15,474 matches
-
art. 2 din aceeași hotărâre, ca doamna Ecaterina-Gica Teodorescu, adjunct al Avocatului Poporului, să îndeplinească atribuțiile funcției de Avocat al Poporului, până la numirea unui nou Avocat al Poporului. 2. Autorii criticii analizate de Curtea Constituțională în prezenta cauză au contestat constituționalitatea Hotărârii Parlamentului nr. 75/2013 , pe două considerente principale: pe de o parte, întrucât Parlamentul nu avea competența de a delega atribuțiile Avocatului Poporului unei alte persoane, acest lucru putând fi realizat doar de către însuși Avocatul Poporului, pe o perioadă
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
temeiul dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituția României și al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, trebuia admisă și constatată neconstituționalitatea dispozițiilor criticate, pentru următoarele motive: I. Obiectul controlului de constituționalitate Din examinarea criticilor de neconstituționalitate și a temeiurilor constituționale invocate, rezultă că, deși în mod formal autorii critică Hotărârea Parlamentului nr. 75 din 20 decembrie 2013 , în integralitatea sa, sesizarea vizează doar dispozițiile art. 2 al hotărârii, potrivit cărora " Până la
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
2013 , în integralitatea sa, sesizarea vizează doar dispozițiile art. 2 al hotărârii, potrivit cărora " Până la numirea unui nou Avocat al Poporului, doamna Ecaterina-Gica Teodorescu, adjunct al Avocatului Poporului, va îndeplini atribuțiile funcției de Avocat al Poporului". Prin urmare, analiza de constituționalitate a Curții Constituționale trebuie să se limiteze doar la aceste dispoziții ale Hotărârii Parlamentului nr. 75 din 20 decembrie 2013 . II. Temeiurile constituționale și legale ale controlului de constituționalitate Dispozițiile art. 58-60 cuprinse în cap. IV al titlului II - Drepturile
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
îndeplini atribuțiile funcției de Avocat al Poporului". Prin urmare, analiza de constituționalitate a Curții Constituționale trebuie să se limiteze doar la aceste dispoziții ale Hotărârii Parlamentului nr. 75 din 20 decembrie 2013 . II. Temeiurile constituționale și legale ale controlului de constituționalitate Dispozițiile art. 58-60 cuprinse în cap. IV al titlului II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale consacră statutul constituțional al instituției Avocatului Poporului. Potrivit art. 58 - Numirea și rolul, Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 15 septembrie 2004. În privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, Curtea a reținut că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție de rang constituțional, cât și una infraconstituțională, ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție*1). O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are doar valoare infraconstituțională. Cu alte cuvinte, regimul de protecție instituit pe cale jurisprudențială de către Curtea Constituțională este unul sporit în domeniul acestui tip de hotărâri ale Parlamentului. ---------- *1) A se vedea deciziile nr. 53 și
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
al României, Partea I, nr. 690 din data de 8 octombrie 2012. Prin urmare, apreciem că Legea nr. 35/1997 , act normativ cu valoare infraconstituțională, constituie, în temeiul art. 1 alin. (5) din Constituție, reperul fundamental în analiza controlului de constituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 75 din 20 decembrie 2013 . Potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 1 și 2 din lege, instituția Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică și are drept
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
în baza unei ordini stabilite de către Avocatul Poporului însuși. Prin urmare, nici acest text și nicio altă dispoziție din lege nu reglementează posibilitatea delegării acestor atribuții printr-o hotărâre a Parlamentului, așa cum s-a procedat prin actul supus controlului de constituționalitate. După cum se observă, legiuitorul a prevăzut posibilitatea delegării atribuțiilor doar în ipoteza de mai sus și nicidecum în caz de vacanță a funcției, generată, în cazul de față, prin demisie. 5. Având în vedere argumentele expuse mai sus, apreciem că
DECIZIE nr. 41 din 22 ianuarie 2014 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 75/2013 privind constatarea încetării mandatului Avocatului Poporului şi preluarea atribuţiilor acestei funcţii de către un adjunct al Avocatului Poporului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258871_a_260200]
-
care beneficiază de aceste servicii". Într-o atare situație, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 898 din 30 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, în măsura în care instanța constituțională a constatat constituționalitatea textului criticat într-o anumită interpretare, ce rezultă direct din dispozitivul deciziei, devin incidente dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară
DECIZIE nr. 13 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258921_a_260250]
-
de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea Constituțională a hotărât în dispozitivul deciziei pronunțate în cadrul competenței prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, se menține prezumția de constituționalitate a textului în această interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituțional toate celelalte interpretări posibile. Curtea reține că într-o atare situație excepția de neconstituționalitate a fost admisă (a se vedea, mutatis mutandis și Decizia nr. 121 din 16 octombrie 1996
DECIZIE nr. 13 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258921_a_260250]
-
atare situație excepția de neconstituționalitate a fost admisă (a se vedea, mutatis mutandis și Decizia nr. 121 din 16 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 27 mai 1997), iar a contesta din nou constituționalitatea interpretărilor care au fost deja excluse din cadrul constituțional echivalează cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, coroborat cu art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . În consecință, obiect al controlului de constituționalitate îl poate forma numai acea
DECIZIE nr. 13 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258921_a_260250]
-
iar a contesta din nou constituționalitatea interpretărilor care au fost deja excluse din cadrul constituțional echivalează cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, coroborat cu art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . În consecință, obiect al controlului de constituționalitate îl poate forma numai acea interpretare a normei legale care nu a fost exclusă din cadrul constituțional, ceea ce nu este însă valabil în speța de față. Prin urmare, reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit după
DECIZIE nr. 13 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258921_a_260250]
-
