT, a dat naștere unei publicații cunoscute sub numele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cum funcționează gîndirea. J.S. Nu înțeleg deloc cibernetica astfel. Pentru mine, e o tehnică. Multidisciplinaritatea e importantă, dar nu mi se pare legată de cibernetică. B.C. Și totuși, primele întîlniri din Statele Unite, conferințele Macy, erau organizate în ideea de a reuni neurofiziologi, matematicieni, ingineri, psihologi pentru a încerca să se înțeleagă modul de funcționare a gîndirii. J.C. Nu aceasta este viziunea mea despre cibernetică. Am fost la SNECMA timp de opt ani și am creat acolo un departament de cibernetică. Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
adevăratei metode științifice, metoda modelelor 49, ca și cum biologii n-ar fi conceput niciodată modele. René Thom a propus deja această caricatură. Dacă ne interesăm de ceea ce li se predă acum studenților de la științele cognitive, care se vor noi și revoluționare, reunind simultan ideile din domeniul inteligenței artificiale, psihologiei și al științelor neuronale, constatăm că baza e în mare parte reprezentată de informatică și de logică. Nu sunt atîția ingineri absolvenți care cred că au o formație multidisciplinară sub pretextul că asistă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
doar acela de a recrea viața, ci și "de a explora natura așa cum ar putea fi ea". Scopul e, deci, de a genera comportamente asemănătoare vieții în sisteme artificiale. "Una dintre metode este de a vedea ce se întîmplă dacă reunim lucruri foarte simple, cum evoluează acestea spre comportamente foarte complicate, mult mai complicate decît ce ați fi putut prezice doar studiindu-le independent unele de cele-lalte"56. Pentru cercetătorii de la Institutul de la Santa Fe, viața nu e doar o proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
termenul de "cibernetică", ci Ampère, în 1834. Acesta definea cibernetica drept arta de a asigura guvernarea oamenilor. Prin Abraham Moles, profesor la Strasbourg, eram primii corespondenți în Franța ai Society for General Systems. Această societate, creată la sfîrșitul anilor `50, reunea personalități precum Margaret Mead, Ludwig von Bertalanffy, Gregory Bateson, și eram foarte interesat de această întîlnire a științelor umane, matematicii, științelor informatice. Eram deja corespondent al acestei societăți cînd am început să frecventez Grupul celor Zece. B.C. Ce v-a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
eșafodaj ce se clatină, dar care e util pentru spirit și gîndire. Regula jocului a fost acceptată în Grupul celor Zece și de aceea am continuat atîta timp să participăm la el. E excepțional ca un grup ca acesta să reunească în fiecare lună douăzeci de persoane fără alt motiv decît plăcerea de a discuta. B.C. La cîțiva ani după ce s-a dizolvat Grupul celor Zece, unii din membrii săi s-au regăsit la CESTA și dumneavoastră ați fost cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Această consultare pornea de la ideea că trebuie create baze în întreaga Franță și că ideile trebuie făcute să urce puțin cîte puțin, pînă la vîrf, ca în cazul unui model piramidal, pentru a ajunge la un colocviu mare care să reunească pe toată lumea. La vremea respectivă, guvernul Mauroy se întreba cum să transforme Institutul Auguste Comte aflat pe Montagne Sainte-Geneviève. Acest institut era rezervat unei elite și servea la formarea de manageri. Scopul CESTA era, dimpotrivă, de a crea un centru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
am un ritm decenal. Les origines de la vie (Originile vieții) reprezenta pentru mine o etapă fundamentală: să înțeleg cum puteau apărea, din relațiile dintre molecule, viața și complexitatea sa. Le Macro-scope : o perspectivă asupra complexității pentru a încerca să se reunească totul și pentru a arăta cum funcționează societatea ca un "organism viu" cu toate parantezele și ghilimelele de rigoare. Apoi, în 1985, deci zece ani mai tîrziu, am scris Le cerveau planétaire pentru a încerca să deschid o poartă spre
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
