13,572 matches
-
temelii satul, afectând serios și biserica de lemn, construită la 1700 pe locul alteia mai vechi. Refăcută imediat, după 1848 a suferit mai multe intervenții în timp, ultima prin 1970, când s-a înlocuit o grindă din pronaos, ce susține acoperișul. Starea bisericii a fost mult timp critică, datorită acoperișului prin care se infiltrau ploile și zăpada, afectând grav pictura interioară. În anul 2006 a fost schimbată întreaga șindrilă de pe biserică și turn. Biserica din lemn, de mici dimensiuni, are un
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
la 1700 pe locul alteia mai vechi. Refăcută imediat, după 1848 a suferit mai multe intervenții în timp, ultima prin 1970, când s-a înlocuit o grindă din pronaos, ce susține acoperișul. Starea bisericii a fost mult timp critică, datorită acoperișului prin care se infiltrau ploile și zăpada, afectând grav pictura interioară. În anul 2006 a fost schimbată întreaga șindrilă de pe biserică și turn. Biserica din lemn, de mici dimensiuni, are un pridvor prevăzut cu o arcadă frontală, sprijinită direct pe
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
simbolic de esență creștin-ortodoxă. Cununa care susține șarpanta prezintă o particularitate, fiind susținută de icuri crestate în cinci trepte, fixate în cuie de lemn, lateral, pe colțuri și centru, imitând îmbinările în trepte a grinzilor superioare în scopul evazării streșinii acoperișului, o soluție ingenioasă a meșterilor locali. Pictura, realizată în manieră naivă de un anumit pictor Adalbert, în 1843, în timpul păstoririi preotului Cosma Vasile și al episcopului Ioan Lemeni, se mai păstrează prin câteva scene compoziționale cum sunt: Visul și Scara
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
în Altar se mai păstrează icoana Maicii Domnului cu Pruncul, într-o ramă largă și aerisit ornamentată cu vrejuri și medalioane șterse și un chivot de formă dreptunghiulară, frumos ornamentat. Prin eforturile preotului paroh și puținilor săteni a fost reparat acoperișul, s-au amenajat o poartă și un grajd împrejmuitor. Pictura și icoanele ar avea nevoie de restaurare pentru a-și recăpăta strălucirea de odinioară, restaurare care nu stă la îndemna puținilor locuitori care mai păstrează acest sat pe hartă.
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
cea sudică a navei. Biserica are astăzi imaginea unei biserici de tip hală, având altarul și corul la același nivel cu nava centrală. O lanternă cu bază octogonală este prezentă pe latura vestică a turnului clopotniță, deasupra trunchiului piramidal al acoperișului. Orga este realizata de Johannes Prause și a fost instalată aici în anul 1788.În 2002 orga a fost mutată la biserica din Vulcan, județul Brașov. La începutul secolului al XVI-lea s-au executat modificări de structură în ce privește fortificația
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
în anul 1788.În 2002 orga a fost mutată la biserica din Vulcan, județul Brașov. La începutul secolului al XVI-lea s-au executat modificări de structură în ce privește fortificația bisericii. Acum s-a ridicat incinta patrulateră ce avea turnuri cu acoperișuri în pupitru la coțuri. Curtina avea circa șase - șapte metri în înălțime și un drum de strajă acoperit și sprijinit în console de lemn. Pe singurul bastion care a rămas până în ziua de astăzi, există o inscripționați anii 1517 și
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
cu cele ale bisericii fortificate din Cisnădie și bisericii fortificate din Șeica Mică. În a treia etapă de construcție, în anul 1854, o dată cu terminarea invaziilor turcești, clopotnița a fost refăcută prin demolarea drumului de strajă și adăugarea unui nou nivel. Acoperișul a fost și el reconstruit. Turnul a fost dotat cu un orologiu cu patru cadrane, pe toate cele patru laturi, ceas care funcționează și în ziua de astăzi. De asemenea toate picturile gotice au fost înlăturate, urme ale acestora au
Biserica fortificată din Șura Mare () [Corola-website/Science/327354_a_328683]
-
absidă se adoptă sistemul semicalotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor. Turnul este cel mai accentuat element a bisericii, realizat cu ajutorul motivelor barocului puritan specific Transilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planul Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
