1,322,215 matches
-
și zona experimentală a manifestărilor muzical-artistice. Anul 2012 îi aduce o liniștire a activității și o cristalizare a aspirațiilor dirijorale. Câștigă concursul organizat de Opera Națională din București pentru postul de Maestru de cor și începe o frumoasă ucenicie și activitate dirijorală alături de legendarul Stelian Olariu. În egală măsură cu Marin Constantin, acesta avea să traseze o ultimă tușă asupra personalității dirijorale în formare a încă tânărului dirijor Daniel Jinga. Va învăța aici meseria de „Maestru de cor", va asista și
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
la Ateneul Român, Sala Radio, Sala Palatului, Palatul Patriarhiei, etc., spectacolele sale eveniment devenind tot mai cunoscute și apreciate. Ca o urmare firească, în 2015 este numit dirijor principal al Orchestrei Simfonice „Muntenia” din Târgoviște și începe o revigorare a activității concertistice a acestui ansamblu, aducând alături de el o pleiadă de instrumentiști foarte valoroși și experimentați din Capitală. Aici gândește o linie repertorială potrivită publicului local, alternând concertele elitiste cu spectacolele dedicate atragerii publicului larg. A absolvit Seminarul Teologic din București
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]
-
nord, cu Loučná pod Klínovcem și Krásný Les la est, cu Ostrov și Merklín la sud, și cu Abertamy la vest. La începutul secolului al XVI-lea, un zăcământ de argint a fost descoperit în regiune. Această descoperire și noile activități pe care le-a provocat în anii următori au avut un asemenea răsunet încât, la sfârșitul anilor 1520, Agricola a pornit de aici studiile sale de metalurgie. Exploatarea acestor resurse a permis rapida dezvoltarea a regiunii, iar proprietarul terenurilor unde
Jáchymov () [Corola-website/Science/337630_a_338959]
-
a cetățenilor lutherani și mineri au emigrat spre Saxonia vecină. În secolul al XIX-lea, orașul adăpostea administrația și tribunalul regional, precum și conducerea minelor. Extracția minieră, gerată în parte de coroana de Austria și în parte de societățile miniere, constituia activitatea preponderentă. Cu argintul (a cărei producție se ridica, în 1885, ), se extrăgeau nichel, bismut și pechblendă, utilizată pentru producerea reputatului cristal de Boemia. În afară de industria tradițională a dantelei, alte industrii se stabiliseră în oraș pentru nevoile minelor și topitoriilor: o
Jáchymov () [Corola-website/Science/337630_a_338959]
-
două tuneluri cu diametrul exterior de 8 metri a fost forat între martie și iunie 2009, iar cel de-al doilea între august și noiembrie 2009. Forarea la o adâncime de 16,5 metri sub nivelul pistelor a permis ca activitățile curente ale aeroportului să nu fie perturbate. Costul total al construcției a fost estimat la 290 milioane de euro. Pentru o perioadă de 35 de ani, începând din 2012, constructorul se va ocupa de gestionarea și întreținerea lucrării. Deoarece au
Proiectul Diabolo () [Corola-website/Science/337642_a_338971]
-
asumat rolul de a proteja nou-înființata republică împotriva rebeliunilor interne și a atacurilor externe. Ca urmare a stării de război, Comitetul - compus la început din nouă membri, iar mai târziu din doisprezece membri - a primit competențe largi de supraveghere a activităților legislative, judiciare și militare. El a fost format ca un organism administrativ cu rol de a supraveghea și de a accelera activitatea organelor de conducere ale Convenției și ale miniștrilor numiți de Convenție. Întrucât Comitetul a încercat să contracareze pericolul
Comitetul Salvării Publice () [Corola-website/Science/337631_a_338960]
-