regăsi pe Jean-François Boissel. Ați asistat recent, la sediul Transversales, la o discuție pe care am avut-o cu Henri Altan despre ambiguitățile legate de termenul de "informatică" etc... B.C. Obiectivul inițial expus în Grupul celor Zece era de a reuni politicieni și savanți și de a face în așa fel încît experiența oamenilor de știință să le folosească politicienilor pentru ca aceștia să ia cele mai bune decizii: oamenii de știință posedau datele obiective care trebuiau expuse politicienilor pentru ca aceștia să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cu prisma; lojile masonice, care sînt loje operative de masoni din corpul londonez, îi cer să devină conducătorul lor. La vremea respectivă, Désaguliers vindea conferințe experimentale aristocrației londoneze. Oamenii plăteau ca să vadă o demonstrație cu prisma lui Newton. Désaguliers a reunit lojele operative din Londra și a avut ideea genială de a face loje în care totul să fie axat pe științele experimentale. Cum era foarte ingenios, a distribuit grade și a pus la punct un oarecare ezoterism. Și-a găsit
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un impact important, dar am organizat și alte colocvii interesante, care nu au constituit prilejul vreunei publicații. Unul din-tre ele, care s-a desfășurat în Danemarca, era des-pre gemenii monozigoți. Un altul, în Toscana, a tratat tema inteligenței. Aceste întîlniri reuneau zece-cinsprezece persoane. După această serie de colocvii, m-am retras din acțiunile comune pentru a-mi începe lucrarea generală, La Méthode (Metoda). Însă au mai fost alte întîlniri, precum cea legată de Problema feminină, la care n-am participat. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Cum nu eram niciodată mai mult de cinci-sprezece, toată lumea putea să se exprime. Sin-gurul meu aport net era despre sociologia organizațiilor politice, procesul de decizie propriu-zis politică. B.C. Obiectivul inițial al lui Jacques Robin și Robert Buron era de a reuni savanți și politicieni pentru a "atenua partea magică a politicii" și pentru a face în așa fel încît oamenii de știință să poate aduce cîteva date mai mult sau mai puțin obiective politicienilor. M.R. Un demers excelent. B.C. Membrii Grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
René Passet și Jacques Attali. B.C. Îl cunoșteați pe Henri Atlan înainte de a intra în Grupul celor Zece? M.S. Da, îl cunoscusem mai înainte, la San Francisco. B.C. Credeți că grupul v-a adus ceva? M.S. Acest grup s-a reunit la un moment dat în jurul unei teorii ce părea profitabilă: cea a informației. Cum scrisesem mult despre această teorie la vremea respectivă, fără îndoială că am fost invitat în această calitate. Exista în ea ceva ce reprezenta pentru unii o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
CESTA și despre misiunea sa de informare asupra tehnologiilor de vîrf. Acest colocviu, ale cărui Zile naționale au avut loc de pe 13 pe 16 ianuarie 1982, a urmat celor treizeci și una de întîlniri regionale despre cercetare și tehnologie, ce reuniseră reprezentanți ai organismelor de cercetare, ai universităților, între-prinderilor, sindicatelor și organismelor profesionale. Această consultare națională, primită cu entuziasm, a permis identificarea unor teme, reluate sub forma juridică printr-un proiect de lege de orientare și programare a cercetării, cu revizuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a trasformărilor determinate de noile tehnologii. Yves Stourdzé, directorul general al CESTA, a asigurat secretariatul general al grupului de lucru Tehnologie, Creștere, Loc de muncă. Într-o scrisoare 95 din 9 august 1982, explica: "Șefii de Stat și de guvern reuniți la sommet-ul de la Versailles la inițiativa președintelui Republicii franceze au hotărît să creeze un grup de lucru, Tehnologie, Creștere, Loc de muncă, însărcinat să reflecteze la un program comun de dezvoltare prin cooperare tehnologică. Această comisie trebuie să-și predea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
conceptele de autonomie și complexitate. Jacques Piette, Yves Stourdzé, René Passet, François de Lavergne au participat la dezbaterea pe prima temă. Jean-Pierre Changeux, Albert Jacquard, André Bourguignon au vorbit despre cunoștințe ce priveau evoluția biologică, în vreme ce a treia temă îi reunea, printre alții, pe Cornelius Castoriadis, Isabelle Stengers, Henri Atlan, Thierry Gaudin, Robert Vallée, Jean-Pierre Dupuy. Pe lîngă astfel de întîlniri, GRI a mai creat un buletin lunar de informare: Buletinul Știință/-Cultură, publicat din 1985 pînă 1989. Avea între trei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
