14,243 matches
-
Modul ortodox de transmitere a acestui conținut e cel mai adecvat cu conținutul însuși; este modul ce face acest conținut cât mai eficient. Cu alte cuvinte, acest conținut se cere transmis într-un cadru eclezial, printr-o participare efectivă a credincioșilor, într-un mod viu și practic, prin mărturisire și rugăciune. Într-adevăr, această transmitere nu poate fi numai opera, prin excelență teoretică, a unei autorități bisericești sau a unor teologi. Conținutul și modul de transmitere a Tradiției trebuie să-și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin mărturisire și rugăciune. Într-adevăr, această transmitere nu poate fi numai opera, prin excelență teoretică, a unei autorități bisericești sau a unor teologi. Conținutul și modul de transmitere a Tradiției trebuie să-și evidențieze caracterul lor mântuitor, ajutând pe credincioși să înțeleagă că "mântuirea lor depinde de ajutorul lui Hristos cel mărturisit cu toată convingerea, cel a cărui putere este primită și exprimată prin rugăciune și prin Taine". Pe de altă parte, conținutul Tradiției și modul ei de transmitere se
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lor depinde de ajutorul lui Hristos cel mărturisit cu toată convingerea, cel a cărui putere este primită și exprimată prin rugăciune și prin Taine". Pe de altă parte, conținutul Tradiției și modul ei de transmitere se diseminează diferențiat în rândul credincioșilor, în funcție de structura fiecăruia și de gradul specific de trăire. De altfel, în Ortodoxie există ideea scării cu diferite trepte pe care se află credincioșii, în aspirația lor de desăvârșire spirituală (epectazele Sfântului Grigore de Nyssa); diferite trepte pe același drum
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Pe de altă parte, conținutul Tradiției și modul ei de transmitere se diseminează diferențiat în rândul credincioșilor, în funcție de structura fiecăruia și de gradul specific de trăire. De altfel, în Ortodoxie există ideea scării cu diferite trepte pe care se află credincioșii, în aspirația lor de desăvârșire spirituală (epectazele Sfântului Grigore de Nyssa); diferite trepte pe același drum suitor. Este important ca conținutul Bisericii și modul ei de transmitere, în virtutea caracterului său vital-practic, "să se bucure din partea Bisericii de o tâlcuire prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spirituală (epectazele Sfântului Grigore de Nyssa); diferite trepte pe același drum suitor. Este important ca conținutul Bisericii și modul ei de transmitere, în virtutea caracterului său vital-practic, "să se bucure din partea Bisericii de o tâlcuire prin care să se facă evidentă credincioșilor de astăzi faptul că fără Hristos viața e searbădă, e tristă, e fără sens, e folosită de forța creatoare pe care o dă bucuria comuniunii adevărate"14. Prin urmare, singura scăpare de această tristețe este credința într-un Dumnezeu personal
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tristă, e fără sens, e folosită de forța creatoare pe care o dă bucuria comuniunii adevărate"14. Prin urmare, singura scăpare de această tristețe este credința într-un Dumnezeu personal transcendent, care în Hristos ne oferă mântuirea. Prezentând comunității de credincioși pe Hristos drept singurul Mântuitor, singurul garant al persoanei umane în veșnicie, Ecclesia este datoare să-l înfățișeze în realitatea deplină a Persoanei lui de Dumnezeu și om în același timp și în lucrarea actelor lui mântuitoare, "trăite ca acte
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
De fapt, aceasta este semnificația sacramentală a Liturghiei la catolici care nu mai reprezintă comemorarea sacrificiului lui Hristos (teza luterană), ci permanenta lui resăvîrșire sacerdotală. În viziunea catolică, "Biserica administrează pe pământ lucrarea sfințitoare a Duhului Sfânt în sânul comunității credincioșilor, care continuă această jertfă în Euharistie". Astfel, ființa umană devine copărtașă la opera lui Dumnezeu de mântuire, cu condiția de a se învrednici de ea. Aceasta este semnificația fundamentală a lucrării mântuitoare la catolici care se leagă de Euharistie și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ființei umane, ci "îi prefac sufletul pe dinlăuntru, psihologicește de aici începutul Reformei: cearta pe indulgențele vândute de Papă pe bani, care au scandalizat pe Luther". Dimpotrivă, în viziunea catolicismului, evlavia autentică e "aceea care se manifestă supusă, în comunitatea credincioșilor care iau parte prin Împărtășanie și prin celelalte Taine (botez, ungere cu Sfântul mir, cununie, spovedanie, preoție, maslu) la viața tainică a Bisericii, în care Dumnezeu lucrează sacramental, direct, cu puterea lui proprie (ex opere operarum) delegată urmașilor regulați ai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu reprezintă o construcție rațională, ci o formă "care îmbracă adevărul-mister revelat". În fond, pentru Țuțea, a gândi dogmatic presupune a gândi "în lumina eliberatoare a Celui de Sus". Dogma este indisociabilă Revelației, care