s-au luat următoarele măsuri: ... a) a fost suspendat cursul arbitrajului, potrivit art. 412 și 413; ... b) au fost luate măsuri asigurătorii sau provizorii, potrivit art. 585; ... c) a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind constituționalitatea unei dispoziții legale. ... (2) Dispozițiile art. 608-613 se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prezentul articol nu prevede altfel. ... (3) În afara motivelor prevăzute la art. 608, în acțiunea în anulare se poate invoca și lipsa condițiilor prevăzute de lege pentru luarea
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258139_a_259468]
-
a fost pusă în executare o decizie irevocabilă prin care au fost obligate la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri, se constată că dezlegarea în această cauză depinde de soluția ce va fi dată în cazul excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește constituționalitatea textelor legale criticate, arată că excepția este neîntemeiată, textele legale nu încalcă principiul neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, nici principiul egalității în drepturi, așa cum prevede art. 16 din Constituție, nici accesul liber la justiție, astfel
DECIZIE nr. 512 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]
-
temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2012 , președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nu a emis o astfel de decizie. Așadar, acesta a acționat în temeiul unei prevederi legale care se bucură pe perioada dată de prezumția de constituționalitate. Or, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, de la data publicării, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate neavând nicio înrâurire asupra aplicării amenzii în cuantum de 20
DECIZIE nr. 512 din 12 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, şi pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, precum şi ale articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258895_a_260224]
-
civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 56 din Constituție referitoare la contribuțiile financiare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași critici și aceleași prevederi ale Legii fundamentale. Astfel, prin Decizia nr. 124 din 16 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2012, Curtea Constituțională a statuat că "dreptul la asigurări
DECIZIE nr. 5 din 16 ianuarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. b) teza a doua din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258923_a_260252]
-
procedura de soluționare a acestor litigii de muncă era unică atât pentru funcționarii publici, cât și pentru personalul contractual, fără discriminare de tratament juridic în ceea ce privește soluționarea în fond a acestor litigii de muncă. Critică textele de lege supuse controlului de constituționalitate pentru ambiguitatea lor și pentru că deschid calea unor interpretări arbitrare, generând o "barieră procedurală" care conduce inevitabil la discriminarea funcționarului public în raport cu personalul contractual, prin obligativitatea timbrării acțiunii, cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, raportat la cuantumul despăgubirilor
DECIZIE nr. 552 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258920_a_260249]
-
din interpretarea lor coroborată, s-ar desprinde ideea că, pentru soluționarea unui conflict individual sau colectiv de muncă, funcționarii publici sunt obligați la plata unei taxe judiciare de timbru, observă că, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Președinții celor
DECIZIE nr. 552 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258920_a_260249]
-
din 3 august 2011, și anume că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, având în vedere că, prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale din 13 iunie
DECIZIE nr. 552 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258920_a_260249]
-
de o autoritate publică" și art. 126 - "Instanțele judecătorești". Invocă, de asemenea, și prevederile art. 14 - "Interzicerea discriminării" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textelor de lege ce formează obiect al excepției de față, prin prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași prevederi din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, prin Decizia nr. 328 din
DECIZIE nr. 552 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258920_a_260249]
-
de timbru și timbru judiciar. Curtea a constatat că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, complinirea omisiunilor legislative excedând competenței sale. Aceasta, deoarece, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, revenind legiuitorului sarcina să aprecieze dacă este oportună introducerea unei prevederi legale exprese care să reglementeze scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a acțiunilor
DECIZIE nr. 552 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258920_a_260249]
-
apreciind că astfel de acțiuni sunt scutite de taxa judiciară de timbru, iar altele considerând, dimpotrivă, că reclamanții, funcționari publici, au obligația de a plăti taxă judiciară de timbru. Curtea Constituțională a constatat că aceasta nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii, care nu intră în sfera de competență a instanței de contencios constituțional. De altfel, ulterior pronunțării deciziei menționate, Legea nr. 146/1997 a fost integral abrogată, materia taxelor judiciare de timbru fiind reglementată printr-
DECIZIE nr. 552 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258920_a_260249]
-
publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă". În ce privește dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, Curtea observă că și acestea au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, excepția fiind respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 23 din 15 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2008, sau prin Decizia nr. 170 din 27 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 552 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258920_a_260249]
-
excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele: 1. Referitor la dispozițiile criticate din Codul muncii, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 1.109/2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 9 octombrie 2009, constatând constituționalitatea acestora, însă dintr-o altă perspectivă, diferită față de cea invocată de autorul excepției. În cauza de față se critică inechitatea reglementării contravenționale - din punct de vedere al sancțiunii - față de cea penală, ceea ce, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, contravine art.
DECIZIE nr. 548 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258924_a_260253]
-
a pedepselor intră în atribuțiile de reglementare ale legiuitorului, Curtea Constituțională neputând modifica minimul unei amenzi contravenționale, așa cum a fost stabilit de legiuitor. Astfel, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile suspuse controlului". Curtea reține că, prin Legea nr. 40/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 548 din 17 decembrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 260 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258924_a_260253]