1,322,215 matches
-
As'ad Ghanem a initiat la Tamra o asociația Ibn Haldun care promoveaza îmbunătățirea studiului istoriei arabilor în școlile israeliene. În oraș a luat ființă și o filială a Universității Deschise. Centrul „Sheih Zaki Diab” finanțează o mare parte din activitățile culturale din localitate - conferințe, seminarii literare, seri de poezie, un teatru de tineret, cursuri de limbi străine și de arte etc., un centru pentru elevii dotați, care este frecventat și de elevi din localităti din împrejurimi - Kabul, Kfar Yasif, Sheih
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
devenit embleme în România (De exemplu: Hotelul Delta creat de arhitectul Lutfi Shefki Sait și Gara din Predeal, creată de arhitecta Irina Rosetti). În 1972 Lutfi se transferase la Institutul de Proiectări al Comerțului Interior din București unde își continuă activitatea ca arhitect și Șef de atelier până în 1990. Pe 29 Iulie 1971 se naște unicul lor fiu Kemal Alexandru Rosetti Sait. În anul 1987 Irina părăsește țara și se refugiază politic în Franța. Băiatul rămâne cu tatăl la București și
Lutfi Sefchi Sait () [Corola-website/Science/337039_a_338368]
-
colaborat cu cronici și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études littéraires" ș.a. În cursul activității sale a publicat mai multe volume de eseuri și critică literară. A semnat uneori cu pseudonimele Ioana Papina, Diamanta Ștefanide, Benedict Ionescu și Vicenția Vara. Volumul de debut "Artă și aspirație" (1977) conținea mai multe studii critice și eseuri consacrate
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Govind Roy, Raja Kalikrishna Bahadur, Rajchunder Das, Ram Comul Sen și Prasanna Coomar Tagore. Pe 12 decembrie 1832 Ram Comul Sen a fost ales secretar nativ. Mai târziu, Rajendralal Mitra a devenit primul președinte indian în 1885. Una dintre principalele activități ale Societății Asiatice a fost colectarea de manuscrise vechi din India. Societatea a avut o colecție enormă de manuscrise sanscrite. În prezent, biblioteca Societății Asiatice are o colecție de aproximativ 117.000 de cărți și 79.000 de reviste tipărite
Societatea Asiatică din Bengal () [Corola-website/Science/337080_a_338409]
-
Originile companiei Brill datează de la data de 17 mai 1683, când un anume Jordaan Luchtmans era înregistrat ca librar în registrele breslei librarilor din Leiden. Așa cum era obiceiul în acea vreme, Luchtmans a combinat afacerea de vânzare de cărți cu activități tipografice. Compania sa edita cărți, în principal, în domeniile studiilor biblice, teologiei, limbilor orientale și etnografiei. Luchtmans a stabilit legături strânse cu Universitatea din Leiden, care era pe atunci unul dintre cele mai importante centre de studiu în aceste domenii
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
această tehnică Simotta se prezintă la examenul de admitere la Scoala Superioară de Arhitectură. Oscilațiile legate de vocația să reală (arhitectură versus artă) îl urmăresc pe Gheorghe Simotta de-a lungul vieții. Astfel și după absolvirea Școlii Superioare de Arhitectură activitatea să se concentrează asupra desenului și acuarelei participând cu lucrările sale la o serie de expoziții. Simotta privește desenul și acuarela ca fiind două discipline în legătură directă cu arhitectura cu mențiunea însă că „ desenul are în arhitectură mari exigente
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
nici posibilități de construire, nu existau materiale, iar parte din meseriași nu s-au mai întors din război. Din cauza acestor greutăți compromisurile după gustul și cerințele clientului sunt o necesitate, iar Simotta pentru o lungă perioadă de timp își limitează activitatea la lucrări de grafică. Începând cu anii 1920, din cauza lipsei acute de locuințe cât și datorită unor noi prevederi legislative, construcția de locuințe demarează timid. Această perioadă de criză face că principalele proiecte executate la nivel de capitală și țara
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
al Sindicatului Artiștilor Români, împreună cu Leon Biju, Elenă Alexandrina Bednarik, Ignat Bednarik, Adam Bălțatu, Gheorghe Chirovici, Lucian Grigorescu, si Paul Molda. Ca și alți arhitecți din acea perioadă Simotta face multe acuarele. Unii consideră (ex. Arhitectul-artist Gheorghe Leahu) că acesta activitate era o supapa de alinare sufletească a arhitecților din timpul comunismului. S-au scris două cărți despre marele architect Gheorghe Simotta: cartea “Arhitect Gheorghe Simotta” de Irina Patrulius (editor), Rodica Ianași (editor), Gheorghe Simotta, Editura Simetria 2003 și cartea “Gheorghe
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
închinate lucrărilor de arhitectură și desen ale arhitectului Simotta. El reunește o serie de texte printre care unul scris de arhitect în 1965 ca răspuns la invitația lansată de Institutului de Istorie a Artei de a-si întocmi memoriile de activitate profesională. Împreună cu notele și textele adăugate, cât și anexele cu ilustrații, volumul oferă o viziune complexă și completă asupra profesiei de arhitect și a modului în care ea era practicată la început de secol XX. Cartea se află în multe
