14,936 matches
-
mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. - Ei, ce mai vrei, îmi zicea bunica. Surâsul ei mă gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
gâdila în creștetul capului. - Să spui... Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o întrebam câte ceva; ea începea să spuie și eu visam înainte. Și niciodată nu va isprăvi basmul”. ( Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) caier - mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual 1. Pornind de la textul de mai sus, scrie o compunere de 8-10 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare pe
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
mănunchi de lână, in, de cânepă sau borangic, care se pune în furcă pentru a fi tors manual 1. Pornind de la textul de mai sus, scrie o compunere de 8-10 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare pe care bunica o poate povesti nepotului. În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe: - vei respecta convențiile specifice narațiunii; - vei avea un conținut adecvat cerinței formulate; - vei utiliza o exprimare corectă și frumoasă; - vei respecta regulile de scriere corectă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
vei utiliza o exprimare corectă și frumoasă; - vei respecta regulile de scriere corectă a cuvintelor, de punctuație și de așezare în pagină. 2. Scrie câte un cuvânt cu înțeles opus pentru cuvintele: limpede, niciodată. 3. Descrie, în 2-3 rânduri, imaginea bunicii, așa cum reiese din fragmentul dat. 4. Transcrie trei verbe la timpuri diferite din textul dat și precizează-le. 5. Alcătuiește două propoziții în care substantivul fusul să îndeplinească funcții sintactice diferite de cea din textul dat. 6. Analizează cuvintele subliniate
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
cu dragoste, -i. 7. Explică folosirea virgulei în fragmentul: „sprâncenele, mustățile, barba...”. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare hazlie din timpul vacanței de vară, pe care ai petrecut-o la bunici, la țară. Vei integra în compunere următorul enunț: „Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme.” Nu uita să dai titlu compunerii! În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere următoarele cerințe: - vei respecta convențiile specifice; - vei avea un
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
decât restul. 4. Adunând vârsta tatălui și a celor doi copii gemeni ai săi, obținem numărul 34. Peste 7 ani, vârsta unuia dintre copii va reprezenta o treime din vârsta tatălui. Câți ani are tatăl? Dar cei doi gemeni? 3. Bunica a cumpărat fructe și dorește să le ofere celor șase nepoți ai ei. În coș sunt de trei ori mai multe pere decât mere. Dacă ar da fiecărui nepot câte un măr și câte o pară, atunci în coș ar
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
mînca niciodată carne și bea numai apă, părînd "să trăiască din aer" ori "dintr-un pic de pîine sau o tartă și ceva apă"; "nimic nu era prea bun pentru el; și nimic nu avea să fie prea bun pentru bunica, mama și sora lui"; "obișnuia să stea treaz aproape toată noaptea, citind și scriind" la lumina lunii, pentru că el credea că luna plină era perioada cea mai favorabilă pentru studiu; "el era un spirit și de aceea nu dormea niciodată
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Dodești. Acest document a demonstrat implicarea totală a scriitorului Victor Ion Popa în dezvoltarea și culturalizarea localității Dodești. Oamenii acestor locuri, dar mai ales ai acelor timpuri, ne obligă să ducem mai departe identitatea acestor meleaguri dragi. “Viața în Dodeștiul bunicilor era mai plină de bucurii, de hore săptămînale cu scrînciob, cîntece și port de sărbătoare. Contactul cu literatura populară a fost intim și mi-a arătat necesitatea creșterii unei arte despre popor și pentru popor. Nu mi-a scăpat nimic
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93474]
-
