14,353 matches
-
oameni din statele baltice, spanioli, portughezi, oameni din anumite țări balcanice (în special croați) și ruși. Rușii au luptat în două corpuri diferite de armată, etnicii ruși în Armata de Eliberare Rusă, iar cei originari din Rusia, dar de alte naționalități, în "Ostlegionen". Toate aceste forțe, reprezentând aproximativ 5% din totalul al efectivelor wehrmachtului de 18,3 milioane, de-a lungul celor 11 ani de existență oficială a sa (1934 - 1945), reprezentând un număr aproape de 1 milion de soldați și ofițeri
Wehrmacht () [Corola-website/Science/301540_a_302869]
-
proces de maghiarizare și deznaționalizare intensă de către administrația ungară, care s-a aflat la putere în Transilvania de mai multe ori. În prezent, localitatea numără 3200 de suflete, trei religii, în mare parte romano-catolici (aceștia sunt descendenții șvabilor), și trei naționalități. "Biserica și Mănăstirea Franciscană “Sfântul Anton de Padova"”. Perioada construirii primei mănăstirii de către neamul Kaplony poate fi presupusă încă în secolul al XI-lea, însă data exactă rămâne necunoscută. Biserica mănăstirii închinată Sf. Martin a fost patronată în comun de
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
Fogarasi cu această ocazie a avut loc tipărirea catechismului pentru prima dată în limba română. Conținutul: Mișcarea reformată a apărut pe teritoriul de astăzi al României în prima jumătate a secolului al XVI-lea, făcând adepți printre credincioșii catolici de naționalitate maghiară din Transilvania. Pătrunderea ideilor Reformei în Transilvania a fost favorizată de înfrângerea de către Imperiul Otoman a Ungariei în bătălia de la Mohács (1526), în urma căreia Transilvania deveniseră principat autonom sub suzeranitate otomană, iar catolicismul n-a mai fost protejat oficial
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
cumpărat, probabil datorită prețului mare plătit pentru moșie de către cumpărător. Domeniul a aparținut nobilului maghiar Bethlen Solymosy, care avea reședința într-un castel, parțial demolat după 1945. Populația este eterogenă, alcătuită din români (cca. 77 %), maghiari (cca. 17 %) și alte naționalități. Principala ocupație a locuitorilor o constituie agricultura (grădinăritul) și creșterea animalelor. Obiective de vizitat: biserica ortodoxă română, biserica reformată, cimitirul eroilor din al doilea război mondial și cripta familiei Bethlen. Accesul se face dinspre Târgu Mureș prin Ungheni - Gheorghe Doja
Tirimia, Mureș () [Corola-website/Science/300597_a_301926]
-
Mureș - Șăulia - Cluj-Napoca. Accesul se face pe drumul județean DJ 152A. Orașele cele mai apropiate sunt Târgu Mureș la 18 km, Iernut la 24 Km, Sărmașu la 24 km. Gară se gaseste la distanță de 18 km. Structura populației după naționalitate Rezultatul recensământului din 2002: Români:...2,868...37.12 % Maghiari:...3,509...45.41 % Romi (Țigani):..1 ,349...17.46 % Structura populației după apartenența religioasă Din analiza tabelului de mai sus se observă, de-a lungul timpului, o mare diversitate
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
Sânger (în trecut "Sânger de Câmpie"; în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Nota: In anul 1977 la categoria " alte etnii" ,alături de rromi , este inclusă si o persoană de naționalitate ucraineană. La est, localitatea Papiu Ilarian, fost Budiul de Câmpie La est, localitatea Iclănzel La sud-est, localitatea Iernut La sud-est, localitatea Bogata de Mureș La sud, localitatea Cuci La sud-sud-vest, localitatea Luduș La nord-vest, localitatea Tăureni La nord, localitatea Zau
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
evoluția portului popular, prin apariția fabricilor de confecționare a rochiilor, sorturilor, bluzelor, vestelor și implicit al îmbrăcămintei. Portul popular a fost încet schimbat cu aceste haine confecționate de către fabrici. De- a lungul istoriei în localitatea studiată au trăit împreună două naționalități, români și maghiari. Fiecare naționalitate avea portul sau specific și tradițional. Portul național românesc a fost bogat în elemente trediționale. Ornamentarea costumelor de muncă a fost mai simplă, măi sombra decât al celor sărbătorești. Acest port popular a evoluat sub
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
fabricilor de confecționare a rochiilor, sorturilor, bluzelor, vestelor și implicit al îmbrăcămintei. Portul popular a fost încet schimbat cu aceste haine confecționate de către fabrici. De- a lungul istoriei în localitatea studiată au trăit împreună două naționalități, români și maghiari. Fiecare naționalitate avea portul sau specific și tradițional. Portul național românesc a fost bogat în elemente trediționale. Ornamentarea costumelor de muncă a fost mai simplă, măi sombra decât al celor sărbătorești. Acest port popular a evoluat sub influența portului popular moldovean. Portul