23 august 1944, când Armata Română a întors armele împotriva nemților. El avea 14 ani pe atunci și locuia la Timișoara, unde a fost martorul luptelor între armatele română și germană. „Împreună cu prietenii mei colindam prin tranșeele orașului, asistam de pe acoperișuri la luptele din împrejurimi, îndeosebi la cele din cimitirul Mehala”, și-a amintit el ulterior. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, inginerul Pantelimon Nicolaescu (1902-1994), tatăl regizorului, a fost inspector șef al serviciului Drumuri și Poduri pentru județele
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
au solicitat în instanță anularea convenției de vânzare-cumpărare incheiate între cei doi și stoparea ridicării materialelor din casa de la Hobița. Cu toate acestea, Florin Codre a venit pe timp de noapte să-și ridice bunurile. El a vrut să fure acoperișul pe care îl dăduse jos de pe casă, pentru a-l putea transporta. În urma acestui gest, lui Codre i s-a întocmit un dosar penal, care s-a finalizat cu neînceperea urmăririi penale. În prezent, casa „"adevărată"” e în ruină. Acoperișul
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
acoperișul pe care îl dăduse jos de pe casă, pentru a-l putea transporta. În urma acestui gest, lui Codre i s-a întocmit un dosar penal, care s-a finalizat cu neînceperea urmăririi penale. În prezent, casa „"adevărată"” e în ruină. Acoperișul a fost luat de cei de la Primărie, care l-au depozitat într-o magazie a Grupului școlar Peștișani, ca să nu dispară. Pentru că nu există acte de proprietate și pentru că este clasificată ca monument istoric (cu , sub denumirea de "Casa "Constantin
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
în cruciș, în plan ortogonal,iar la marginea lor s-au prevăzut locuri pentru plantarea de pomi, inclusiv eucalipți. Cartierul buhar a devenit faimos pentru mărimea caselor și întinderea curților din preajma lor.Casele erau înzestrate cu ferestre în stil neogotic, acoperișuri cu țigle, arcade în stil neo-maur și componente din marmură italiană. Fațadele erau ornamentate cu motive evreiești că Steaua lui David și cu inscripții în ebraică. Mulți din evreii bogați rămași în Buhara au achiziționat aici vile de vară, mai
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
variantă de datare a lăcașului din Dumbrava-Găureni este anul 1872. Este cunoscut faptul că în acel an actuala biserică exista. De asemenea, se știe că Vasile Zorniciuc este ctitorul lăcașului. De-a lungul timpului au avut loc lucrări de restaurare, acoperișul din șindrilă fiind înlocuit cu unul din tablă zincată. La intrarea în curtea bisericii a fost înălțat un turn clopotniță cu etaj. Preotul paroh Marius Balan a explicat că nu există date despre sfințirea acestui edificiu religios și a precizat
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
Sucevei între 1950-1956. În perioada 2009-2011, pe parcursul a doi ani, au avut loc lucrări de restaurare a edificiului, atât pe exterior cât și în interior, cu sprijinul câtorva credincioși din satul Bosanci. Printre altele, lucrările au presupus recondiționarea temeliei, a acoperișului din tablă, a ușii de intrare și a ferestrelor. De asemenea, pereții din bârne au fost înveliți cu lambriu vopsit în culoarea albă. Tot atunci, a fost ridicată o casă socială pentru agapele frățești. După finalizarea lucrărilor, la data de
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri înguste de culoare albă, dispuse vertical la partea inferioară și orizontal la partea superioară. Biserica are un acoperiș înalt, cu streașină largă și cu pante repezi. Învelitoarea acoperișului este confecționată din tablă zincată. Deasupra naosului se înalță o turlă octogonală. Aceasta este învelită complet în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri înguste de culoare albă, dispuse vertical la partea inferioară și orizontal la partea superioară. Biserica are un acoperiș înalt, cu streașină largă și cu pante repezi. Învelitoarea acoperișului este confecționată din tablă zincată. Deasupra naosului se înalță o turlă octogonală. Aceasta este învelită complet în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în extremitățile de est și de vest ale coamei acoperișului
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
acoperișului este confecționată din tablă zincată. Deasupra naosului se înalță o turlă octogonală. Aceasta este învelită complet în tablă, iar în vârful ei există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în extremitățile de est și de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are formă de navă, fără contraabsidă și cu absida altarului de formă pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe o ușă masivă din lemn dispusă în peretele sudic. În interior, biserica este împărțită
