13,997 matches
-
când indignarea a explodat în anul [1901], după ce cronicarul Ambrose Bierce și [redactorul-șef] Arthur Brisbane, au publicat, timp de luni intregi, articole separate prin care sugerau asasinarea lui William McKinley. Când McKinley a fost împușcat în 06 septembrie 1901, criticii au acuzat jurnalismul galben a lui Hearst, spunând că l-a împins pe Leon Czolgosz la faptă. Hearst nu a știut de articolul lui Bierce și a pretins că l-a retras pe cel a lui Brisbane, după ce l-a
Jurnalismul galben () [Corola-website/Science/325082_a_326411]
-
au fost difuzate diferitele versiuni, reacția critică a fost foarte slabă. Ziarul francez "Journal du Dimanche" s-a plâns: "Ce naiba i-a atras pe Laurel și Hardy pe acest atol? Din păcate, această aventură nu adaugă nimic la faima lor." Criticul italian Paolo Locori, scriind pentru revista "Hollywood", a declarat: "Prezența lui Stan și Ollie nu este suficientă pentru a ridica filmul din mediocritatea sa." Săptămânalul britanic "Kinematograph Weekly" a declarat că filmul a fost "împotmolit într-un talmeș-balmeș de un
Utopia (film din 1951) () [Corola-website/Science/325163_a_326492]
-
mediocritatea sa." Săptămânalul britanic "Kinematograph Weekly" a declarat că filmul a fost "împotmolit într-un talmeș-balmeș de un evident prost gust." Când "Utopia" a fost difuzată în cele din urmă în Los Angeles la începutul anului 1955 împreună cu "Blackboard Jungle", criticul de la "Los Angeles Times" a scris: "Filmul începe cu unele gaguri binevenite, dar devine treptat din ce în ce mai prost." În cursul anilor, peliculele a trei din cele patru versiuni s-au degradat. Nici un drept de autor american nu a fost depus pentru
Utopia (film din 1951) () [Corola-website/Science/325163_a_326492]
-
al hotelului în anul 1912, într-un rol cameo. El este șocat de faptul că Richard s-a tăiat în timp ce se bărbierea cu briciul. William H. Macy, pe atunci necunoscut, are și el un rol cameo; el este unul dintre criticii care face parte din scenă anului 1972, în care Elise îi înmânează ceasul lui Richard. Interpretare lui George Wendt că dublura, în timpul aceleiași scene, este omisa din versiunea finală a filmului. Fiica lui Richard Matheson, Ali, este trecută că și
Undeva, cândva (film) () [Corola-website/Science/325179_a_326508]
-
Uniunea Social-Liberală (USL), principalul rival politic al PDL-ului; la proteste participând numeroși membri ai partidelor componente USL. Principalul motiv al manifestațiilor a fost solidarizarea cu fondatorul Serviciul Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD), doctorul Raed Arafat, unul dintre criticii liberalizării sistemului medical de urgență. El s-a opus proiectului de lege a sănătății deoarece acesta prevedea ca operatori privați să poată contribui, dacă îndeplinesc anumite standarde, la asigurarea unei părți a serviciului de urgență. Arafat a argumentat că sistemul
Protestele din România din 2012 () [Corola-website/Science/325188_a_326517]
-
America pe care-l dorea Universal Studios. Woo a făcut zeci de tăieri ale filmului până ce MPAA i-a acordat ratingul R. La lansarea sa inițială, "Vânătoare de oameni" a fost un succes financiar, dar a primit recenzii mixte de la criticii de film. Criticii au afirmat că filmul avea scene bune de acțiune, dar scenariul era slab și interpretarea lui Jean-Claude Van Damme era de slabă calitate. În New Orleans, un veteran vagabond pe nume Douglas Binder (Chuck Pfarrer) este ținta
Vânătoare de oameni () [Corola-website/Science/325184_a_326513]
-
-l dorea Universal Studios. Woo a făcut zeci de tăieri ale filmului până ce MPAA i-a acordat ratingul R. La lansarea sa inițială, "Vânătoare de oameni" a fost un succes financiar, dar a primit recenzii mixte de la criticii de film. Criticii au afirmat că filmul avea scene bune de acțiune, dar scenariul era slab și interpretarea lui Jean-Claude Van Damme era de slabă calitate. În New Orleans, un veteran vagabond pe nume Douglas Binder (Chuck Pfarrer) este ținta unei vânători. I
Vânătoare de oameni () [Corola-website/Science/325184_a_326513]
-
capitaliste, încadrându-se în seria tipologică reprezentată de Dinu Păturică, Tănase Scatiu, Gore Pirgu și Iancu Urmatecu, eroul romanului lui Ion Marin Sadoveanu. În zugrăvirea tipului, Călinescu folosește o diversitate stilistică care-l transformă în "o figura extraordinara", cum observă criticul Ovid S. Crohmalniceanu, care adaugă: "volubilitatea personajului are atâta intensitate vitală, încît ridică arta de a trivializa orice lucru și de a-l umfla fantastic la o adevarată perfecțiune. În materie de demagogie și versatilitate, Stănica are geniu. Nu e
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
