15,766 matches
-
a fost un lucru prea chibzuit să-și închirieze motoreta; a făcut-o exclusiv din motive financiare. (Cum o duce cu fumatul?) Cu toate acestea Johan refuză implicarea mea în toată chestia asta. Vrea el însuși să "rezilieze contractul" cu moș "Bertram". E de părere că Bertram e mai zdravăn decât mulți alții. Are o vastă experiență de viață și în plus e "haios" să poți să pleci de capul tău când ajungi la o anumită vârstă. Fiu-su "mănâncă rahat
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
o vastă experiență de viață și în plus e "haios" să poți să pleci de capul tău când ajungi la o anumită vârstă. Fiu-su "mănâncă rahat" despre Bertram ca să-l poată băga la azil. N-a auzit niciodată că moș B.-A. n-ar fi în stare să ajungă acasă singur. Johan zice că-i o tâmpenie, că "până acum nu s-a rătăcit niciodată". Moș B.-A. e în relații excelente cu adolescenții din partea locului. "Cu ăsta se poate
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
rahat" despre Bertram ca să-l poată băga la azil. N-a auzit niciodată că moș B.-A. n-ar fi în stare să ajungă acasă singur. Johan zice că-i o tâmpenie, că "până acum nu s-a rătăcit niciodată". Moș B.-A. e în relații excelente cu adolescenții din partea locului. "Cu ăsta se poate discuta". În plus e "un as al motocicletei", mai ales în teren deschis! Încerc să-i explic lui Johan că bătrânul B.-A. e mitoman. Johan
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
mitoman. Johan găsește asta amuzant. În cele din urmă e și el de acord că lui Bertram i-ar prinde bine dacă l-am mai tempera un pic. Convenim să se ducă chiar Johan și să stea de vorbă cu moș B.-A. Nu-i spun nimic lui fiu-său. Aceeași zi: iar mă trezesc în mijlocul nopții. Senzație neplăcută în piept. Ca și cum mi-ar fi stat inima. Mă trec sudorile. Nu vreau s-o trezesc pe M. Să mă duc la
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Tofta, cu gândul să fac o baie în mare. Trec prin camping; ticsit de corturi. Agitație mare și-au pierdut oamenii simțul discreției? Mă ciocnesc de două adolescente. (Mai mici decât Johan?) Mă iau la înjurături: "Du-te la dracu' moșule! Voyeur tâmpit ce ești!" Decid să renunț la scăldat. 2 iulie, duminică Liniște. A venit mama Margaretei. E la slujba de duminică cu copiii, minus Johan. Malin ferm hotărâtă să-și celebreze confirmarea în tabăra de echitație. Nu vrea să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
extremitatea nordică cu un "al doilea val", adică cu o curățenie finală, pe care se pare că n-am putea s-o evităm. Există deja unele indicii că se "scurg" porci din zonele încă neprelucrate către cele finalizate. După-amiază trece moș B.-A. să-și ia la revedere de la copii. Săptămâna trecută i-a dat mai multă atenție lui Petter decât lui Johan. (De Malin nu s-a sinchisit niciodată. Așa că M. n-are a se teme că moșului "s-ar
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
După-amiază trece moș B.-A. să-și ia la revedere de la copii. Săptămâna trecută i-a dat mai multă atenție lui Petter decât lui Johan. (De Malin nu s-a sinchisit niciodată. Așa că M. n-are a se teme că moșului "s-ar putea să-i placă fetițele".) Are obiceiul să stea în mașină cu Petter (de regulă am grijă să iau cheia de contact). Îi spune lui Petter povești ciudate. Petter zice că aia de azi era despre ursuleții "Pârțănel
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Margareta zice că nu trebuie să ne supere tema. Povestea de ieri era despre "Deștepțel și Nebunel", care se dădeau cu săpun pe fund și mergeau pe firele de telefon. (De ce li se spun mereu copiilor povești cu urși?) Astă-seară moș B.-A. nu vrea să se întoarcă acasă, ne roagă să-i dăm voie să doarmă în Renault. M. îl ia în toate felurile, dar moșul refuză să iasă din mașină. Sunt nevoit să mă sui în mașină și să
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pe firele de telefon. (De ce li se spun mereu copiilor povești cu urși?) Astă-seară moș B.-A. nu vrea să se întoarcă acasă, ne roagă să-i dăm voie să doarmă în Renault. M. îl ia în toate felurile, dar moșul refuză să iasă din mașină. Sunt nevoit să mă sui în mașină și să-l duc până la familia Blenheim-Ahlskog. Nici nu mă gândesc să-mi asum vreo răspundere. În cele din urmă Kerstin îl scoate afară. Împachetăm până la ora două