la început din nouă membri, iar mai târziu din doisprezece membri - a primit competențe largi de supraveghere a activităților legislative, judiciare și militare. El a fost format ca un organism administrativ cu rol de a supraveghea și de a accelera activitatea organelor de conducere ale Convenției și ale miniștrilor numiți de Convenție. Întrucât Comitetul a încercat să contracareze pericolul produs de coalizarea între armatele națiunilor europene și forțele contreravoluționare din interiorul țării, el a devenit tot mai puternic. În iulie 1793
Comitetul Salvării Publice () [Corola-website/Science/337631_a_338960]
-
instaurând o dictatură "de facto" alături de puternicul său partener, Comitetul Siguranței Generale. Rolurile Comitetului Salvării Publice erau organizarea efortului de război (inclusiv numirea generalilor), numirea judecătorilor și membrilor Tribunalului Revoluționar, aprovizionarea populației și a armatei, menținerea ordinii publice și supravegherea activității organelor administrative. Comitetul era responsabil, de asemenea, cu interpretarea și aplicarea decretelor emise de Convenția Națională și, astfel, cu punerea în aplicare a legilor cele mai stricte ale regimului Terorii — de exemplu, "levée en masse", emisă în 23 august 1793
Comitetul Salvării Publice () [Corola-website/Science/337631_a_338960]
-
cele mai incisive caricaturi satirice politice au fost cele ale artiștilor George Grosz, Käthe Kollwitz și John Heartfield. Editorul Ludwig Thoma s-a înrolat într-o unitate medicală a armatei în 1917 și și-a pierdut gustul pentru satiră, denunțând activitatea sa anterioară în cadrul revistei pe care a numit-o imatură și deplorabilă. El a părăsit revista în 1920. În timpul Republicii de la Weimar revista a continuat să publice și a luat o poziție fermă împotriva extremiștilor de stânga și de dreapta
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
1832. Grupuri de demonstranți au preluat conducerea cortegiului și l-au redirecționat către Piața Bastiliei, unde începuse Revoluția din 1789. Muncitorilor parizieni și tineretului local li s-au adăugat refugiați polonezi, italiani și germani, care fugiseră la Paris în urma reprimării activităților naționaliste și republicane din țările lor natale. Ei s-au adunat în jurul catafalcului pe care se afla corpul neînsuflețit al generalului. Discursurile ținute au evidențiat sprijinul oferit de generalul Lamarque pentru cauza libertății poloneze și italiene, al căror avocat puternic
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
Bonaparte și atinge apogeul cu luptele din cadrul Rebeliunii din iunie 1832. Militant republican sincer, Hugo i-a favorizat, fără îndoială, pe revoluționari. Scenele plănuirii rebeliunii de către studenții și săracii Parisului în ajunul înmormântării generalului Lamarque sunt înfățișate în roman prin activitățile asociației fictive „Prietenii A.B.C.-ului” (un joc de cuvinte bazat pe cuvântul francez "abaissés", ce poate fi tradus „înjosiți”), condus de carismaticul personaj Enjolras și portretizat ca un sub-grup al Societății pentru Drepturile Omului. Este descrisă, de asemenea, ridicarea
Rebeliunea din iunie 1832 () [Corola-website/Science/337634_a_338963]
-
și bulgării de foc de Halloween (în ). Se crede că le și cometa Encke sunt resturile unei comete mult mai masive, care s-a dezintegrat în cursul ultimilor - de ani, spărgându-se în mai multe bucăți și dispersând fragmente prin activitatea cometară, sau poate, ocazional, în urma întâlnirilor cu forțele mareice ale Pământului sau ale altor planete. Volumul total al acestui curent de materie este cel mai important din Sistemul Solar Intern. Roiul fiind întins în spațiu, Pământului îi trebuie mai multe
Tauride () [Corola-website/Science/337656_a_338985]
-