individual și personal cuvintele folosite. Ceea ce citește o anumită persoană nu este în mod necesar interpretat la fel de către o altă persoană. Allan Pease a descoperit acest lucru atunci când fiul său, Cameron, în vârstă de șapte ani, își petrecea vacanța la bunica sa. Ca mai toți băieții de șapte ani, învățase câteva cuvinte "urâte" la școală și le-a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Allan Pease a descoperit acest lucru atunci când fiul său, Cameron, în vârstă de șapte ani, își petrecea vacanța la bunica sa. Ca mai toți băieții de șapte ani, învățase câteva cuvinte "urâte" la școală și le-a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Cameron, în vârstă de șapte ani, își petrecea vacanța la bunica sa. Ca mai toți băieții de șapte ani, învățase câteva cuvinte "urâte" la școală și le-a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele două cuvinte? Deoarece bunica a pus accentul pe cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele două cuvinte? Deoarece bunica a pus accentul pe cuvintele "eu nu vreau" și "în această casă", copilul a decodificat mesajul în sensul că nu e nimic greșit dacă el va continua să utilizeze cele două cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele două cuvinte? Deoarece bunica a pus accentul pe cuvintele "eu nu vreau" și "în această casă", copilul a decodificat mesajul în sensul că nu e nimic greșit dacă el va continua să utilizeze cele două cuvinte, cu condiția ca ele să nu ajungă la
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pus accentul pe cuvintele "eu nu vreau" și "în această casă", copilul a decodificat mesajul în sensul că nu e nimic greșit dacă el va continua să utilizeze cele două cuvinte, cu condiția ca ele să nu ajungă la urechile bunicii în casa ei. A continuat, deci, să le folosească în orice alt loc, și chiar în prezența bunicii atunci când se aflau într-o casă străină. Acesta este un exemplu clasic despre modul cum proasta folosire și interpretarea greșită a cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
nu e nimic greșit dacă el va continua să utilizeze cele două cuvinte, cu condiția ca ele să nu ajungă la urechile bunicii în casa ei. A continuat, deci, să le folosească în orice alt loc, și chiar în prezența bunicii atunci când se aflau într-o casă străină. Acesta este un exemplu clasic despre modul cum proasta folosire și interpretarea greșită a cuvintelor pot duce la relații încordate. CUVINTELE ȘI IMPLICAREA EMOȚIONALĂ Termenul "al meu" indică implicarea emoțională a vorbitorului față de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
o reuniune de familie pentru a-și serba nunta de aur. Masa festivă urma să aibă loc într-un restaurant din Băilești. La scurt timp după ce a început petrecerea, olteanul a privit în jur și a numărat: un bunic, o bunică, doi tați, două mame, patru copii, trei nepoți, un frate, două surori, doi fii, două fiice, un socru, o soacră și o noră. Fiind un oltean chibzuit cu bugetul său și-a organizat petrecerea cu un număr de invitați care
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Breasta, j. Dolj - 21.I.1910, Sibiu), autoare de versuri și prozatoare. Este fiica cea mai mică dintre cei opt copii ai Adelinei și ai lui Constantin Olteanu-Maior din Reghin, profesor de geografie și istorie stabilit la Craiova în 1859; bunica paternă era fiica surorii lui Petru Maior. După studii liceale în Craiova este numită profesoară la Azilul „Elena Doamna” din București. Moartea surorii ei Silvia, căsătorită cu profesorul Daniil Barcianu, o aduce la Sibiu, pentru a îngriji copiii orfani. Aici
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
ziaristului Albu. Introducerea unui personaj feminin are rolul de a realiza un contrast între un cercetător pasionat și o femeie superficială, care se acomodează rapid la orice situație. Și Poveste pe care n-o pot scrie capătă tușe autobiografice, figura bunicii și dispariția în război a tatălui fiind bine integrate în firele narațiunii. În întregul ei, cartea revelează un scriitor care încearcă să își aproprie tehnica prozei moderne confesive. Voind parcă să recupereze timpul, la o distanță de mai bine de
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
