14,689 matches
-
drept Străinul de urmat. Laicitatea, în care Dumnezeu are o nemaiîntîlnită discreție, ne oferă reflexul, inversat ca orice reflex, al îndepărtatului divin, de dincolo de chip. Ea îl pune pe omul religios într-o singurătate riscantă, desigur, dar și stimulatoare pentru trăirea religiei pe dimensiunea verticalei ei absolute. într-un sens mai larg, laicitatea ne poate ajuta să recuperăm conștiința legii de analogie inversă potrivit căreia lucrează simbolul. La tot pasul, ea ilustrează principiul potrivit căruia ceea ce este esențial, înalt, consistent în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
masiv. Se știe ce reticențe exprimă literatura creștină a pustiei față de sentimentalism și imaginație, ce tehnici recomandă ea pentru a le ține în frîu, pentru a le supune duhului sau intelectului. Se știe ce religiozitate kitsch poate rezulta atunci cînd trăirea spirituală e acaparată de ortopraxie, de afectivitate și voluntarism. Berdiaev a fulminat împotriva religiei adaptate la categoriile mundane, care blochează credința în zonele joase ale omului, sub masivitatea acestei lumi, fără ieșire către libertatea transcendentă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
următoarele versuri: “Familia-i mare,/ Familiai mică,/ În familie să ne unim,/ Rudele să le găsim”. Pentru înțelegerea noțiunii de antonime folosim jocul „ Găsește imaginea opusă” în care copiii au sarcina de a recunoaște și descrie imagini care reprezintă stări, trăiri opuse: copil care se spală/copil murdar; copil care aruncă ghizdanul/copil care merge cu geanta în spate; copil care plânge/copil care râde, etc. În cadrul jocului ” Găsește imaginea opusă” copiii au avut sarcina de a recunoaște și descrie imagini
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
se spală/copil murdar; copil care aruncă ghizdanul/copil care merge cu geanta în spate; copil care plânge/copil care râde, etc. În cadrul jocului ” Găsește imaginea opusă” copiii au avut sarcina de a recunoaște și descrie imagini care reprezintă stări, trăiri opuseîantonimeă. În jocuri precum: „Ce mai poate denumi acest cuvânt”, „Unde se află”, „Când și cum”, „Jocul contrariilor”, „Hai să împachetăm”, „Folosește cuvântul potrivit”, copiii au căutat și găsit antonime. Jocul didactic ” Dacă nu-i așa” are ca obiectiv însușirea
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
au menirea să stimuleze observația, să favorizeze asociații de idei, să contribuie la găsirea unor metode practice de a combina faptele de viață. Un copil va fi apt pentru școlaritate atunci când va putea să-și exprime corect gândurile, intențiile și trăirile emoționale și, mai ales, poate să verbalizeze adecvat, ceea ce vrea să comunice cu altul. Deci, este capabil să stăpânească limbajul ca instrument de informare, de comunicare și de exprimare.
Caleidoscop by Iuliana Cumpătă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93232]
-
noastre religioase. Și Eliade, în Itinerariu spiritual, făcuse dintr-un atare fapt de gîndire un reper fundamental pentru noua generație și tocmai de aceea arunca priviri critice asupra teozofiei, misticismului și ortodoxiei. Experiențele trăite de români în plan religios, autenticitatea trăirii actului religios reprezentau semne identitare 32 extrem de importante pentru procesul limpezirii de sine în care se angajase România Mare după 1918. Cum formulam într-un alt demers 33, preconizata înnoire de după Marea Unire, prin acțiunea agentului numit cultură, însemna un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
valorilor și lumea spirituală. Vulcănescu trece apoi, sec, la o analiză strînsă a acestor două confuzii în istoria spiritului uman. Critică antichitatea, în primul rînd pe Socrate, cel care a formulat gîndul că "viața spirituală înseamnă viață interioară, iar spiritualitatea, trăire intensă a clipei, indiferent de valoarea calitativă a conținutului sufletesc trăit" (de aici s-a crezut că e mereu nevoie de nou, de primenire necontenită). Un asemenea mod de gîndire urcă pînă la marii maeștri ai confuziei: Bergson, Proust, Gide
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
orice spontaneitate a spiritului era știința, cea care i-ar fi procurat atîta autonomie și l-a împins spre abuzul de libertate. Soluția sa la criza spirituală generată de individualismul liberalist venea oarecum din aceeași direcție cu a lui Noica: trăirea vieții pe planul vertical al existenței, hrănirea spiritului din spațiul originar al lui Dumnezeu și respectarea veșnicei legi a comunității, a poporului. Revenind la tensiunea ideatică și stilul scriiturii lui Noica, ele erau, în acel moment, congruente cu trăsături similare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