decît despre experiență și pricepere. În funcție de meseria și de competențele proprii, fiecare pune accentul pe ceea ce cunoaște mai bine. Dacă unii sînt de acord în a stimula apariția unei științe unificate, universale, care să facă parte dintr-un tot ce reunește știința, tehnica, cultura și politica într-un întreg coerent și armonios, nu e cazul și pentru majoritatea lor, iar acesta e motivul pentru care textul din 1970 nu va deveni niciodată manifestul grupului. În ciuda faptului că anumite discipline nu erau
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în 1972: primul număr al "Caietelor celor Zece" (Spre desproprietărire?) apare în martie, iar al doilea (Agresivitate, violență și politică), în septembrie. Se or-ganizează o întîlnire publică marți 14 martie la Club 13 la Paris. Vreo șaizeci de persoane se reunesc pe tema Violență, comportamente agresive și politică. Pe 22 aprilie 1972, Jack Baillet, Jean-François Boissel, Robert Buron, Alain Laurent, Jacques Robin și Gérard Rosenthal participă la un colocviu pe tema Omul și societatea anului 2000, organizat de Jacques Piette la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prea diferite de ambițiile acestuia. Yves Stourdzé, politician subtil, îi cunoștea pe clasicii artei războiului și era fascinat de tehnicile militare. Caracteristicile organizării CESTA reflectă această atracție: mici grupuri umane capabile să se adune, să se despartă și să se reunească; o structură minimă ce se bazează pe personalitatea carismatică a șefului care trebuie neapărat să aibă talentul de a-și mobiliza trupele 163. Yves Stourdzé nu era gata să-și împartă puterea și nu avea încredere în celelalte structuri cu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
soluție pentru marea grevă a minerilor. Catolic practicant, s-a angajat foarte devreme pe plan social și apoi politic. După ce intră, la începutul anilor '50, în CFTC, apoi în CFDT, se înscrie în Viața nouă, un grup de reflecție care reunește creștini de stînga. Creează Citoyens 60 (Cetățeni 60) și lucrează în colaborare cu Clubul Jean-Moulin, ce reunește eminente personalități de stînga ce fac parte din administrație. Aderă în același timp la PSU. Intră în 1969 în cabinetul lui Jacques Chaban-Delmas
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
apoi politic. După ce intră, la începutul anilor '50, în CFTC, apoi în CFDT, se înscrie în Viața nouă, un grup de reflecție care reunește creștini de stînga. Creează Citoyens 60 (Cetățeni 60) și lucrează în colaborare cu Clubul Jean-Moulin, ce reunește eminente personalități de stînga ce fac parte din administrație. Aderă în același timp la PSU. Intră în 1969 în cabinetul lui Jacques Chaban-Delmas. În 1972, după plecarea primului-ministru, conduce un centru de cercetare în cadrul universității Paris-Dauphine și creează Échange et
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Passet, Armand Petitjean, Martine Rèmond-Gouilloud, Jacques Robin, Joël de Rosnay și Jacques Testart. Fidel de la bun început, André Bourguignon a murit de curînd. Félix Guattari a fost și el unul dintre membrii cei mai fideli. 126 Toate aceste asociații sînt reunite din 1993 în același loc, pe bd. de Grenelle, nr.21, 75015, Paris. 127 Sub președinția lui Edgar Morin, Valérie Peugeot asigură coordonarea acesteia, ajutată fiind de Marie-José Zinson. Richard Hervé și Patrick Viveret sînt vice-președinți. 128 Patrick Dorival și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sau viziunea asupra vieții. O a doua axă a abordării noastre este centrată pe franco fonie, îndeosebi pe francofonia literară, care ni se pare problema tică. De ce problematică? Ei bine, francofonia pare să suscite paradoxuri: pe de o parte, ea reunește în jurul unei singure limbi, majore franceza, pe de alta, exprimă mai mult ca oricînd diversitatea lingvistică și culturală a oamenilor. Mai e problematică francofonia și pentru că, deși aparent glosocentrică, de fapt, ea configurează o identitate pornind de la elemente multiple și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]