13,990 matches
-
stări diferite ale însușirii vor intra în categorii diferite. Această procedură de clasificare devine măsurare atunci când categoriilor le pot fi atașate valori numerice care au o semnificație cu privire la conținutul însușirii respective și dau seama de caracterul de gradualitate a stărilor însușirii. Este important de reținut faptul că atașarea de numere categoriilor exhaustive și exclusive ale unei însușiri (variabile) nu se face la întâmplare, ci cu sens, urmând reguli clar stabilite, astfel încât diferențele dintre numerele atașate categoriilor să reflecte într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
categoriilor le pot fi atașate valori numerice care au o semnificație cu privire la conținutul însușirii respective și dau seama de caracterul de gradualitate a stărilor însușirii. Este important de reținut faptul că atașarea de numere categoriilor exhaustive și exclusive ale unei însușiri (variabile) nu se face la întâmplare, ci cu sens, urmând reguli clar stabilite, astfel încât diferențele dintre numerele atașate categoriilor să reflecte într-o manieră semnificativă diferențele dintre obiecte în funcție de însușirea respectivă. Să ilustrăm acest lucru printr-un exemplu. Unei anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
că atașarea de numere categoriilor exhaustive și exclusive ale unei însușiri (variabile) nu se face la întâmplare, ci cu sens, urmând reguli clar stabilite, astfel încât diferențele dintre numerele atașate categoriilor să reflecte într-o manieră semnificativă diferențele dintre obiecte în funcție de însușirea respectivă. Să ilustrăm acest lucru printr-un exemplu. Unei anumite categorii de vârstă - toți indivizii care au împlinit optsprezece ani, indiferent că acest lucru s-a întâmplat în ziua precedentă sau cu unsprezece luni în urmă - îi poate fi atașat
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în categoria 18, iar diferența maximă de vârstă dintre aceștia doi este strict mai mică decât doi ani. Numerele atașate categoriilor ne indică atât vârsta indivizilor, cât și diferențele de vârstă dintre aceștia. Să luăm un alt exemplu acum, o însușire care aparține celui de-al doilea tip de însușiri identificat mai sus. Una dintre variabilele cel mai frecvent folosite în cercetarea din științele sociale este „statutul marital”. Indivizii pot fi împărțiți, în funcție de această însușire, în patru categorii: necăsătorit, căsătorit, divorțat
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
aceștia doi este strict mai mică decât doi ani. Numerele atașate categoriilor ne indică atât vârsta indivizilor, cât și diferențele de vârstă dintre aceștia. Să luăm un alt exemplu acum, o însușire care aparține celui de-al doilea tip de însușiri identificat mai sus. Una dintre variabilele cel mai frecvent folosite în cercetarea din științele sociale este „statutul marital”. Indivizii pot fi împărțiți, în funcție de această însușire, în patru categorii: necăsătorit, căsătorit, divorțat, văduv. Fiecare dintre aceste categorii poate primi un număr
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
luăm un alt exemplu acum, o însușire care aparține celui de-al doilea tip de însușiri identificat mai sus. Una dintre variabilele cel mai frecvent folosite în cercetarea din științele sociale este „statutul marital”. Indivizii pot fi împărțiți, în funcție de această însușire, în patru categorii: necăsătorit, căsătorit, divorțat, văduv. Fiecare dintre aceste categorii poate primi un număr, 1, 2, 3 și 4. Însă aceste numere nu au nici o semnificație. O persoană aflată în categoria 3 nu este „mai căsătorită” sau „mai divorțată
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
categoria 2, de fapt acest lucru nu are nici un sens. Stările caracteristicii „statut marital” nu prezintă nici un fel de gradualitate, din nici un punct de vedere. Legat însă de faptul că orice împărțire a obiectelor (indivizilor) în categorii, în funcție de stările unei însușiri, trebuie să fie exhaustivă și exclusivă, voi face câteva observații, care pot fi generalizate pentru orice variabilă în practica de cercetare. Se poate întâmpla ca o persoană să fie divorțată și recăsătorită sau să fie văduvă, recăsătorită și divorțată. De
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
8) coabitare, concubinaj (conjugal partner). În fine, merită menționat un tip particular de variabilă, frecvent întâlnită în cercetarea socială. Mă refer la o variabilă-hibrid, cunoscută sub numele de variabilă dihotomică 1, ea luând valoarea 1 dacă obiectul posedă o anumită însușire și valoarea 0 dacă obiectul nu posedă însușirea. În acest caz putem considera că valorile 0 și 1 au semnificație în raport cu însușirea respectivă și că există o gradualitate de la „a nu avea” la „a avea” însușirea. De fapt, folosindu-ne
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