este elementul meu"90. Iar gîndurile sau meditațiile lui Cioran despre timp nu au atît de mult încărcătură filosofică, ci exprimă mai degrabă sensuri psihologice, antropologice, socio-istorice sau chiar teologice ale receptării acestuia 91. Asimilînd, aproape totdeauna, existența timpului cu trăirea organică a acestuia (de vreme ce instituie o "corelație între deficiența sîngelui și rătăcirea lui în durată: cîte globule albe, atîtea clipe goale"), Cioran subestima în fapt interesul metafizic pentru timp, punîndu-l cumva pe seama unui fel de snobism al Ireparabilului 92. Timpul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Cioran asupra timpului nu vor fi totodată deloc străine nici de influența pe care va fi avut-o asupra sa cursurile de metafizică ale lui Nae Ionescu, înainte de toate aderența sa la un anume mecanism de înțelegere a cunoașterii ca trăire a obiectului și obținerea, în acest fel, de cunoștințe prin conaturalitate 99. Atitudine nonconformistă față de discursul clasic al filosofiei, percepția timpului va avea însă la Cioran, cum subliniam deja, conotații ambigue, chiar sensuri prolixe, fără o opțiune epistemologică clară și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai mult, idolatrizată cumva, a fost ceea ce el numește timpul lui Dumnezeu, opus ca esență față de timpul Diavolului. Dovada acestui din urmă comportament ne-o oferă începutul deceniului patru al secolului trecut, atunci cînd tînărul Cioran încerca să descifreze autenticitatea trăirii religioase. Mișcarea religioasă din ultimele două decenii era animată de mari iluzii, în mare parte deșarte, căci, dincolo de faptul că era complet artificială, ea nu făcuse altceva decît să distrugă "încrederea în sinceritatea trăirii religioase"101. Cuvîntul subliniat de noi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
tînărul Cioran încerca să descifreze autenticitatea trăirii religioase. Mișcarea religioasă din ultimele două decenii era animată de mari iluzii, în mare parte deșarte, căci, dincolo de faptul că era complet artificială, ea nu făcuse altceva decît să distrugă "încrederea în sinceritatea trăirii religioase"101. Cuvîntul subliniat de noi vrea să sugereze mai exact de unde provenea acest eșec provizoriu. Era doar sentimentul unui colaps, deoarece credința religioasă va antrena în anii '30, cel puțin în spațiul nostru spiritual, mari mase de oameni, alimentînd
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
le va invoca ori de cîte ori va (re)gîndi binomul ființă și timp. Adaptată, transfigurată și neizvorînd dintr-o structură de viață irațională, fără să aibă astfel propria-i diferență specifică și fără să constituie o formă organică de trăire, religia și o dată cu ea mișcarea religioasă se îndreptase steril, spune Cioran, către "expresia unei voințe de a crede"104, în care intelectualii își ascundeau dorința lor de Absolut. Consecința acestei reacții era una de dezagregare în sfera culturii, îndeosebi în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dezagregare în sfera culturii, îndeosebi în axiologie: "voința de a crede înseamnă, de fapt, o separație între valori și creatorii de valori, o dezbinare între elemente care ar trebui primar unificate. Creatorii de valori au, aici, perspectiva valorilor, iar nu trăirea lor"105. Uvertura tragicului Apropierea lui Cioran de sfera religiei și a credinței religioase nu se făcea acum pentru prima dată. Există texte de început, poate primele încercări în scris din vremea adolescenței, unde frămîntările de gîndire iau forma naivă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
propriilor istorii, confirmate de cunoscuți sau de actele familiei. Nu respectă logica postumă și livrească a cronologiei, ci necesitățile afective ale indivizilor, care își invocă semenii prin asocieri indiferente la spațiul și timpul real. Sunt relatări care evită să menționeze trăiri intense, mai ales negative, construind din episoade disparate o lume aproape aseptică, rațională, temperat pozitivă și foarte aproape de ceea ce ea "ar trebui să fie". Tonul povestirii a modelat discret conținutul, în acord cu reprezentările de durată ale autoarelor și cu
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
frica, mai Întâi o frică dispersată, ca notele organizând rețeaua unui leitmotiv al unei simfonii, apoi frica fizică, brută. Psihologia fricii Încă nu s-a scris „științific”. Literatura a transformat frica Într-o chestiune În sine, un paroxism În genul trăirilor lui Kafka. Acolo Însă frica este endogenă, vine dintr-un izvor propriu, poate dintr-o leziune degenerativă. Frica brută de care au suferit românii (nu o frică nevrotizantă și nici una grefată pe un substrat nevrotic) este sentimentul car a contribuit
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ființei umane de a le transforma În obiecte mentale, deci de a le subiectiviza. Deși un critic tematic, el ar putea fi Încadrat În impresionismul critic, pentru că metoda sa se fundamentează pe intuiție, pe afect, pe rolul foarte important acordat trăirii personale În comprehensiunea textului literar. G. Poulet se declară adept al criticii subiective, declarând În Conștiința criticii că preferă principiul identificării conștiinței criticului cu aceea a operei. “Nu există o critică autentică fără coincidența acestor două conștiințe”. Criticul francez stabilește
