14,500 matches
-
este icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, precum și icoana de hram, în relief, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ambele ferecate în argint aurit. Mănăstirea are și un muzeu remarcabil, cu multe obiecte scumpe de cult din metale prețioase, broderii, icoane, și cărți vechi religioase de mare însemnătate. Lectură suplimentară
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
cu boltă, de către Perian și fiul său, Alexa Perian. O altă renovare, făcută de Alexa Perian a urmat în 1892, când bolta se stricase. În 1894 tot el a zidit capela izvorului, din cărămidă arsă, care a fost decorată cu icoane dăruite de credincioși. De sărbătorile Sfântul Ilie (20 iulie) și Schimbarea la Față (6 august), preoții din parohiile înconjurătoare organizau slujbe în aer liber pentru pelerinii veniți să vadă izvorul. Conform estimări părintelui Petru Ieremia din 1904, în acel an veniseră de
Mănăstirea din Valea Godinovei () [Corola-website/Science/313820_a_315149]
-
care și boltirea interioară a căpătat un spor de înălțime. Pereții, la interior, sunt acoperiți cu placaj, iar bolțile tencuite, ascunzându-se pictura. Tâmpla, cu friza Apotolilor (încadrați după un model ades întâlnit în Mureș, în panouri decupate) și a icoanelor prăznicare (din care o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799, ca și icoanele mari: Blagoveștenia, Deisis, Maria cu pruncul, Sfântul Nicolae, îngăduie, în pofida intervențiilor ce li s-au adus, recunoașterea autorului
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
pictura. Tâmpla, cu friza Apotolilor (încadrați după un model ades întâlnit în Mureș, în panouri decupate) și a icoanelor prăznicare (din care o parte sunt pe sticlă), merită atenția specialiștilor. Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799, ca și icoanele mari: Blagoveștenia, Deisis, Maria cu pruncul, Sfântul Nicolae, îngăduie, în pofida intervențiilor ce li s-au adus, recunoașterea autorului lor - Toader Popovici zugrav. A rămas răzleață, dintr-o friză anterioară, icoana Deisis, bogat ornată cu rozete în relief, între profil și
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
Ușile împărătești, cu reprezentarea‚ „Blagoveșteniei Precistii”, datată 1799, ca și icoanele mari: Blagoveștenia, Deisis, Maria cu pruncul, Sfântul Nicolae, îngăduie, în pofida intervențiilor ce li s-au adus, recunoașterea autorului lor - Toader Popovici zugrav. A rămas răzleață, dintr-o friză anterioară, icoana Deisis, bogat ornată cu rozete în relief, între profil și chenarul în frânghie; ea prezintâ analogii cu icoana, din 1719, de la Nadășa.
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
Nicolae, îngăduie, în pofida intervențiilor ce li s-au adus, recunoașterea autorului lor - Toader Popovici zugrav. A rămas răzleață, dintr-o friză anterioară, icoana Deisis, bogat ornată cu rozete în relief, între profil și chenarul în frânghie; ea prezintâ analogii cu icoana, din 1719, de la Nadășa.
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Acest lăcaș de cult a fost acoperit cu tablă și zugrăvit în interior în anul 1869 de către vornicul Iorgu Vârnav Liteanu cu soția sa Anastasia și cu sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav. În același an, icoana Sf. Nicolae din catapeteasmă a fost îmbrăcată în argint. Toate aceste date sunt surprinse în pisania bisericii de la 1870 astfel: "„Cu ajutoriul prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu aciastă sfintă Monastire Vorona sau început la anii 1600 de către părinții ruși veniți
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
la anul 1869 dumnealor vornicu Iorgu Vărnav Litianu cu sora dumisalei schimonahia Evpracsia Vărnav și soția lui Anastasia au acoperit aciastă biserică cu tiniche și tot cu a dumnealui cheltuială o au zugrăvit și înlăuntru pre cum și au ferăcat icoana Sfintului Nicolai cu argint din catapetazmă de ceie mari împărătescă, anul 1870 ghenarie 14. Fiind stareț aceștii monastiri prea cuvioșenia sa arhimandritul Iosif Vasiliu”". În anul 1836, arhimandritul Rafail, starețul mănăstirii, a construit Biserica "Sf. Ierarh Nicolae", aflată în cimitirul
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Iorgu Vârnav, soția sa Anastasia și sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav, după cum reiese din inscripția aflată pe zidul exterior nordic al pronaosului. Tot el a sculptat și catapeteasma din lemn de tisă a Bisericii "Sf. Ierarh Nicolae" și a pictat icoanele în stil neoclasic. La începutul secolului al XX-lea, după cum arată o placă de marmură amplasată pe peretele exterior sudic al pronaosului Bisericii "Adormirea Maicii Domnului", prin îndemnul și stăruința mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei și cu ajutorul prefecților de Botoșani