roși de ne-ntâmplare” (Adio, tinerețe). Nucul, pom care semnifica tradiția și stabilitatea pentru poetul-tată, la fiu devine un simbol lipsit de consistență: „Nucul dintre două veacuri/ plesnește la prima atingere/ a îngerului care nu mai/ există nici în poveștile bunicilor” (Fluturi albi). Discursul se transformă, devenind mai transparent, mai solemn, cu accente religioase sau patriotice, tot mai frecvente fiind poemele istorice: Ultima seară a lui Iancu, Domnu’ Iuliu Maniu, Seniorul (despre Corneliu Coposu), Sfatul lui Bălcescu, Despre Unire, Chipul lui
ŢENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290134_a_291463]
-
TEODOROVICI, Lucian Dan (17.VI. 1975, Rădăuți), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Lucicăi Teodorovici (n. Slănină), inginer, și al lui Nicolae Teodorovici, magistrat. Urmează cursurile primare la Dornești, locul de baștină al bunicilor materni, apoi învață la Brașov, în cadrul Școlii Populare de Artă, secția arte plastice (1986-1990) și la Liceul „Dr. Ioan Meșotă”. În 1994 intră la Facultatea de Litere, secția română-engleză, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Înființează în 1997 - împreună cu
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
Seraficus [Al. Antemireanu], „Realiste”, CL, 1897, 12; Caragiale, Opere, IV, 337-341; Dimitrie Teleor, „Litere și arte”, 1903, 20; G. G. [Gala Galaction], Înmormântarea lui D. Teleor, „Luceafărul” (București), 1920, 8-9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 526-528, Ist. lit. (1982), 594-597; Cosco, Bunica, 299-304; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 135-144; Straje, Dicț. pseud., 710-711; Dicț. lit. 1900, 844-845; Piru, Ist. lit., 178-179; Scarlat, Ist. poeziei, II, 191-194; Cioculescu, Itinerar, IV, 175-181; Cristea, Teleorman, 678-680. L. V.
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
primul volum de memorialistică publicat de Ț., se referă la un interval de timp mult mai mare decât cel anunțat, 1912 (anul nașterii scriitorului) - 1933 (anul absolvirii studiilor universitare în țară). Capitolul Los cuatro costados este o incursiune privitoare la bunici și o pledoarie pentru cauza ramurii materne (mama scriitorului era fiica lui Constantin I. Creangă, nepoata lui Ion Creangă și sora arhitectului Horia Creangă), dar și a celei paterne, cu evoluții spectaculoase și dramatice povești de familie. Los padres, capitolul
ŢIMIRAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290172_a_291501]
-
O. Teodoreanu, ALA, 1938, 635; G. Călinescu, „Caiet”, ALA, 1938, 896; D.I. Suchianu, Un pure poète, „Le Moment”, 1938, 934; Sebastian, Jurnal, 239-242; D.I. Suchianu, Poeziile lui Păstorel Teodoreanu, VR, 1928, 3; Vianu, Opere, V, 250; Ionel Teodoreanu, În casa bunicilor, București, 1938; Călinescu, Ist. lit. (1941), 691-695, Ist. lit. (1982), 776-779; Cioculescu, Varietăți, 384-388; Botez, Memorii, I, 229-242; Leon, Umbre, I, 164-176; Paleologu, Spiritul, 173-177; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 373-375; Rotaru, O ist., II, 557-560; Piru, Varia, II, 388-391; Constantin
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Și nu au fost urmări imediate În ceea ce ne privește, dar după trei ani am fost ridicată și eu, mama și tatăl meu vitreg. Dumneavoastră unde ați fost arestată? Am fost arestată acasă, În Arad, În cartierul Pârneava, unde avea bunica mea casă, unde m-am născut și unde am locuit de fapt tot timpul. Mama, În schimb, s-a recăsătorit și a plecat din Arad la Vața, o comună În Hunedoara, spre Brad. Vreau să spun că am terminat liceul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu m-am mai putut reține. Pentru că fetița n-a fost crescută că are o mamă și că ea se va Întoarce Într-o zi, bătrâna s-a dat drept mama ei și despre mine nu s-a vorbit... Și bunica fetiței m-a invitat să merg acasă, că nu era departe, ca să nu mă vadă lumea plângând așa, În hohote, pe stradă. Și când am ajuns acasă, atuncea fostul meu soț cu soția au venit și am stat de vorbă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]