menționat un tip particular de variabilă, frecvent întâlnită în cercetarea socială. Mă refer la o variabilă-hibrid, cunoscută sub numele de variabilă dihotomică 1, ea luând valoarea 1 dacă obiectul posedă o anumită însușire și valoarea 0 dacă obiectul nu posedă însușirea. În acest caz putem considera că valorile 0 și 1 au semnificație în raport cu însușirea respectivă și că există o gradualitate de la „a nu avea” la „a avea” însușirea. De fapt, folosindu-ne de acest tip de variabilă, putem transforma o
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
o variabilă-hibrid, cunoscută sub numele de variabilă dihotomică 1, ea luând valoarea 1 dacă obiectul posedă o anumită însușire și valoarea 0 dacă obiectul nu posedă însușirea. În acest caz putem considera că valorile 0 și 1 au semnificație în raport cu însușirea respectivă și că există o gradualitate de la „a nu avea” la „a avea” însușirea. De fapt, folosindu-ne de acest tip de variabilă, putem transforma o variabilă din a doua grupă - variabilă cu k categorii între care nu există gradualitate
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
obiectul posedă o anumită însușire și valoarea 0 dacă obiectul nu posedă însușirea. În acest caz putem considera că valorile 0 și 1 au semnificație în raport cu însușirea respectivă și că există o gradualitate de la „a nu avea” la „a avea” însușirea. De fapt, folosindu-ne de acest tip de variabilă, putem transforma o variabilă din a doua grupă - variabilă cu k categorii între care nu există gradualitate (k stări ale însușirii) -, pentru care atașarea de numere la categorii nu înseamnă nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
există o gradualitate de la „a nu avea” la „a avea” însușirea. De fapt, folosindu-ne de acest tip de variabilă, putem transforma o variabilă din a doua grupă - variabilă cu k categorii între care nu există gradualitate (k stări ale însușirii) -, pentru care atașarea de numere la categorii nu înseamnă nimic altceva decât a le numi, într-un set de k variabile dihotomice, fiecare măsurând prezența sau lipsa uneia dintre cele k stări ale însușirii. De cele mai multe ori, cercetătorii din științele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
nu există gradualitate (k stări ale însușirii) -, pentru care atașarea de numere la categorii nu înseamnă nimic altceva decât a le numi, într-un set de k variabile dihotomice, fiecare măsurând prezența sau lipsa uneia dintre cele k stări ale însușirii. De cele mai multe ori, cercetătorii din științele sociale măsoară indicatori ai însușirilor, și nu însușirile însele. Acest lucru se întâmplă atunci când variabilele nu pot fi direct observate sau când acestea reprezintă concepte abstracte sau complexe: altruismul, democrația, corupția, percepția privind corupția
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
numere la categorii nu înseamnă nimic altceva decât a le numi, într-un set de k variabile dihotomice, fiecare măsurând prezența sau lipsa uneia dintre cele k stări ale însușirii. De cele mai multe ori, cercetătorii din științele sociale măsoară indicatori ai însușirilor, și nu însușirile însele. Acest lucru se întâmplă atunci când variabilele nu pot fi direct observate sau când acestea reprezintă concepte abstracte sau complexe: altruismul, democrația, corupția, percepția privind corupția, orientarea politică. După cum se va vedea în capitolele următoare, o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
nu înseamnă nimic altceva decât a le numi, într-un set de k variabile dihotomice, fiecare măsurând prezența sau lipsa uneia dintre cele k stări ale însușirii. De cele mai multe ori, cercetătorii din științele sociale măsoară indicatori ai însușirilor, și nu însușirile însele. Acest lucru se întâmplă atunci când variabilele nu pot fi direct observate sau când acestea reprezintă concepte abstracte sau complexe: altruismul, democrația, corupția, percepția privind corupția, orientarea politică. După cum se va vedea în capitolele următoare, o parte din tehnicile de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
exemplu, faptul că distanța între două numere consecutive din model este egală cu unitatea sau faptul că există o valoare-origine, față de care toate numerele pot fi raportate și comparate în termeni de multipli). Prin măsurare aplicăm acest model abstract unei însușiri a unei mulțimi de obiecte. Bineînțeles, ca orice model, și măsura poate reprezenta realitatea cu acuratețe mai mare sau mai mică. Pentru a testa dacă modelul reflectă îndeaproape realitatea empirică, atunci se vor compara implicațiile sale logice cu comportamentul obiectelor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care nu pot fi măsurate direct, cum facem atunci când urcăm o persoană pe cântar pentru a-i afla greutatea sau când ne uităm la termometru pentru a măsura temperatura. Cum arătam mai sus, prin măsurare aplicăm un model abstract unei însușiri a obiectelor. Ca orice model, măsura poate reprezenta realitatea cu acuratețe mai mare sau mai mică. Validitatea unui instrument de măsură (a unei scale de măsură, a unei măsuri, a unui model al datelor) se referă la corespondența dintre însușirea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