socializării ignoră natura socială a genului. Polarizând excesiv diferențele masculin/feminin aceste interpretări presupun o natură complementară a rolurilor feminine/masculine și o legitimare a așteptărilor de gen și implicit a inegalităților de gen. O asemenea perspectivă nu servește, spun criticii feminiști, scopurilor sociologiei. Din această perspectivă înțelegem cum au devenit oamenii persoane gen-izate dar nu ne putem explica originea structurii sociale a inegalităților de gen. Accentul, spun sociologii feminiști, trebuie pus pe stratificarea de gen și nu pe gen în
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]
-
Conan Doyle. Aceasta este una dintre cele patru povestiri despre care o reprezentare a dr. Watson din romanul "The Seven-Per-Cent Solution" (1974) al lui Nicholas Meyer spune că sunt "aiureli" inventate. (Celelalte trei provin tot din volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes".) Criticul și romancierul Jonathan Barnes a scris că a citit povestirea pe când era copil și a găsit-o ca pe "una dintre cele mai ample și mai singulare investigații ale îndelungatei cariere a lui Holmes - o opinie pe care nu am
Aventurile omului-maimuță () [Corola-website/Science/324596_a_325925]
-
și "Juno and the Paycock". Jucându-l pe Iago (alături de Laurence Olivier în rolul Othello) în piesa "Othello" pusă în scenă de John Dexter în 1965 și în adaptarea sa pentru film, interpretarea lui Finlay i-a lăsat indiferenți pe criticii de teatru, dar actorul a primit mai târziu o înaltă apreciere pentru rolul din film și a fost nominalizat la Premiul Oscar. Criticul John Simon a scris că rolul din film i-a permis lui Finlay șansa de a oferi
Frank Finlay () [Corola-website/Science/324607_a_325936]
-
Dexter în 1965 și în adaptarea sa pentru film, interpretarea lui Finlay i-a lăsat indiferenți pe criticii de teatru, dar actorul a primit mai târziu o înaltă apreciere pentru rolul din film și a fost nominalizat la Premiul Oscar. Criticul John Simon a scris că rolul din film i-a permis lui Finlay șansa de a oferi o interpretare mai subtilă și mai eficace decât a făcut-o pe scenă. Finlay a jucat și pe Broadway în "Epitaph for George
Frank Finlay () [Corola-website/Science/324607_a_325936]
-
vis-a-vis de fostul Muzeu Simu (actualmente zona demolată), unde desenează alături de artiști că: Spiru Chintila, Corneliu Babă, Constantin Piliuță, Virgil Almășeanu, Petrică Bedivan, Nica Murariu, Codită Pavel, Iacobescu Ștefan, Genoveva Georgescu, Mihai Gheorghe. În cadrul expozițiilor de amatori este remarcat de criticul de artă Petru Comănescu. Reușește admiterea la Academia de Belle Arte N. Grigorescu la Secția de pictură monumentala și urmează în perioada 1962-1968 cursurile în atelierul de măiestrie, clasa profesor Simona Vasiliu având că profesori în secție pe: Gheorghe Labin
Marcu Constantin Nircă () [Corola-website/Science/324816_a_326145]
-
pe o orbită descendentă. În cele din urmă, reușește să se folosească de capsulele Soiuz care au mai rămas din stația spațială pentru a forma o nouă colonie, având alături câțiva americani care au urcat la bord după prăbușirea stației. Criticul de science fiction Takayuki Tatsumi consideră că povestirea constituie o descriere a "eșecului visului explorării spațiale", care amintește de J.G. Ballard. Expertul în opera lui Gibson Tatiani Rapatzikou a apreciat că motivul stației spațiale a fost folosit de autori ca
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
abuzului de droguri și ea își lasă în urmă forma fizică originală pentru a scăpa în cadrul unei alte existențe. După părerea criticului Pramod Nayar, povestirea "descrie trupul ca pe un vehicul prin intermediul căruia se experimentează visele editate de thrillerele hollywoodiene". Criticul David Seed vede în personajul Rubin o degizare a artistului Mark Pauline. Povestirea a fost nominalizată la premiul Hugo și premiul Nebula pentru "Cea mai bună nuveletă", la premiul Aurora și premiul BSFA pentru "Cea mai bună povestire". De asemenea
Chrome (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/324836_a_326165]
-
Lumile Agricole, dar este ucis de una dintre Marii, sângele său amestecându-se cu cel distilat din trupul lui Stin. Romanul a câștigat în anul 2003 premiul ROMCON pentru cel mai bun roman SF românesc publicat în 2002. Scriitorul și criticul Mircea Opriță apreciază că "Abația reușește performanța de a se adresa unui public divers, de la cititorul nepretențios, însă avid de combinații șocante, până la rafinatul ideilor, degustător de înțelepciuni paradoxale." La rândul său, Cătălin Badea Gheracostea remarcă faptul că "Dan Doboș
Abația (roman de Dan Doboș) () [Corola-website/Science/326067_a_327396]
-