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
panglica pălăriei. Hăitașii foarte eficienți, îi coordonează B.-A. prin walkie-talkie. Dimineață 4 vieri, 13 scroafe și 29 purcei. Toate animalele în afară de unul au fost doborâte de Pruszkowski (Panglica de la pălărie s-a umplut, a trebuit să recurgă la centură.) Moș Rydz nu trage deloc, e clar că îl supără ochii și în plus își pierde suflul pe teren împădurit. (Propria mea condiție fizică neașteptat de bună!) Rydz povestește în timpul prânzului (foarte frumos servit în cortul popotei) că în anii '30
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
prin Sneatin, pe Ceremuș în sus, până la izvoarele pâraielor Tiban și Cârlibaba. După aceea, au coborât pe văile acestora numai prin păduri, pe unde se află și astăzi în toponimie Piscul Tătarca și „drumul tătarilor”, și prin trecătoarea Cârlibaba (Câr-li-baba = Moșul de zăpadă), denumită Poarta Tătarilor și, la 1244, au pătruns în Maramureș, la izvoarele Someșului, peste pasul Rotunda, Rodna, înlăturând obstacolele de arbori tăiați de către oameni purtători de securi și prin foc. Oameni războinici, locuitorii acestui oraș, bine înarmați și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
10.000 de greco-catolici dezrădăcinați, veniți aici pentru a munci, dezorientați și fără a avea biserică sau preot, pentru întărirea sufletelor. În București existau parohii greco-catolice, dar în sectorul IV, de pe atunci, cel mai numeros, cuprins între str. Mântuleasa, Calea Moșilor și până la șoseaua Vergului și fabricile Titan, Malaxa, cu toate suburbiile, nu a existat nici biserică și nici preot, și, de abia acum se punea problema înființării ei. Dificultăți și piedici de tot felul, de la cele materiale și morale, până la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
erau bune și insuficiente! Turtele acestea, alături de bucatele pregătite de mama - sarmalele, răciturile și friptura de porc mai cu samă - împreună cu băutura păstrată de tata, împreună cu fuiorul de cânepă păstrat pentru a fi înmânat preotului, pentru că el reprezenta „barba lui Moș Crăciun”, așezate din vreme pe masa Sfântului Ajun în așteptarea preotului, ajungeau să fie degustate, după cum s a mai spus, numai și numai după ce erau sfințite de părintele ca trimis a lui Dumnezeu în casa noastră. Numai după acest ceremon
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
masa Sfântului Ajun în așteptarea preotului, ajungeau să fie degustate, după cum s a mai spus, numai și numai după ce erau sfințite de părintele ca trimis a lui Dumnezeu în casa noastră. Numai după acest ceremon ial, alimentele de pe masa de moș Ajun deveneau înfrupt area noastră și pomană pentru vecini ori oameni săraci, nevoiași. Dacă pomana era primită, însemna că în noaptea sau ziua aceea cei decedați luau parte și ei la masa noastră, care era consumată cu mai multă mulțumire
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dar N-a avut perenitate, s-a revenit la obiceiurile și vorbele strămoșești. Comuniunea noastră a celor vii cu strămoșii rămâne , totuși, tradițională și trebuie continuată. Crăciunul, ca Crăciunul, dar Paștele... Dacă Crăciunul s-a încercat a fi înlocuit cu moș Gerilă, cu „Hristos a înviat” încercările duceau către o ignorare totală, deși copilăria mea mi l-a mai păstrat în deplinătate, aproape. Cozonacii, pasca, ouăle roși i dar mai în special participarea la slujbele religioase, deveniseră în bună măsură prohibitive
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
găsesc în ogradă spălând rufele celor șapte copii. Soțul ei nu venise de la mină. Pe prispa casei, aflată în aceeași ogradă, se odihnea bătrânul Toader Chivan, socrul lui soră-mea. Urc treptele casei, dau „Bună ziua” și intru în vorbă cu moșul-meu. De când ieșise la pensie ducea viață de vânător. Am să-ți povestesc ultima mea întâmplare care m a lecuit de a mai merge în pădure, îmi zice. Și, pentru că timpul nu-mi lipsea, îi ascult spusele. Aflu de la el
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mai merge în pădure, îmi zice. Și, pentru că timpul nu-mi lipsea, îi ascult spusele. Aflu de la el că într o după amiază și-a luat arma de vânătoare și a plecat sus, în munți. A mers mult, că zice moș Toader, ziua era lungă, se înnopta după ora nouă iar dimineața se făce a ziua încă de la patru. Merg eu pe o coastă de munte, unde se aflau copaci bătrâni, groși de peste un metru, și cum începuse să înnopteze iar