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
Predarea nu trebuie considerată ca un scop în sine; informațiile comunicate de învățător nu au ca finalitate memorarea lor, ci modificări de natură formativă ce urmează a se produce în personalitatea copilului, achiziții cognitive, afective, senzorial- motorii, un spor de trăiri și experiențe ce pot fi utilizate în următoarele etape ale învățării, în practică, în viață. Creându-și situații de stimulare prin jocuri geografice, copiii exersează și în viață temeinic și cu plăcere. Rolul școlii este central în promovarea învățării, având
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
principal, aflat într-o conversație permanentă atât cu autorii analizați, cât și cu cititorii săi potențiali. Cartea este scrisă de un personaj care dialoghează continuu cu cititorii, vorbește mereu la persoana I singular, își comunică și transmite continuu propriile-i trăiri în procesul de metabolizare a ideilor importante formulate de diverși autori în domeniul criticismului retoric și al științelor comunicării, își expune și intercalează propria-i înțelegere și propriile-i opinii în legătură cu cele discutate. De asemenea, cere permanent opinia cititorului pentru
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
destin, fie și provizoriu, din cauza deturnării atenției dinspre ceea ce este vital națiunii americane din perspectiva înaintării istoriei sale pe calea prescrisa de mit. Astfel, Reagan definește valorile absolut necesare menținerii pe cale - unitatea, libertatea, puterea - și invită publicul să "se dedice trăirii acestei povești"551, și nu a oricărei alteia. În continuarea raționamentului său, William Lewis se întoarce înspre primul discurs inaugural al lui Ronald Reagan, pentru a identifica acolo locul privilegiat al articulării, de către președinte, a definiției "americanului" pe care povestea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în spiritualitatea românească”, în care este inserat Testamentul Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, model de apărare a credinței, prin dragoste de Dumnezeu și rugăciune. Meritul de excepție al lucrării este acela că izvorăște din experiență și cheamă la trăire. Izvorăște dintr-o experiență de peste șase decenii de slujire preoțească exemplară, închinată lui Dumnezeu și semenilor, și ne conduce spre experierea „raiului rugăciunii”. în mod deosebit trebuie remarcată și frumusețea de exprimare a Părintelui în paginile lucrării. Cei ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și mai citită carte biblică. Cuprinde 150 de psalmi ai lui David grupați în douăzeci de catisme. Psalmii îi găsim și în Biblie, în Vechiul Testament. Psalmii sunt rugăciuni sub formă de imne, de cântări care exprimă întreaga bogăție de trăiri și sentimente ale omului în fața lui Dumnezeu, în fața vieții și a lumii înconjurătoare. în psalmi, relația dintre om și Dumnezeu este foarte apropiată, intimă și dialogul este direct. Citirea psalmilor ajută pe credincios să se apropie mult de modul corect
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pentru cei care merg pe calea desăvârșirii. Ei sunt glasul Bisericii, înveselesc sărbătorile și fac să se nască în inima credincioșilor dorul după Dumnezeu. Chiar și din inimile de piatră psalmii storc lacrimi. Cântarea lor este o faptă îngerească, o trăire cerească, o mireasmă duhovnicească. Cântarea psalmilor este glasul Bisericii și podoaba imnografiei ortodoxe. Folosirea psalmilor în slujbele bisericii umple rugăciunile de bucurie, de strălucire și de dorul după Dumnezeu. Psalmul este luminarea sufletului și sfințirea trupurilor. Sf. Ioan Gură de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Mântuitorului pe cruce vom simți și chiar vom trăi convingerea că, suntem destinați veșniciei prin sufletul nostru, prin credința noastră, prin faptele noastre. Căci sufletul și trupul formează omul cu răspundere pentru faptele vieții sale. Lângă Sfânta Cruce este o trăire sufletească unică, în felul ei. Cei mai mulți au durerea pe care au avut-o ucenicii Mântuitorului, femeile mironosițe și tot sufletul creștin închinat lui Hristos. Acolo auzim fiecare în sufletul nostru glasul Domnului: „Eu sunt lumina lumii, cel ce-Mi urmează
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bunătatea lui Dumnezeu. Prin convorbirea omului credincios cu Dumnezeu prin rugăciune se realizează o punte de legătură, iar sufletul devine altar de jertfă. Rugăciunea schimbă în bine inima omului și o dăruiește cu totul lui Dumnezeu. Puterea rugăciunii, profunzimea și trăirea ei ne descoperă pe noi înșine. Să ne oprim la Evanghelia cu fiul lunatic. Tatăl copilului vine la Mântuitorul și îi spune întreaga lui durere de tată: „Doamne, miluiește pe fiul meu că este lunatic și rău pătimește; că de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]