însușiri a obiectelor. Ca orice model, măsura poate reprezenta realitatea cu acuratețe mai mare sau mai mică. Validitatea unui instrument de măsură (a unei scale de măsură, a unei măsuri, a unui model al datelor) se referă la corespondența dintre însușirea pe care dorim să o măsurăm și ceea ce de fapt măsoară instrumentul nostru. Cu alte cuvinte, un instrument este valid dacă măsoară ceea ce urmărește să măsoare, și nu altceva. Prin aplicarea unui test de inteligență oarecare măsurăm într-adevăr inteligența
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
face și că metodele prezentate sunt dezvoltate pentru variabile cu niveluri de măsurare particulare. Nivelurile de măsurare se referă la diferitele moduri de a atașa numere obiectelor. Să clarificăm ceea ce vom măsura, conform schemei următoare: Figura 1. Cum măsurăm? Obiect, însușire, stare a însușirii În orice investigație socială, manifestarea unui fenomen poate fi observată la nivelul unei populații de obiecte. Dacă studiem comportamentul electoral, populația (de obiecte) este alcătuită din mulțimea persoanelor cu drept de vot, în majoritatea cazurilor aceasta fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
metodele prezentate sunt dezvoltate pentru variabile cu niveluri de măsurare particulare. Nivelurile de măsurare se referă la diferitele moduri de a atașa numere obiectelor. Să clarificăm ceea ce vom măsura, conform schemei următoare: Figura 1. Cum măsurăm? Obiect, însușire, stare a însușirii În orice investigație socială, manifestarea unui fenomen poate fi observată la nivelul unei populații de obiecte. Dacă studiem comportamentul electoral, populația (de obiecte) este alcătuită din mulțimea persoanelor cu drept de vot, în majoritatea cazurilor aceasta fiind dată de adulții
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
departe. Pornim deci de la o populație alcătuită dintr-o mulțime de „obiecte”, fie ele persoane cu drept de vot, partide, țări, obiecte în sensul propriu al cuvântului (produse), elevi sau altceva. Aceste obiecte variază între ele în funcție de o mulțime de însușiri (caracteristici, variabile, dimensiuni). De exemplu, partidele variază între ele în funcție de ideologie, de poziția luată față de o temă particulară (avortul, războiul din Irak, returnarea proprietăților naționalizate), de rezultatul obținut la ultimele alegeri, de statutul de parlamentar (au membri în parlament sau
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
parlament sau nu au reușit să treacă pragul electoral), de poziția față de actul de guvernare (se află la guvernare sau se află în opoziție), de numărul de membri, de numărul de susținători. În funcție de interesul cercetătorului, numai o parte din aceste însușiri sunt relevante, și numai acestea vor fi reținute pentru investigație (ele vor constitui datele de analiză). Pentru a putea stabili relații între variabile sau între obiecte, este nevoie ca obiectele să varieze în funcție de însușirile relevante pentru fenomenul studiat. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
cercetătorului, numai o parte din aceste însușiri sunt relevante, și numai acestea vor fi reținute pentru investigație (ele vor constitui datele de analiză). Pentru a putea stabili relații între variabile sau între obiecte, este nevoie ca obiectele să varieze în funcție de însușirile relevante pentru fenomenul studiat. Chiar și atunci când aceste variații nu pot fi puse în legătură, obținem o informație la fel de importantă ca atunci când observăm covariație, și anume aceea că între variabile nu există corelație, că variabilele sunt independente. Dar, atunci când nu
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
putem demonstra nimic - lucrurile sunt date și nu explică, nici nu pot fi explicate de nimic, nici nu este nimic de descoperit. Așadar, elementul ultim sau elementul prim al oricărei cercetări și al oricărei analize este variația. Variația apare atunci când însușirea are mai multe stări, iar obiecte diferite au stări diferite pentru însușirea respectivă. Putem înregistra aceste diferențe, aceste variații, și ele constituie conținutul fundamental al datelor. Prin măsurare atașăm sau atribuim numere (valori numerice) acestor stări. În funcție de tipul însușirii (mai
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fi explicate de nimic, nici nu este nimic de descoperit. Așadar, elementul ultim sau elementul prim al oricărei cercetări și al oricărei analize este variația. Variația apare atunci când însușirea are mai multe stări, iar obiecte diferite au stări diferite pentru însușirea respectivă. Putem înregistra aceste diferențe, aceste variații, și ele constituie conținutul fundamental al datelor. Prin măsurare atașăm sau atribuim numere (valori numerice) acestor stări. În funcție de tipul însușirii (mai sus am arătat că însușirile se disting în cel puțin două grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]