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
locuitori, din care masculină 355 (salariați 183, casnici 172), iar cea feminină de 418 (salariate 226, casnice: 192), formând 331 de familii care locuiesc în 232 de case, camere de locuit 531, cumulând o suprafață totală de 10.466 mp. Naționalitatea populației este pur română, iar ca și orientare religioasă prezente întâlnim ortodocși și adventiști. La început a fost exclusiv creșterea animalelor, vite, oi, apoi, având lemn la dispoziție, au început să se ocupe și cu confecționarea de unelte agricole și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
vrăjitoarelor și ale spiritelor rele ce amenință sănătatea și iubirea tinerilor. Cimitirul eroilor din localitate, ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", a adunat osemintele tuturor ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă în această zonă, atât români, cât și de alte naționalități. An de an, de sărbătoarea "Înălțării Domnului", când este serbată și "Ziua Eroilor", sunt rostite rugăciuni în acest cimitir și sunt pomeninți toți cei care sunt înmormântați, fie în groapa comună, peste care se ridică un monument, fie în mormintele
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
1860 în tovărășie, cam 3000 de oi, numărul lor scăzând la jumătate în 1930.Populația satului în acel an se apropia de 2000 de suflete - români 1600, unguri peste 160 iar restul flotanți (funcționari vamali, poliție de graniță, jandarmi, alte naționalități). Din datele Recensamantului din 1910 rezulta ca numărul românilor a fost de 1390 de suflete, pe când al străinilor de 657.Astăzi satul se întinde pe 2 km pe o terasă din stânga Oituzului, lățimea trecătorii fiind de 800-900 m, pe vechea
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
au locuit în secolul I î.Hr. pe coasta de nord-vest a lacului. Pe parcursul istoriei, Marea Caspică a avut cca 70 de nume: Marea Hyrcană, Marea Hvalână, Marea Hazară, Marea Abescună , Marea Saray, Marea Derbent, Sihai și alte denumiri provenite de la naționalități și triburi diferite. Marea Caspică este amplasată la hotarul dintre cele două părți ale Eurasiei: Europa și Asia. După formă amintește de litera latină "S". Marea Caspică se întinde de la nord la sud pe aprox. 1200 km (36°34' - 47
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
satul Larga și se găsea la 35 km distanță. În anul 1930, orașul avea 15.287 locuitori, din care 7.344 bărbați și 7.943 femei, fiind cea mai mare localitate din județ ca număr de locuitori. Ca proporție, diferitele naționalități erau grupate astfel: evrei (37,7%), ruși (36,6%), ucraineni (14,8%), români (8,8%), alții (2,1%) . În perioada interbelică au funcționat aici o prefectură, o primărie, un tribunal (cu o secțiune, 9 magistrați și 1 procuror în circumscripția
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
și 18 lutherane; maghiare: 2 reformate și 10 lutherane; israelite: 1) Recensământul din 1920 a numărat 101.953 persoane (adică aproximativ 68 locuitori/km²), dintre care 36.138 români, 33.584 unguri, 30.281 sași, 1.560 evrei, 390 alte naționalități. Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 168.125 de locuitori, din care: 49,9% români, 26,6% maghiari, 19,8% germani, ș.a. Din punct de vedere confesional, 48,8% erau ortodocși, 27,8% lutherani, 9,9% romano-catolici
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
Barcău. La cca. 3 km de localitate, spre orașul Marghita, este un izvor de apă minerală și o cascadă minunată. În această localitate a funcționat una din cele mai vechi fabrici de sticlărie din țară. Locuitorii sunt de mai multe naționalități: români, maghiari și slovaci. Majoritatea sunt persoane mai în vârstă, foști sticlari. Religiile predominante sunt: romano-catolică, reformată și ortodoxă. Este o comunitate mică unde oamenii au trăit întotdeauna în pace și înțelegere, indiferent de naționalitate. A fost o comunitate prosperă
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
Locuitorii sunt de mai multe naționalități: români, maghiari și slovaci. Majoritatea sunt persoane mai în vârstă, foști sticlari. Religiile predominante sunt: romano-catolică, reformată și ortodoxă. Este o comunitate mică unde oamenii au trăit întotdeauna în pace și înțelegere, indiferent de naționalitate. A fost o comunitate prosperă și din punct de vedere economic cât timp a funcționat fabrica de sticlărie apoi, din păcate, a început declinul economic, din cauza lipsei locurilor de muncă. Toți tinerii au plecat de acolo si au rămas mai