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
și în cartea (în engleză) În perioada 20 februarie - 13 martie, în spațiul Universității "Ion Mincu", Uniunea Arhitecților din România a organizat o expozitie dedicată profesorului și arhitectului Gheorghe Simotta prezentând unele dintre cele mai importante lucrări din vastă lui activitate. Cu această ocazie a fost lansat de Editură Simetria și un catalog, într-o înaltă ținută grafică sub îngrijirea arhitectei Irina Patrulius. Expoziția "Nedespărțite Daruri" - Arhitectură. Desen. Pictură”, Pentru această expoziție criteriul principal de selecție al celor mai mulți expozanți a fost
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
vieții extraterestre. În conformitate cu aceste critici, Pământul nu este un optim de locuibilitatea planetară în funcție de diferite aspecte, cum ar fi tipul de stea în jurul căruia se învârte, suprafața totală, proporția acoperită de oceane și adâncimea medie a acestora, intensitatea câmpului magnetic, activitatea geologică, temperatura de suprafață, etc. S-ar putea exista în univers planete sau sateliti cu termeni mai buni, permițând viață să aibă loc mai devreme și durează mai mult decât pe Pământ. Un raport detaliat "Superhabitable Worlds", publicat în ianuarie
Planetă super-locuibilă () [Corola-website/Science/337074_a_338403]
-
Stadian și al lui Giani, două din cele patru victime de la Valea Mută. E iscoditor, îi place să știe lucruri și dedesubturi și se uită admirativ la lumea adulților interlopi. Asta explică faptul că deseori și-a însoțit frații în activitățile pe care trebuiau să le facă pentru Jartea. Lumea fraților lui îl fascinează, dar în momentul în care aceștia sunt omorâți în el se ridică niște semne de întrebare. Pe de-o parte e tentat să intre în lumea interlopilor
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
liderul unui clan interlop. Experiența acumulată cât timp a profesat în barou îi permite să exploateze fisurile sistemului, iar afacerile lui ilegale prosperă. Ipocrit și manipulator, se impune în rândurile rromilor, pe care îi folosește ca mână de lucru pentru activități ilicite. Printre altele, Jartea e responsabil de veriga românească a unei rețele de trafic transfrontalier de droguri. Problemele încep să apară pentru el după ce un transport de droguri îi dispare fără urmă, iar ulterior patru dintre oamenii săi sunt uciși
Valea Mută () [Corola-website/Science/337076_a_338405]
-
Petraș - Scriitori ai Transivaniei. Dicționar critic ilustrat, 2014; Dorel Cosma-Elena M. Cîmpan-,Un deceniu de Conexiuni” antologie de poezie, Editura Editura Nosa Nostra, Bistrița, 2015; Premii literare: Premiul «Măria Ivănescu» al Festivalului Național «George Coșbuc» pentru traducere 1994; Premiul pentru activitatea de traducător al Festivalului-concurs de poezia și proză "Romulus Guga", Târgu-Mureș 2006; Premiul Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru traducere în 2010 a volumului Frunză de arțar (antologie de poezie canadiană de limbă franceză). -Alex. Ștefănescu-Un vechi stindard de luptă
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
editura era unul dintre principalii editori de literatură artistică. În ceea ce primește tirajul și numărul de foi tipărite, "Literatura artistică" era una dintre primele edituri sovietice, aflându-se în 1980 pe locul II, în urma editurii Prosveșcenie. În anii 1980-1990 indicatorii activității editoriale a editurii au fost următoarele:
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
între 1933 și 1939 la École pratique des hautes études din Paris (unde el îl înlocuiește pe Alexandre Koyré) Hegel și-a dobândit un loc de prim rang în opinia elitei franceze. După al Doilea Război Mondial, Kojève abandonează orice activitate de predare pentru a ocupa un post strategic la Ministerul Economiei și Finanțelor, unde va ține GATT despre cristelniță. Personaj controversat și misterios, Kojève, suspectat mult timp ca agent sovietic, rămâne o figură de primă importanță în procesul de reflecție
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
în partea de est au fost în măsură să surprindă. Sfârșitul istoriei marchează sfârșitul omului istoric, a Acțiunii în cel mai puternic sens al termenului (războaie și revoluții). De acum încolo omul poate să se dăruiască artei, dragostei și jocului (activități care îl fac "fericit "). Singura subversiune a sfârșitului istoriei este snobismul japonez, care ar putea să se răspândească în restul lumii. Teza lui Kojève a fost criticată, în special de către Jacques Derrida în "Spectres de Marx ("Strigoii lui Marx")". Sfârșitul
Alexandre Kojève () [Corola-website/Science/337095_a_338424]
-