Biserica de lemn din Dumbrava, Suceava () [Corola-website/Science/330593_a_331922]
-
scânduri scurte. Se prelucra lemn de salcâm, roșcovă, ienupăr, palmier, paltin și abanos importat din Africa de Est, și cedru și pin din Liban. Casele erau construite din cărămizi de chirpici. Cu toate acestea, era nevoie de ceva lemn pentru acoperișuri, podele, obloane și uși, precum și stâlpii de susținere a plafonului, care erau din trunchiuri de palmieri. Lemnul era prelucrat pentru mobilier - paturi, scaune, mese, dulapuri și cutii - instrumente muzicale și jucării care erau în general, din lemn, iar piesele deținute
Meșteșugurile în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/330595_a_331924]
-
Lucarna este o fereastră verticală, amenajată în acoperișul cu pantă mare al unei construcții, în scopul luminării și aerisirii podului sau a încăperilor aflate la nivelul podului. Lucarnele sunt o evoluție a "cucumelelor", acestea fiind deschizături prezente, de obicei, în acoperișurile caselor țărănești pentru îndepărtarea fumului sau pentru
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
Lucarna este o fereastră verticală, amenajată în acoperișul cu pantă mare al unei construcții, în scopul luminării și aerisirii podului sau a încăperilor aflate la nivelul podului. Lucarnele sunt o evoluție a "cucumelelor", acestea fiind deschizături prezente, de obicei, în acoperișurile caselor țărănești pentru îndepărtarea fumului sau pentru accesul porumbeilor în pod. Lucarnele sunt elemente caracteristice ale arhitecturii nordice, în care au căpătat importanță majoră. Un exemplu îl constituie prezența lor la acoperișurile de tip mansardă, în care aceste elemente (devenite
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
cucumelelor", acestea fiind deschizături prezente, de obicei, în acoperișurile caselor țărănești pentru îndepărtarea fumului sau pentru accesul porumbeilor în pod. Lucarnele sunt elemente caracteristice ale arhitecturii nordice, în care au căpătat importanță majoră. Un exemplu îl constituie prezența lor la acoperișurile de tip mansardă, în care aceste elemente (devenite arhitecturale) au fost elaborate și dezvoltate de arhitectul francez François Mansart. Potrivit arhitectului Eugène Viollet-le-Duc lucarna a apărut la începutul perioadei gotice: în perioada romanică nu existau încăperi la nivelul podului deoarece
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
de tip mansardă, în care aceste elemente (devenite arhitecturale) au fost elaborate și dezvoltate de arhitectul francez François Mansart. Potrivit arhitectului Eugène Viollet-le-Duc lucarna a apărut la începutul perioadei gotice: în perioada romanică nu existau încăperi la nivelul podului deoarece acoperișurile aveau pante foarte reduse. Începând cu secolul al XIII-lea acoperișurile au devenit mai abrupte generând spații suplimentare circulabile în poduri. Pentru a fi locuibile însă, noile încăperi trebuia să fie dotate cu deschizături adecvate pentru aerisire și iluminare. Primele
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
elaborate și dezvoltate de arhitectul francez François Mansart. Potrivit arhitectului Eugène Viollet-le-Duc lucarna a apărut la începutul perioadei gotice: în perioada romanică nu existau încăperi la nivelul podului deoarece acoperișurile aveau pante foarte reduse. Începând cu secolul al XIII-lea acoperișurile au devenit mai abrupte generând spații suplimentare circulabile în poduri. Pentru a fi locuibile însă, noile încăperi trebuia să fie dotate cu deschizături adecvate pentru aerisire și iluminare. Primele lucarne erau acoperite cu plumb sau foi de ardezie, având o
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate fi făcută după următoarele criterii: În funcție de folosirea lor: În funcție de poziția lor față de fronturile clădirii: Lucarnele pot fi clasificate și în funcție de caracteristicile propriilor fațade: Lucarnele se clasifică și in funcție de forma acoperișului:
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
și-au mutat tabăra în satul Varnița era situată la o altitudine mai mare la o distanță de 15 minute de mers pe jos de la Bender. La Varnița a fost construită din cărămidă o imensă clădire de un etaj cu acoperiș, cu o lungime de aproximativ 40 de metri, concepută personal de către Rege, care urma să servească drept reședință sa începând cu Crăciunul anului 1711. Clădirea avea câteva săli mari și douăsprezece odăi mai mici. Una dintre cele mai mari săli
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]