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
a cunoscut o evoluție oscilatorie în decursul timpului, ajungând de la 454 locuitori (la recensământul maghiar din anul 1869) la 680 în 2002. Alte valori înregistrate: La ultimul recensământ (2002), populația română a fost majoritară (678 locuitori, 2 declarându-se de naționalitate maghiară). În ceea ce privește religia, 566 de locuitori s-au declarat ortodocși, iar restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
prima școală de viță de vie din județ, galeria cu figurile oamenilor de seamă din istoria , Castelul Zichy sunt de asemenea motive de mândrie ale comunității din Diosig . Localitatea Diosig se caracterizează prin diversitatea socială cauzată de existența a 3 naționalități reprezentative, română, maghiară și rromă, precum și de diversitate religioasă: există aici 2 biserici ortodoxe, o biserică reformată, una catolică, o biserică baptistă și una penticostală. Cea mai răspândită religie de aici este cea reformată. Pe plan local și nu numai
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
documente începând cu anul 1639. În veacurile XVIII - XIX, populația este într-o permanentă creștere numerică, Vadu Crișului fiind cea mai mare localitate de pe valea Crișului Repede. Compoziția etnică a fost mereu constantă: circa 65% romani, 33% maghiari și alte naționalități. Intrarea în folosință a căii ferate, tronsonul Vad-Șuncuiuș, în anul 1870, descoperirea în 1905 a peșterii vestită prin bogata ei în fauna cavernicolă, au dat un nou impuls dezvoltării așezării, care devine și un punct turistic atrăgător. Mulți locuitori ai
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
1944-1945 în casele rămase goale în Aldorf au fost mutați români aduși din alte localități. În anul 1978 în localitate trăiau aproximativ 1500 locuitori. Din rezultatele recensămintelor rezultă că în anul 1880 nouă din zece locuitori din Aldorf erau de naționalitate germană. În 1944 trăiau la Aldorf 635 locuitori germani. După evacuarea din 1944, familiile germane reprezentau numai o minoritate națională, astfel că în prezent, procentajul persoanelor care aparțin minoritătii naționale germane este nesemnificativ. Inițial, populația de naționalitate germană consta exclusiv
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
Aldorf erau de naționalitate germană. În 1944 trăiau la Aldorf 635 locuitori germani. După evacuarea din 1944, familiile germane reprezentau numai o minoritate națională, astfel că în prezent, procentajul persoanelor care aparțin minoritătii naționale germane este nesemnificativ. Inițial, populația de naționalitate germană consta exclusiv din sași. În perioada 1861-1944, în Aldorf s-au stabilit 145 persoane, majoritatea veniți din Dumitra (în ), Aldorful de Jos (în ) și Krefeld (în ), precum și din Orheiu Bistriței. Începând cu 1902, în decurs de 36 de ani
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
Krefeld (în ), precum și din Orheiu Bistriței. Începând cu 1902, în decurs de 36 de ani, în Aldorf s-au stabilit 107 țipțeri. În 1944, toți acești noi locuitori au ajuns să reprezinte mai mult de un sfert din locuitorii de naționalitate germană. Deși locuitorii țipțeri aparțineau confesiunii catolice, iar sașii erau, fără excepție, evanghelici lutherani, între sași și țipțeri nu au existat în Aldorf nici un fel de conflicte, așa cum au avut loc în alte localități ardelene. În localitate exista și un
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
zona Volgăi—nu departe, într-un loc ușor accesibil vaselor noastre—erau lăsați să moară de foame. O mare problemă în calea muncii lui Nansen în favoarea refugiaților era aceea că multora le lipseau documentele care să le demonstreze identitatea și naționalitatea. Fără un statut legal în țara lor de refugiu, lipsa de acte însemna că ei nu pot merge nicăieri în altă parte. Pentru a depăși acest obstacol, Nansen a întocmit un document care a devenit cunoscut sub numele de „”, o
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
624 de familii, cu 1874 de persoane, între care 288 de familii românești, cu 784 de persoane, 300 de familii de sași, cu 888 de persoane, 34 de familii de unguri, cu 191 de persoane, precum și 4 familii de alte naționalități, cu 11 de persoane. Activitățile specifice zonei sunt agricultura, industria alimentară, confecționarea produselor betonate și lemnoase, extracțiile de minereuri, zootehnia și exploatațiile agricole. În comună există ferme de creșterea porcinelor, abatoare, precum și o stațiune de creștere a bubalinelor. În fiecare
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57 capre, 68 porci, 113
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]