14,124 matches
-
ocupație arhaică practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânării familiilor de albine sălbatice, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată bază meliferă, apicultura este practicată și astăzi exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane, vânătoare (cu capcane sau arme de foc). Până în 1918, scoarța de copac bine mărunțită era întrebuințată la prepararea coloranților și la tăbăcit. În perioada interbelică
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
ocupație arhaica, practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei sub forma vânarii familiilor sălbatice de albine, sau a creșterii domestice, după metode primitive sau moderne. Deși dispune de o bogată baza melifera, apicultură este practicată și astăzi, exclusiv pentru nevoi casnice. Existența unei bogate și variate faune cinegetice, a favorizat practicarea celei mai vechi ocupații umane: vânătoarea cu capcane sau arme de foc. Până în 1918, scoarță de copac bine mărunțita, era întrebuințata la prepararea coloranților și la tăbăcit. În perioada interbelică
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Borzești. Fiind așezată într-o zonă agricolă prin natura sa geografică, comuna a fost o așezare rurală din cele mai vechi timpuri. Locuitorii aveau ca ocupație primordială cultivarea pământului și creșterea animalelor. Se practicau și unele meșteșuguri, mai ales cele casnice. Din punct de vedere cultural, pentru prima dată în România a luat ființă la Ungureni, prin eforturile lui Eugen Neculau, „Universitatea Populară” care a funcționat între anii 1927 - 1948 ce avea scopul de a duce cultura printre oameni, de a
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
la școala normală 2 băieți și o fată, în seminar 2 băieți, în școala de aviație 2 băieți, în școala de notari 1 băiat și la universitate 1. În școala de meserii erau 6 băieți și în școala de economie casnică 4 fete. Ucenicii pe la diferite meserii erau 8 băieți și 3 fete. Neștiutorii de carte erau 128 din care 40 bărbați și 88 femei. Oamenii plecați din sat în anul 1928 erau 5 învățători, 4 preoți, 2 notari, 2 profesori
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
este prinsă în sistemul energetic național pe o linie electrică aeriană de înaltă tensiune (LEA 110 kv), care pleacă din stația de transformare 440/110 kv Lacu Sărat, străbate partea de mijloc a județului, mergând apoi spre sud-vest. Alimentarea consumatorilor casnici se face din PT1 pentru zona de sud-est, PT2 pentru zona centrală a localității, PT3 pentru zona de vest și PT4 ferma 3. Pe străzile pe care este și rețea de medie tensiune și retea de joasă tensiune, sunt amplasate
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de medie tensiune și retea de joasă tensiune, sunt amplasate pe o parte și de alta a străzii, stâlpii rețelei de medie tensiune fiind mai înalți. Consumul de energie pe locuitor se menține încă la o cotă scăzută, toți consumatorii casnici fiind racordați la rețea monofazat. Nu s-a pus încă problema alimentării trifazate a gospodăriilor țărănești. Pentru consumatorii trifazați acordurile au fost făcute cu cabluri trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
și care afirma la vremea aceea că la sfârșit de secol XIX, pe când era copil, se jucau în hruba de sub Cetatea Uriașilor unde se mai găseau chiupuri mari de lut (cu siguranță utilizate pentru depozitarea grânelor) și urme de unelte casnice de lemn. Se poate afirma că legenda s-a înfiripat din neînțelegerea utilității unor vase ceramice așa de mari, a căror resturi se mai puteau vedea de-a lungul veacurilor în zonă și care au dus la concluzia că numai
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Treime",iar în anul 1949 s-a sfințit biserica "Adormirea Maicii Domnului" de către patriarhul Justinian. Școala a luat ființă în anul 1837, iar după primul război mondial comuna Pietroșani avea patru școli și anume de băieți,de fete,de economie casnică, de ucenici agricoli.Este demn de a fi amintit numele învățătorului Teodor Popescu, autor de manuale, director al școlii de băieți, revizor școlar al județului Vlașca.În războiul de independență comuna Pietroșani a dat 2 eroi, în primul război mondial
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