și-a început cariera recenzând cărți scrise în stilul 'realist-socialist' și a fost apropiat de scriitori cu convingeri de stânga precum Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. A publicat cărți despre viața și opera lor, bazate pe cunoașterea personală și pe activitățile comune, combinând memoriile proprii cu cercetarea operelor literare ca spectator implicat. Aceste cărți contribuie în mod fundamental la înțelegerea unei perioade și a atmosferei literare de la începuturile existenței statului Israel. A obținut mai multe premii: premiul Fichman, premiul Talfir, premiul
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
colaborat cu studii și articole în revistel "România literară", "Ramuri", "Steaua", "Arbol" (Spania), "Revista Nacional de Cultura", "Imagen", "Aretusa", "El Nacional" (Venezuela), "Revista de los Andes" (Columbia), "Bufanda del sol" (Ecuador), "Studi e informazioni" (Italia) etc. a desfășurat o bogată activitate de hispanist. A scris mai multe volume despre literatura hispano-americană, a alcătuit "Antologia eseului hispano-american" (1975) și "Antologia criticii literare hispano-americane" (1986) și a tradus din scrierile lui Miguel Ángel Asturias, Julio Cortázar, Jorge Luis Borges, Mario Vargas Llosa ș.a.
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
urmărește o reconstituire istorică a epocii, ci evocă unele întâmplări ieșite din comun utile pentru a contura portretul unui domnitor bizar. Cronica este împărțită în două momente epice: perioada de până la Războiul Ruso-Austro-Turc (1787-1792) în care autorul prezintă cu ironie activitatea unui domnitor imprevizibil, plin de ciudățenii, și perioada războiului, în care atitudinea autorului față de Mavrogheni se schimbă, înfățișându-l de această dată ca un conducător energic și înțelept, care-i împiedică pe turci să jefuiască Țara Românească. Cu toate că este o
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
Aceste costuri se reflectă în mai puține șanse de afaceri pentru majoritatea populației, diminuarea concurenței comerciale, prețuri „umflate” pentru bunurile de consum, performanță economică scăzută, cicluri ineficiente de investiții, motivare redusă a personalului (în organizațiile afectate de favoritism) și scăderea activității economice productive. Un cost al favoritismului, cu efecte practice, este reprezentat de proasta administrare a proiectelor publice și private ale societății. Favoritismul se auto-perpetuează și creează o cultură a favoritismului. De aceea el poate fi stăvilit doar printr-un cod
Favoritism (politică) () [Corola-website/Science/337125_a_338454]
-
teză de doctorat în filologie intitulată "Liviu Rebreanu în lumina manuscriselor și a corespondenței sale" (1978). După absolvirea facultății a lucrat pe post de cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București (din 1957). Activitatea sa profesională este consacrată, în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diferite aspecte. A publicat, în colaborare, trei volume dedicate presei literare românești din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea ("Reviste literare românești din secolul al
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
cel mai adesea rezultatul unei expuneri la radiațiile ultraviolete (UV) produse de soare sau de altă formă artificială, cum ar fi lămpile pentru bronzare. Unele persoane stau în mod intenționat în lumina soarelui pentru a se bronza. Este considerată o activitate recreațională de cele mai multe persoane. Unii preferă produse care produc efectul de bronzare, fără ajutorul soarelui. Aceste produse se numesc produse autobronzante. Expunerea moderată la soare ajută la producerea de melanină și de vitamina D. Dar expunerea pentru un timp îndelungat
Bronzare () [Corola-website/Science/337128_a_338457]
-
și fiind acreditat la Liga Națiunilor. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, el a scris în mod regulat pentru presa oficială. După război și formarea guvernului condus de Partidul Comunist Român, a fost arestat și trimis la închisoare din cauza activității jurnalistice desfășurate înaintea și în timpul războiului. A fost judecat în procesul așa-zișilor „ziariști fasciști”, alături de Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Grigore Manoilescu, Radu Demetrescu-Gyr, Romulus Seișanu sau Ilie Rădulescu, condamnat în 4 iulie 1945 la 20 de ani
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
000 de cuvinte), care a fost finalizat postum și publicat de soția sa, Maria Leonor Carvalhăo Buescu, în colaborare cu Mihaela Mancaș și Mihai Zamfir (1977). A scris versuri și a publicat, în 1953, volumul de "Atol". A desfășurat o activitate bogată de traducător al literaturii române în limba portugheză, publicând volumele "Contos romenos" (1943) și "Novos contos romenos" (1946) și traducând, singur sau în colaborare cu diverși scriitori lusitani, opere literare românești de referință precum poeziile lui Mihai Eminescu, "Amintiri
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]