legitimează în mod absolut și învăluie credinciosul și sacerdotul 8. Astfel, din punctul de vedere al ecleziologiei creștine susținute de Petre Țuțea, unicul mod de acces la o cunoaștere religioasă autentică este prin intermediul Revelației. Cu alte cuvinte, cunoașterea religioasă este o cunoaștere harică, cuminecătoare, ale cărei izvoare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se remarcă chiar o ruptură între Hristos și Duhul Sfânt; "se afirmă în Hristos separat, un Hristos al discursurilor, nu al harului necreat din Sfintele Taine, al Celui ce unește cu subiectul nostru energia dumnezeiască necreată, sfințitoare, transformatoare, ridicare a credinciosului în alt plan", creștinismul răsăritean insistă în permanență pe lucrarea Duhului Sfânt, cel de viață făcător și sfințitor 8. În Ortodoxie, Dumnezeu "își poate însuși umanitatea în mod real, ca mediu de transfigurare și normalitate asemenea Dumnezeirii în sfințenie"9
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
predicii ortodoxe Ceea ce definește teologia românească este, așa cum bine observa și Nae Ionescu, "incapacitatea ei de a gândi și de a expune problemele teologice în termeni actuali"1. Renașterea religioasă s-a produs în România recentă ca urmare a participării credincioșilor și a unei părți a intelectualilor la viața creștină, reînnodându-se astfel firul dezbaterilor teologice din perioada Bizanțului. Deși viața religioasă a națiunii române este mult mai vie și mai bogată, literatura teologică continuă să rămână, pe alocuri, lipsită de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o serie de stereotipii la care preoții ar trebui să renunțe: de exemplu, în loc de formula canonică, pe linia tradiției patristice, a fraților creștini, marcă esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru o adresare improprie, frizând de-a dreptul cacofonia: credincioși creștini, ca și cum ar exista și credincioși necreștini. Apelativul frați creștini este în duhul comunitar și comunional al Bisericii lui Hristos, unde laicatul și clerul formează unitatea de foc a creștinismului. Actualitatea predicii ortodoxe trebuie să se centreze, din punct de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
preoții ar trebui să renunțe: de exemplu, în loc de formula canonică, pe linia tradiției patristice, a fraților creștini, marcă esențială a monahismului ortodox, unii clerici optează pentru o adresare improprie, frizând de-a dreptul cacofonia: credincioși creștini, ca și cum ar exista și credincioși necreștini. Apelativul frați creștini este în duhul comunitar și comunional al Bisericii lui Hristos, unde laicatul și clerul formează unitatea de foc a creștinismului. Actualitatea predicii ortodoxe trebuie să se centreze, din punct de vedere al moralei creștine, pe condamnarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din Sfânta Scriptură, provin din Sfânta Tradiție. Lucrarea Ecclesiei constă tocmai în această armonizare între Scriptură și Predanie. Pe temeiul Cărților Sfinte se poate alcătui o adevărată teologie dogmatică și pastorală. Printr-o predică care se revendică de la Cărțile Sfinte, credincioșii își vor putea lămuri rostul sfintelor slujbe, ajungând să fie, în același timp, ascultători și făcători ai Cuvântului Dumnezeiesc 3. Recursul la omilia patristică, la predica clasică a Ecclesiei, reprezintă un reviriment al discursului teologic. În cărțile de slujbă regăsim
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cât mai curând posibil întrucât împietează asupra bunei desfășurări a așezării religioase și, implicit, a vieții spirituale. Una dintre aceste grave chestiuni este problema comportamentului religios, a modului de a se purta într-un locaș religios pentru o parte a credincioșilor. Aparent, toată această discuție ar putea fi rezolvată prin autoritatea preotului care ar trebui să pună ordine acestei anarhii care domnește în Biserică, invocând, cel puțin, normele de conduită trasate de învățătura creștină 1. Comportamentul inadecvat în Biserică ține, înainte de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
esențială. În acest caz, se aplică mai bine ca oricând regula: spune-mi cum este păstorul pentru a-ți spune cum este turma. Desigur, nu preotul este responsabil pentru proasta educație, pentru lipsa bunului simț de care dau dovadă unii credincioși, dar el este chemat să păstorească pe credincioși, să le explice, câteodată mult mai clar și mai apăsat, care este comportamentul adecvat în Biserică. Preotul e dator să facă educație religioasă enoriașilor, aducându-le la cunoștință rânduiala pe care aceștia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ca oricând regula: spune-mi cum este păstorul pentru a-ți spune cum este turma. Desigur, nu preotul este responsabil pentru proasta educație, pentru lipsa bunului simț de care dau dovadă unii credincioși, dar el este chemat să păstorească pe credincioși, să le explice, câteodată mult mai clar și mai apăsat, care este comportamentul adecvat în Biserică. Preotul e dator să facă educație religioasă enoriașilor, aducându-le la cunoștință rânduiala pe care aceștia trebuie să o respecte, în vederea unei practici liturgice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