Melanca, colindul specific Ajunului Crăciunului înfățișa o femeie harnică cu o mătură în mână, rol interpretat adesea de un băiat. Cuvintele ucrainene și gesturile de primenire a casei aveau rolul de a ajuta și îndemna gazda credincioasă să sfârșească treburile casnice înaintea sarbatorilor. Astfel că Melanca mătura casa, aranja colturile fețelor de pernă, făcea patul sau aranja bucatele pe masă. Tot în Ajunul Crăciunului, copii dar și adulții merg cu "vecera" la bunici sau la nașii de botez sau de cununie
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
din zona etnografică Rădăuți, este reprezentativă pentru așezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional: polițe, laițe, blidare, țesăturile de interior (scoarțe, lăicere, grindărașe) înfrumusețând pereții din căsuță și din casa mare. Obiectele din lemn și ceramică, de uz casnic, completează inventarul casei. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc. Casa a fost donată de către George Muntean și Adela Popescu. Face parte din Complexul Muzeal Bucovina. Biserica de lemn din Bilca a fost
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
89 șomeri, din care 66 bărbați, 22 șomeri în căutarea primului loc de muncă, din care 17 bărbați, 1318 populație inactivă, din care 541 bărbați, 271 elevi și studenți, din care 122 bărbați, 567 pensionari, din care 259 bărbați, 235 casnici, din care 3 bărbați, 210 întreținuți de alte persoane, din care 134 bărbați, 11 de stat sau de organizații private, din care 2 bărbați, 24 alte situații economice din care 21 bărbați. Limba maternă pentru 758 era româna, pentru 1285
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
agricole de la terți. Numărul membrilor din exploatări/gospodării agricole individuale: 1522, 769 bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104 lucrători familiali neremunerați, 1 membru în cooperativă neagricolă, 58 șomeri, 58 elevi și studenți, 180 casnici, 564 pensionari, 4 alte categorii. 8 lucrează în agricultură, 2 în silvicultură și piscicultură, 218 în industrie, 107 în construcții, 52 în comerț, 4 în turism, 24 în transporturi, 24 în învățământ, 8 în sănătate, 19 în administrația publică, 69
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
anul 1980 până în prezent de Gheorghe Grijan. Activități deosebite organizate de școală au fost numeroasele acțiuni cultural artistice. Activitatea cadrelor didactice de la această școală este meritorie, dovadă este faptul că foarte mulți absolvenți s-au realizat intelectual și profesional. Industria casnica țărăneasca se practică în Barcani și în 1984, pastrandu-se și obiceiul amenajării locuinței cu piese tradiționale și cel al purtării portului popular. În perioada interbelică, localitatea Barcani s-a bucurat de activitatea cercului cultural al ASTREI, de programele culturale
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
iar pe "Hotarul Moacșa" s-a descoperit o cetate dacică. Pe malul drept al pârâului Pădureni, s-a descoperit o așezare cu două nivele de tip "Precucuteni, Cucuteni-Ariușd" ce conținea o locuință dreptunghiulară, fragmente de ceramică și obiecte de uz casnic. La "Drumul cerei" s-a găsit o monedă republicană romană, de argint a familiei "Rubria", iar în "hotarul Vereșmart", între pâraiele Ciobot și Năsaș se găsesc urmele unei așezări din epoca romană. Aici s-au găsit întâmplător substrucții de clădire
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a reapărut rapița.La plantele textile, cânepă, in și bumbac, mult cultivate odată, s-a renunțat de tot, odată cu dispariția industriei casnice. La fel a pățit și ricinul. Până prin timpul războiului s-au cultivat și arahide, în zona nisipoasă, năut, mazăre, mei și sorg, acesta din urmă mai ales pentru mături, ba a fost și o tentativă de a cultiva orez în
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
au avut o moarte fulgeroasă în câteva zile, din cauza holerei. Economia satului Covei a fost și este bazată pe agricultură, în principal pe cultivarea cerealelor.Pe zona nisipoasă se mai cultivă și pepeni. Până în anii 50 a fost o industrie casnică foarte activă, apanajul femeilor, care torceau, țeseau, remarcabile prin finețe fiind maramele de borangic, făceau haine și covoare, bărbații mai făcând funii, opinci și cojoace sau căciuli. După aceea s-au mai țesut mai ales covoare persane. Pescuitul asigura aportul
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și blide, sau dogarii ce reparau toamna butoaiele, sau păcurarii care vindeau păcură dintr-un butoi negru și lunguieț, așezat într-un car special. Mai erau în perioada interbelică și înainte, găzarii ambulanți, vânzând petrol lampant, pentru că până în 1960 iluminatul casnic era asigurat de lămpi cu petrol și de interesantele felinare de vânt. Tot toamna mai veneau vâlcenii cu poșircă,( un oțet din fructe), și cu fructe uscate, prune și mere mai ales, pe care le schimbau pe mălai. De la Bistreț