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
a fi intrat în făgașul ei de mai înainte. * Se revarsă Prutul. Era într-o vară, să fi fost prin 1908, în luna august, vară călduroasă, începuseră să se coacă perele și harbujii. Într-o zi, așezat în căsuța lui moș Gavril, bărbatul mătușii Irina, sora tatei, echipat cu ce aveam pe mine și fericit, ieșim pe bariera târgului, cotim la dreapta și intrăm pe drum de cară spre lunca Prutului. Plecasem de la moș Gavril destul de târziu, căldura se făcea tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Într-o zi, așezat în căsuța lui moș Gavril, bărbatul mătușii Irina, sora tatei, echipat cu ce aveam pe mine și fericit, ieșim pe bariera târgului, cotim la dreapta și intrăm pe drum de cară spre lunca Prutului. Plecasem de la moș Gavril destul de târziu, căldura se făcea tot mai mare și pe câmp, spre Lunca Banului, începuse să tremure apa morților. Câinele se ținea mai mult în umbra căruței. Bătrânul intrase în obișnuita lui muțenie care dura ore și altădată zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de a mânca harbuji pe săturate și pescuitul cu undița în Pruteț. Cu cât coboram în valea Prutului, cu atât căldura devenea aproape de nesuferit. După drum domol de aproape trei ore, ajungem la ogorul "nanului", cum îi spuneam eu lui moș Gavrilă. Avea sămănat mult porumb, floarea-soarelui și harbuji, vara fiind bună toate erau mari și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine și m-am azvârlit în apa călduță a Prutețului. Locul moșului era mărginit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
spuneam eu lui moș Gavrilă. Avea sămănat mult porumb, floarea-soarelui și harbuji, vara fiind bună toate erau mari și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine și m-am azvârlit în apa călduță a Prutețului. Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor, la malul Prutului. Spre răsărit era hotărnicit de Pruteț care forma în linie ușor curbă cam două laturi ale pătratului: sălcii și papură multă. Între Pruteț și ogor era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în sus sămănături și arbori, broaștele dormeau, cerul era alburiu-metalic fără pată de nori. Încet și răcorindu-se puțin, veni seara, cu imense roiuri de țânțari, cu țârâitul ușurel al greierilor, cu pregătirea cinei și a fumarului pentru vremea nopții. Moș Gavril a pregătit mămăliga și scrobul, eu am strâns ierburi pentru cele trei fumare, două în fața colibei și unul în spate. Vara, în locurile de șes și baltă, nu se poate trăi fără aceste focuri care dau mult fum, de cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mare și roșie din baltă și de peste tot un cor imens de broaște. Culcatul a fost devreme și somnul agitat, spre ziuă a căzut puțină rouă și câinele neliniștit de dihăniile nopții. După vreo trei zile, nu știu ce-i abate lui moș Gavrilă că-l văd punând calul la căruță, îmi lasă totul în grijă și pe mine cu torhaturi cu tot în sama lui Dumnezeu, îmi lepădă câteva cuvinte din care am înțeles că lipsește două zile și că are să spună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
tot dărăpul de mămăligă ce i-l dau și nu-l mănâncă, cățelul nu-și contenește zbuciumul. Într-un târziu, văzând că nu-l pot liniști și că începuse să urle a pustiu, îl dezleg și pleacă glonț după căruța moșului. Venea înserarea, mâncare aveam pregătită, îmi aduc un ulcior cu apă, pregătesc fumarele pentru noapte, singur între semănături înalte în imensa vale a Prutului, pe locurile unde a fost dată bătălia între armatele lui Petru cel Mare și cele turcești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
păstrând mămăliguța pentru seară. Ploua fără încetare și seara m-am culcat cu grija în suflet. În cernerea monotonă, am dormit neîntors toată noaptea și până târziu a doua zi, trezindu-mă vesel, știind că azi va veni de la Huși moșul. Întâi m-am uitat la Pruteț, crescuse mult, malurile înverzite în timpul secetei erau acum pe jumătate pline, niciodată nu-l văzusem cu atâta apă. Ploaia curgea pe linii drepte, jos vântul încetase, numai în înălțimi alerga cu iuțeală ducând pânze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]