câteodată mult mai clar și mai apăsat, care este comportamentul adecvat în Biserică. Preotul e dator să facă educație religioasă enoriașilor, aducându-le la cunoștință rânduiala pe care aceștia trebuie să o respecte, în vederea unei practici liturgice și bisericești complete. Credinciosul e obligat să cunoască toate datele care țin de această aspră disciplină bisericească pentru a-și modela comportamentul religios. Preotul se deosebește hotărâtor de credincioși prin faptul că este purtătorul harului. Există o diferență specifică între preotul răsăritean și cel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rânduiala pe care aceștia trebuie să o respecte, în vederea unei practici liturgice și bisericești complete. Credinciosul e obligat să cunoască toate datele care țin de această aspră disciplină bisericească pentru a-și modela comportamentul religios. Preotul se deosebește hotărâtor de credincioși prin faptul că este purtătorul harului. Există o diferență specifică între preotul răsăritean și cel apusean la nivelul împlinirii rosturilor sale2. În Ortodoxie, lumea nu se îngrijește prea mult de preot întrucât felul său de a se comporta nu impietează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
comportamentului laic. Altfel spus, atmosfera de liniște și de ordine din spațiul liturgic, specifică cândva creștinismului, a fost înlocuită de zgomotul, gălăgia și vacarmul produse de comportamentul enoriașilor. Bunele obiceiuri la nivelul conduitei au fost alterate de indisciplina unora dintre credincioșii. Iată de ce se cere o dată în plus intervenția energică, viguroasă și categorică a preotului pentru a restaura ordinea și disciplina care ar trebui să domnească permanent în Ecclesia. Nu este vorba de aplicarea unor discursuri moralizatoare, punitive, ci de întronarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a preotului pentru a restaura ordinea și disciplina care ar trebui să domnească permanent în Ecclesia. Nu este vorba de aplicarea unor discursuri moralizatoare, punitive, ci de întronarea disciplinei în Biserică, prin apelul la buna rânduială stabilită de Ecclesia pentru credincioși, în duhul discernământului și a îndreptării comportamentale a acelor enoriași certați nu doar cu ordinea, ci și cu manifestarea credinței. Buna cuviință și bunul simț atât la nivelul ținutei vestimentare, cât și la nivelul atitudinii și comportamentului religios ar trebui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
credințe vii. Schimbarea stării comportamentale din Biserică se cere să pornească de la preot, prin reinstituirea asprei discipline și a rânduielii dumnezeiești pentru a reface armonia comunitară și comunională din Ecclesia. Pentru că nu scrie nicăieri în legea lui Dumnezeu că viața credincioșilor trebuie să fie în dezordine și neorânduială, într-o desfătare care implică încălcarea legii! Mai ales în Biserică! Și de ce nu și în afara Bisericii! Ecclesia se cere a fi prelungită și în viața cotidiană, printr-o practică exemplară care să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
într-o desfătare care implică încălcarea legii! Mai ales în Biserică! Și de ce nu și în afara Bisericii! Ecclesia se cere a fi prelungită și în viața cotidiană, printr-o practică exemplară care să probeze un comportament admirabil. Prin atitudinea lor, credincioșii sunt datori să demonstreze că religiozitatea și disciplina sunt aspecte consubstanțiale ale realității spirituale. Nu moda este cea care dă măsura vieții religioase, ci asumarea cu umilință și bucurie deopotrivă a mărturisirii creștine, în care cuvântul devine ziditor prin tainica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
IV, nr. 1176, 1 august 1928, p. 1: "Observația făcută de redactorul nostru, d-l Nae Ionescu, în legătură cu anomaliile rezultate din calcularea Pascaliei în 1929, în conformitate cu noul calendar, au ridicat, cum era și natural, tot felul de neliniști în sânul credincioșilor. Rezultat al acestei tulburări este și articolul de mai jos, care, în sobrietatea lui, e de natură a arăta mai bine ca orice comentariu primejdioasele complicații ce se nasc din hotărârea pripită a Sfântului Sinod asupra căreia noi cerem încă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
voiește a da Pashaliei grigoriane și calendarului papist, acela ca și ateii astronomi lucrează contra tuturor hotărârilor Sfintelor Soboare, voind prin aceasta a le schimba și a le slăbi, să fie ANATEMA, depărtat de Biserica lui Hristos și de la adunarea credincioșilor". 6 George Racoveanu, Sandu Tudor, Mircea Vulcănescu, Infailibilitatea Bisericii și failibilitatea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1378, 22 ianuarie 1929, pp. 1-2, reprodus în Mircea Vulcănescu, Posibilitățile filosofiei creștine, volum îngrijit de Dora Mezdrea, Anastasia, 1996, pp. 122-123. 7
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]