Pământului sau ale altor planete. Volumul total al acestui curent de materie este cel mai important din Sistemul Solar Intern. Roiul fiind întins în spațiu, Pământului îi trebuie mai multe săptămâni să-l traverseze, de unde o destul de lungă perioadă de activitate meteorică, comparată cu cele ale altor roiuri meteorice; în plus, Tauridele sunt formate din material mai masiv, mai degrabă mici pietricele decât grăuncioare de praf. În general, Tauridele apar într-un ritm de circa 5 pe oră, traversând încet bolta
Tauride () [Corola-website/Science/337656_a_338985]
-
mult mai puțin spectaculoasă decât cea a Tauridelor nocturne din octombrie și din noiembrie. Astronomii Duncan Steel și Bill Napier sugerează totodată că Beta Tauridele ar putea fi la originea evenimentului de la Tunguska din 1908. Tauridele au un ciclu de activitate care culminează o dată la - . Unii astronomi cred că datele ridicării unor structuri megalitice, cum sunt cele de la Stonehenge, sunt asociate acestor vârfuri de activitate. Următorul vârf este așteptat spre anul 3000. În interiorul acestui ciclu, vârfuri de activități mai apropiate rezultă
Tauride () [Corola-website/Science/337656_a_338985]
-
Tauridele ar putea fi la originea evenimentului de la Tunguska din 1908. Tauridele au un ciclu de activitate care culminează o dată la - . Unii astronomi cred că datele ridicării unor structuri megalitice, cum sunt cele de la Stonehenge, sunt asociate acestor vârfuri de activitate. Următorul vârf este așteptat spre anul 3000. În interiorul acestui ciclu, vârfuri de activități mai apropiate rezultă din secțiuni mai dense ale roiului meteoric. Astfel, o activitate importantă din 2005 a fost prezisă încă din 1993, cu bulgări de foc atât
Tauride () [Corola-website/Science/337656_a_338985]
-
un ciclu de activitate care culminează o dată la - . Unii astronomi cred că datele ridicării unor structuri megalitice, cum sunt cele de la Stonehenge, sunt asociate acestor vârfuri de activitate. Următorul vârf este așteptat spre anul 3000. În interiorul acestui ciclu, vârfuri de activități mai apropiate rezultă din secțiuni mai dense ale roiului meteoric. Astfel, o activitate importantă din 2005 a fost prezisă încă din 1993, cu bulgări de foc atât de intenși încât au uluit observatorii nocturni; cu această ocazie au primit denumirea
Tauride () [Corola-website/Science/337656_a_338985]
-
ridicării unor structuri megalitice, cum sunt cele de la Stonehenge, sunt asociate acestor vârfuri de activitate. Următorul vârf este așteptat spre anul 3000. În interiorul acestui ciclu, vârfuri de activități mai apropiate rezultă din secțiuni mai dense ale roiului meteoric. Astfel, o activitate importantă din 2005 a fost prezisă încă din 1993, cu bulgări de foc atât de intenși încât au uluit observatorii nocturni; cu această ocazie au primit denumirea „bulgării de foc de Halloween”. La 7 noiembrie 2005, un impact cosmic pe
Tauride () [Corola-website/Science/337656_a_338985]
-
1947-1948 a fost profesor suplinitor la catedra de exegeza Vechiului Testament, iar între anii 1948-1952 lector de limba ebraică la Institutul Teologic Universitar din București. Negoiță a fost membru al Asociației Orientaliștilor din România. A publicat în primele decenii de activitate o serie de lucrări despre Vechiul Testament. Negoiță a fost pentru o perioadă, unicul cunoscător al scrierii cuneiforme în România. În anii 1970-1990 a publicat în seria Bibliotheca Orientalis studii privitoare la culturi ale Orientului Antic - feniciană, asiro- babiloniană, hitită, conținând
Athanase Negoiță () [Corola-website/Science/337657_a_338986]
-
elevilor și muncitorilor și a călătorit în Europa pentru a se întâlni cu Osip Minor. Așa cum își amintea în anii 1960, conducerea eseriștilor era „îngrozită să descopere că în Odesa și în cea mai mare parte a zonelor învecinate majoritatea activităților erau desfășurate de băieți și fete de 16 sau 17 ani”. Potrivit altor surse ulterioare, el a intrat în atenția Ohranei și a părăsit Rusia pe ascuns. Începând din 1911 a studiat filozofia și literatura la Universitatea din Florența, unde