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Compania a II-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe: cultura plantelor (în special pe cultura cartofului), creșterea animalelor, comerțul cu produse agricole și agroturism. În mod tradițional, localnicii folosesc pentru uz casnic saramura concentrată extrasă dintr-o fântână de slatină. Biserica romano-catolică
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
moară cu apă, două școli mixte și trei biserici — la Dumitrana, Ghermani și Otetelișanu. În plus față de acestea, acolo exista și un institutut de fete, o școală specială care, pe lângă curricula din școlile de stat, pregătea elevele în croitorie, gospodărie casnică și alte astfel de discipline. Institutul era finanțat din moștenirea lăsată de boierul I. Otetelișanu, decedat în 1876 și în 1900 ajunsese să aibă 80 de eleve (câte 16 în fiecare an). Tot atunci, pe teritoriul actual al orașului exista
Măgurele () [Corola-website/Science/300502_a_301831]
-
comerț de cereale, bovine, porcine, produse animale, struguri și fructe, mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, un depozit C.A.M., 3 fabrici de cărămizi, o fabrică de postav, o moară, o tăbăcărie, precum și ateliere de industrie casnică: mătase, broderii, pânză, covoare. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate trei agenții bancare. Interesele sindicale erau reprezentate de Liga meseriașilor patroni și lucrători și de Asociatia functionarilor particulari. Fiind un centru important pe plan local, ființau aici un liceu
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
C (C1 și C2), galeriile E și locuința situată la SSV de acestea. Au fost luate releveuri ale inscripțiilor și desenelor găsite până la acea dată, s-a desenat planul general și au fost făcute secțiuni topografice. Ceramică, obiectele de uz casnic, diverse obiecte de cretă cioplita, ba chiar și porțiuni întregi decupate din pereții de cretă au fost transportate la Muzeul Regional Dobrogea și la Muzeul de Arheologie București. De asemenea, s-a ridicat un șopron care să protejeze intrarea în
Ansamblul rupestru de la Murfatlar () [Corola-website/Science/298629_a_299958]
-
1982 s-a început limitarea distribuirii energiei electrice către populație; până la căderea regimului comunist în 1989, livrarea curentul electric către populație se oprea de câteva ori pe zi, fără niciun program ori logică aparente și fără anunțarea prealabilă a consumatorilor casnici. Simultan, cetățenii erau îndemnați să economisească energia electrică prin scoaterea din funcțiune pe timpul iernii a frigiderelor, prin neutilizarea mașinilor de spălat și a altor bunuri electrocasnice sau prin nefolosirea ascensoarelor”. Benzina, deși raționalizată, devine greu de găsit. Consumul de energie
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
conserve de pește, fructe și legume), pescut și industria de celuloză și hârtie. Aici funcționează un port pentru nave și un șantier de reparații navale. În ultimii ani a avut loc o dezvoltare a comerțului (alimente, medicamente, aparate de uz casnic etc.) Ismail este cel mai mare port ucrainean la Dunăre, deservind atât transportul de marfă, cât și cel de persoane. El este capăt de linie de cale ferată, care îl leagă de orașul Odesa. O serie de drumuri leagă orașul
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
acestora. Vestigiile materiale formează inventarul mobil cu care poate fi reconstituita cultura umană, în structura, tehnologie și în evoluția acesteia. Vestigiile materiale pot fi complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia, paleozoologia, arheobotanica, informatică și arhivistica. Există culturi vii ale unei populații încă active ce
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
introduse în Europa de olandezi (sec. XVI). Baticul a devenit mai apoi o tehnică de exprimare curentă în artele decorative (inclusiv în design-ul vestimentar) dar și în arta populară, fiind astăzi, în variantele ei simplificate, chiar și un procedeu casnic. "Batik" (cuvânt indonezian pronunțat ) definește tehnică indoneziana de aplicare a unor substanțe rezistente la apă (ceară sau pastă de orez), pe materiale textile în prealabil pregătite pentru a fi vopsite cu culori naturale și desenate manual, cu modele specifice zonelor
Batic () [Corola-website/Science/299605_a_300934]