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
fost pictat pentru prima dată după 200 de ani de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Pe peretele interior al Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" a fost pictată următoarea inscripție: Printre obiectele de patrimoniu ale mănăstirii se află o colecție de icoane vechi, cărți de cult și obiecte bisericești, precum și patrimoniul de carte veche al județului Botoșani (peste 6.000 de exemplare). În prezent, în Mănăstirea Vorona viețuiesc 54 de maici. Printre stareții care au condus acest așezământ monahal au fost Rafail
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
a realizat și catapeteasma. Cheltuiala pictării bisericii a fost suportată de către vornicul Iorgu Vârnav, soția sa Anastasia și sora sa, schimonahia Epraxia Vârnav, după cum reiese din inscripția aflată pe zidul exterior nordic al pronaosului. În această biserică sunt păstrate câteva icoane valoroase de la mijlocul secolului al XIX-lea, precum și fragmente din sfintele moaște ale Sf. Nicolae și ale Cuvioșilor Mucenici din Mănăstirea "Sf. Sava". Ulterior, turlele de lemn au fost reconstruite din zidărie. Biserica "Sf. Ierarh Nicolae" este o construcție de
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Nirajului, numărul românilor a scăzut dramatic, aproape în totalitate ( în Crăciunești, Sântandrei, Troița, Vălenii). Ctitoria de la Pănet este cunoscută de mai bine de două secole și jumătate. După ușile împărătești, datate la 1740 cu semnătura lui „Comeniu zugrav” și după icoana semnată de același pictor în 1742, o putem data ante quem anului 1740. Conform tradiției din bătrâni biserica ar fi fost adusă de la Nazna, fără a se cunoaște data când s-a săvârșit mutarea. Biserica atrage atenția prin armonia proporțiilor
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
Decorația picturală a bisericii este și ea deosebită, fiind creația unor cunoscuți zugravi din secolul al XVIII-lea. Îi întâlnim pe zugravii Ioan și Gheorghe, care pe la 1740, pe lângă altele pictează „Plângerea lui Iisus”, dar și pe Toader zugrav, cu icoane ca „Învierea lui Hristos”, pictată la jumătatea secolului al XVIII-lea, „Sf.Vasile cel Mare” și „Sf.Teodor Tiron”. Însă cel care a realizat prețioasa decorație pictată, într-o manieră bizantină, este Comeniu zugrav. Ușile împărătești sunt realizate în anul
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
Ușile împărătești sunt realizate în anul 1740, cu scena „Bunei Vestiri”, „Sfântul Arhanghel” precum și „Fecioara Maria” fiind înfățișați pe un fundal arhitectonic, așa cum îl întâlnim în pictura renașterii italiene. Concomitent este realizată și friza de prăznicare. Tot la 1740 pictează icoanele împărătești, de o remarcabilă realizare, ele înfățișând pe „Sf.Nicolae”, „Fecioara Maria cu Pruncul”, „Iisus Hristos Învățător” și „Arhanghelul Mihail”. Lipsit de enoriași vechiul lăcaș nu mai este astăzi în cult. Potrivit străvechiului obicei, alături de biserică, în partea sud-estică, se
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
ale arcadelor ce despart naosul de pronaos, precum și console în cap de cal, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea estică a Munteniei. În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis (. În patrimoniul bisericii se păstrează tâmpla cu șase icoane mari, trei uși împărătești, 12 icoane mici, plus un crucifix, sculptate în lemn și pictate în tempera de meșterii Mihail și Stancu Zugravu, pe la 1791, din vechea școală populară a secolului al XVIII-lea. Biserica Galbenă se află în cartierul
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
pronaos, precum și console în cap de cal, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea estică a Munteniei. În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis (. În patrimoniul bisericii se păstrează tâmpla cu șase icoane mari, trei uși împărătești, 12 icoane mici, plus un crucifix, sculptate în lemn și pictate în tempera de meșterii Mihail și Stancu Zugravu, pe la 1791, din vechea școală populară a secolului al XVIII-lea. Biserica Galbenă se află în cartierul Arioneștii Noi. Monument de arhitectură (inventariat
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
Mohamed Hussein Tantawi a declarat trei zile de doliu pentru creștinii care lucrează în instituțiile de stat. Purtătorul de cuvânt al Partidului Libertății și Justiției din Egipt, Saad Katatni, a spus că o dată cu moartea Papei, Egiptul a pierdut una dintre icoanele sale naționale, un om care a lăsat un gol în arena politică într-un moment critic. Șeicul Ahmed Muhammad Ahmed el-Tayeb, marele imam de la Universitatea Al Azhar, a spus că Egiptul a pierdut unul dintre oamenii săi rari, într-un