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
politicile sale „defensiste” împotriva eserilor de stânga, având dispute publice cu Vladimir Karelin și Maria Spiridonova. Potrivit lui Slonim, el a fost unul dintre tinerii care s-au ocupat cu munca de partid: liderii eserilor erau fie în guvern, fie desfășurau activități în cadrul Sovietului de deputați ai muncitorilor și soldaților. În memoriile sale, Slonim susține că a prevăzut pericolul reprezentat de reorganizarea bolșevicilor, după ce l-a auzit vorbind pe liderul lor, Vladimir Lenin. El a evidențiat contrastul existent între unitatea bolșevicilor și
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
fost rezumate în caracterizarea sarcastică a lui Slonim în "Sovremennye Zapiski" ca o „voce nepartizană a frontului larg liberal-democrat, cu unele tendințe care sunt uneori socialiste, alteori religioase”. "Volya Rossii" și-a declarat sprijinul pentru „socialismul moral”, bazându-se pe „activitatea spontană și creativitatea maselor”. În timp ce grupul emigranților se aduna în jurul ideilor lui Slonim despre organicismul rus și federalismul post-imperial, el a respins, de asemenea, cu fermitate exprimarea naționalismului rus, care prevedea o Rusie ce respingea „orice diferențe de credință, rasă
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
literatură" este „important”; cu toate acestea, potrivit sociologului rus Evgheni Dobrenko, contribuția lui Slonim „depășește limitele cercetării științifice”. Deși și-a păstrat vechile valori narodnice, Slonim a favorizat estetismul și formalismul în comparație cu determinismul social și, din aceste motive, a criticat activitatea lui Pavel Miliukov în domeniul istoriei literare. A căutat tensiunile existente între dogma oficială și scriitorii care mai cultivau încă individualismul sub formele sale diverse, citând lucrări de Pasternak, Artiom Vesioli, Iuri Libedinski și Leonid Leonov. El a salutat decizia
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
un scandal când (potrivit relatării lui Slonim) el s-a dus la tribună și a informat ambele tabere că Gide nu se convertise de fapt la comunism și că „în loc să fi făcut declarații răsunătoare mai bine citeau opera lui Gide”. Activitatea lui Slonim s-a diversificat și el a devenit impresar literar, fondând, împreună cu George Reavey, Biroul Literar European. A avut contracte cu Berdiaev, Samuel Beckett, André Malraux și Jacques Maritain. A realizat traduceri și a editat cărți pentru tipărire: în
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
Slonim publica prin acea perioadă cronici literare periodice, îndreptându-și atenția către operele lui William Faulkner, Peter Neagoe și D. H. Lawrence. Slonim i-a criticat ani de zile pe emigranții care cereau să se întoarcă în Uniunea Sovietică, denunțând activitatea lui Efron pentru Uniunea pentru Repatriere sponsorizată de NKVD. În 1935, el s-a întâlnit în cele din urmă cu Zamiatin, care fugise din Rusia, iar cei doi „au devenit foarte buni prieteni” — înainte de boala subită și moartea lui Zamiatin
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]
-
an, Slonim a finalizat, de asemenea, o versiune a cărții "Eliberarea lui Tolstoi" de Ivan Bunin, publicată de Gallimard, dar detestată de autor. Atunci când Lebedev a abandonat REOD și s-a mutat în America în 1936, Slonim și-a continuat activitatea. Aceasta a fost o decizie controversată, din moment ce s-a dezvăluit că REOD avea relații cu Uniunea pentru Repatriere și cu NKVD. Slonim și-a prezentat demisia în cele din urmă în iulie 1938. În iunie 1939, el s-a întâlnit
Mark Slonim () [Corola-website/Science/337619_a_338948]