buget de 70 de milioane $. El a fost un eșec și din punct de vedere critic, din cauza comentariilor negative. Filmul are în prezent un rating de 14% pe Rotten Tomatoes, cu consensul sitului că "glumele nu sunt așa de amuzante". Criticul Roger Ebert a dat filmului două stele și jumătate, afirmând: ""Dudley Do-Right" este o versiune genială a vechilor desene animate, cu o cantitate mare de umor de prost gust larg, care le place copiilor și îi face pe adulți să
Dudley Do-Right (film) () [Corola-website/Science/326057_a_327386]
-
România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Castelul din Carpați" este un film "„deși neunitar stilistic - oscilând între un «film istoric» și o «ficțiune romantică» -, conține pagini cinematografice de atmosferă, străbătute, vizual și auditiv (cu contribuția operatorului Valentin Ducaru și a compozitorului
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
romantică» -, conține pagini cinematografice de atmosferă, străbătute, vizual și auditiv (cu contribuția operatorului Valentin Ducaru și a compozitorului Lucian Mețianu), de un insinuant «mister sentimental», accentuat de principalii interpreți (balerina Maria Bănică și Cornel Ciupercescu), de ceilalți protagoniști ai intrigii”. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Tânăr militant pentru unirea Transilvaniei cu țara, boierul Frâncu sosește în Italia pentru a obține sprijinul stăpânului unui faimos castel carpatin. Acesta este însă orbit de pasiunea
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
o posibilă semnificație de profunzime a textului. Filmul pleacă de la o realitate social-politică a vremii, mișcarea națională de eliberare a Ardealului, el devenind mai degrabă "„un fantastic politic, ori un film polițist realizat cu concursul transrealului, convocând misterele, enigmele, suspansul”". Criticul remarcă somptuozitatea imaginii, bunul gust al costumelor de epocă, jocul abil al așteptării practicat de Cornel Ciupercescu, dar consideră că piesele muzicale din film sunt prea lungi.
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
Actorul veteran Charles Lane apare în rolul unui fotograf de la Primărie care încearcă să facă o fotografie lui Mortimer Brewster pe când acesta din urmă obținea autorizația de căsătorie la începutul filmului. Recenziile critice contemporane au fost în mod uniform pozitive. Criticul de la "New York Times" a rezumat opinia majoritară astfel: "Cu totul, "Arsenic și dantelă veche", filmul lui Warner care a ajuns la Strand ieri, este o distracție macabră bună." "Variety" a declarat: "Producția lui Capra, neelaborată, surprinde culoarea și spiritul piesei
Arsenic și dantelă veche (film) () [Corola-website/Science/326119_a_327448]
-
videoclipuri de la "Shadows I" pentru vizualizare pe situl său pentru a verifica starea filmului și a indica prezența unei secvențe complete a distribuției, ceea ce demonstrează că versiunea pe care o deține este o versiune finală și nu un material brut. Criticul de film Leonard Maltin a numit cea de-a doua versiune a filmului "Umbre" a lui Cassavetes "un moment de cotitură în nașterea cinematografiei americane independente". Filmul a fost turnat cu o cameră de mână de 16 mm pe străzile
Umbre (film din 1959) () [Corola-website/Science/326167_a_327496]
-
Nancy" a luat o serie de accente noi și identități dramatice cu o ușurință uimitoare", iar "glacialul frate mai mare al lui Jackie... este interpretat de Ed Harris, cu o dedicare pentru a se potrivi cu cea a domnului Oldman." Criticul Vincent Leo a lăudat interpretarea lui Penn, notând: "În timp ce Oldman primește premii pentru interpretarea sa energică, demonii interiori ai lui Penn sunt cei care oferă filmului cantitatea corectă de conflict, permițându-ne întotdeauna să fim conștienți de faptul că replicile
Stare de grație (film) () [Corola-website/Science/326189_a_327518]
-
criminali sau este și el un nenorocit de trădător, renunțând la modul de viață și la oamenii care l-au ajutat? Aceasta este întrebarea care-i face rău la stomac, iar Penn o are în fața lui în aproape fiecare scenă." Criticul de film Roger Ebert de la "Chicago Sun-Times" a acordat filmului 3 stele din 4, declarând: "Interpretarea lui Gary Oldman în film este cel mai bun lucru făcut de el... El acționează numai pe baza instinctelor și prejudecăților sale sau din
Stare de grație (film) () [Corola-website/Science/326189_a_327518]
-
clasat pe locul 3 în clasamentul celor mai vizionate filme românești din anul 2004, pe primele două locuri aflându-se "Orient Express" al lui Sergiu Nicolaescu (cu 51.719 spectatori) și "Italiencele" al lui Napoleon Helmis (cu 9.717 spectatori). Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Peste 80 de actori, un câine și o mașină sunt filmați în mai bine de 75 de locații, printre rafale, explozii, avioane Hercules, elicoptere, șalupe, încăierări, în
Milionari de weekend () [Corola-website/Science/326185_a_327514]