Shenouda al III-lea () [Corola-website/Science/313941_a_315270]
-
Eugen Profeta. În interiorul bisericii se află spre cinstire particică de la moaștele Sfântului Grigore Decapolitul de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea, iar de curând s-a făcut o nouă axioniță în filigran și sculptură în stejar în care s-a încastrat ți vechea icoană a Maicii Domnului în fața căreia mulți și-au găsit vindecarea. La acest sfânt locaș au slujit personalități marcante ale vieții bisericești, mari profesori de teologie, buni oratori și vrednici gospodari. Despre unii dintre ei, cum a fost preotul Profesor Grigore
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
de o mică bibliotecă, de unde se pot împrumuta credincioșii dornici să citescă literatură duhovnicească. În fiecare vineri seara, după slujba Sfântului Maslu, au loc cateheze și meditații pe teme actuale ale vieții bisericești. O inscipție din anul 1910 aflată sub icoana Sfinților Trei Ierarhi, artă că acum aproape 100 se ani parohia avea o Societate de Binefacere denumită Traian. La acea vreme Parohia Hagiu avea o casă unde erau găzduite fetele orfane și unde acestea învățau o meserie și un șir
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
în 13 colecții. Dintre acestea, 1.000 de obiecte sunt expuse în permanență în 11 săli, ocupând un spațiu de aproximativ 900 m², iar restul sunt păstrate în 4 depozite. Muzeul deține impresionante colecții de cărți vechi și manuscrise, picturi, icoane, ceramică, obiecte și instrumente muzicale, ouă încondeiate, podoabe, țesături și piese de port popular specifice zonei Bucovina, precum și o bibliotecă cu peste 4.000 de volume. De o importanță foarte mare și o valoare inestimabilă sunt colecțiile de tipărituri vechi
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
sau slavă veche. Printre cele mai valoroase manuscrise se numără: "Octoih" din 1776 și 1778, "Molitfelnic" din 1815, "Adunarea cazaniilor" din 1793, "Evanghelia" din 1918 sau "Biblia de la Blaj", tipărită în 1795. O altă piesă de mare importanță este o icoană care a aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza și care ilustrează încoronarea Fecioarei Maria. Muzeul mai deține o pinacotecă de 3.000 de picturi de șevalet în ulei, icoane din secolele XVIII-XIX, o colecție de 1.000 de obiecte de lemn
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
Blaj", tipărită în 1795. O altă piesă de mare importanță este o icoană care a aparținut domnitorului Alexandru Ioan Cuza și care ilustrează încoronarea Fecioarei Maria. Muzeul mai deține o pinacotecă de 3.000 de picturi de șevalet în ulei, icoane din secolele XVIII-XIX, o colecție de 1.000 de obiecte de lemn reprezentând unelte și ustensile casnice sau piese de mobilier, precum și o colecție de peste 1.000 de veșminte populare, datând din perioada primului război mondial și a doua jumătate
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
și fabricarea obiectelor din aur începând cu mileniul al 3-lea î.H. Pe lângă colecțiile cunoscute pe plan mondial ale artei Europei de Vest, Ermitajul are, de asemenea, un număr de piese variate. Astfel, pot fi găsite o colecție de icoane religioase existente din secolul al XII-lea originare, printre altele, din Kiev, Moscova și Novgorod, o colecție de bijuterii din atelierul lui Fabergé, și un mare număr de costume istorice. Țarii au adunat, de asemenea, obiecte provenite din artizanatul rus
Muzeul Ermitaj () [Corola-website/Science/314880_a_316209]
-
la ea acasă, în muzeul sibian, prezentă atât în decorarea interioarelor locuințelor, cât și în atelierele meșteșugărești, fie că este vorba de piese textile sau ceramice, din lemn sau din metal, din chihlimbar sau sticlă, mobilier funcțional sau recuzită religioasă (icoane, candele, cruci). Din anul 1990, celor 4 sectoare tematice inițiale li s-a adăugat unul nou, destinat monumentelor de utilitate publică. Aici au fost aduse și date în funcțiune, animând întreg sectorul pentru public, două biserici și o școală, două
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314932_a_316261]
-
și pentru toți. Târgul Creatorilor Populari din România reunește peste 250 de meșteri populari reprezentând majoritatea zonelor etnografice ale țării care conturează imaginea întregii tipologi a meșteșugurilor tradiționale: țesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn și os, pictură de icoane, cojocărit, confecționat măști, podoabe, păpuși, instrumente muzicale și pălării, împletituri de fibre vegetale etc. Atmosfera specifică târgului și bâlciului tradițional este completată de spectacole de marionete și nelipsitele standuri de turtă dulce -„puiul târgului” de odinioară- care pe lângă demonstrațiile practice
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]