15,053 matches
-
Își Înseamnă personajele de origine evreiască cu astfel de „defecte” fizionomice, menite să sugereze anumite defecte psihologice : „nas acvilin”, la George Bernard Shaw (An Unsocial Socialist, 1884) ; „nas Încovoiat” și „cioc Încovoiat”, la Joseph Conrad (Nostromo, 1904) ; „nas evreiesc” și „nasul său are o cocoașă”, la G.K. Chesterton (The Flying Inn, 1914) etc. <endnote id="(719, pp. 91, 97, 195)"/>. În 1935, În timpul călătoriei sale prin Germania nazistă, Virginia Woolf este Îngrijorată de nasul prea „evreiesc”, „lung și Încovoiat”, al soțului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Joseph Conrad (Nostromo, 1904) ; „nas evreiesc” și „nasul său are o cocoașă”, la G.K. Chesterton (The Flying Inn, 1914) etc. <endnote id="(719, pp. 91, 97, 195)"/>. În 1935, În timpul călătoriei sale prin Germania nazistă, Virginia Woolf este Îngrijorată de nasul prea „evreiesc”, „lung și Încovoiat”, al soțului ei Leonard <endnote id="(697, p. 6, și 698)"/>. Tot atunci - Își aduce aminte Eugène Ionesco -, studenții legionari din România „Îi loveau pe oamenii care nu aveau un nas prea ortodox” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Woolf este Îngrijorată de nasul prea „evreiesc”, „lung și Încovoiat”, al soțului ei Leonard <endnote id="(697, p. 6, și 698)"/>. Tot atunci - Își aduce aminte Eugène Ionesco -, studenții legionari din România „Îi loveau pe oamenii care nu aveau un nas prea ortodox” <endnote id="(696, p. 140)"/>. Și personajul imaginat de Matei Călinescu, Zacharias Lichter, cu „o fizionomie de metafizician și de iluminat iudeo-german de la sfârșitul secolului al XVIII-lea”, are nasul „superlativ, Încovoiat semitic” <endnote id="(663, p. 8
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi loveau pe oamenii care nu aveau un nas prea ortodox” <endnote id="(696, p. 140)"/>. Și personajul imaginat de Matei Călinescu, Zacharias Lichter, cu „o fizionomie de metafizician și de iluminat iudeo-german de la sfârșitul secolului al XVIII-lea”, are nasul „superlativ, Încovoiat semitic” <endnote id="(663, p. 8)"/>. Pentru filozoful român de origine evreiască Ion Ianoși, „premisa biologică” la identificarea etnică este „cu totul și cu totul insuficientă pentru o aproximare cât de cât valabilă”. Cu toate acestea, el Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
filozoful român de origine evreiască Ion Ianoși, „premisa biologică” la identificarea etnică este „cu totul și cu totul insuficientă pentru o aproximare cât de cât valabilă”. Cu toate acestea, el Își descrie socrul - evreu sefard - ca având „pregnante trăsături semite” : „nas mare și coroiat”, „buze groase”, „smead” etc. <endnote id="(495, pp. 120-121)"/>. În 1910, liderul conservator Nicu Filipescu susținea că linia Încovoiată, chipurile, „semitică” a nasului lui Take Ionescu cores pundea „liniilor curbe, trăsăturilor sinuoase” ale caracterului aces tuia. „Pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cu toate acestea, el Își descrie socrul - evreu sefard - ca având „pregnante trăsături semite” : „nas mare și coroiat”, „buze groase”, „smead” etc. <endnote id="(495, pp. 120-121)"/>. În 1910, liderul conservator Nicu Filipescu susținea că linia Încovoiată, chipurile, „semitică” a nasului lui Take Ionescu cores pundea „liniilor curbe, trăsăturilor sinuoase” ale caracterului aces tuia. „Pentru caracterizarea vremurilor noastre - declara Nicu Filipescu la o Întrunire publică ținută la Iași În 1910 -, dați-mi voie să fixez figura acestui Șloim cu aere de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale caracterului aces tuia. „Pentru caracterizarea vremurilor noastre - declara Nicu Filipescu la o Întrunire publică ținută la Iași În 1910 -, dați-mi voie să fixez figura acestui Șloim cu aere de Cezar [= Take Ionescu]. Priviți-l : o Încovoiere semitică a nasului, o clipeală de ochi de pehlivan, o voce de Ițic, o familiaritate afectată și ipocrită, o paliditate măslinie a omului care nu roșește decât de frică, o lașitate uleioasă răspândită peste Întreaga lui făptură. În figura ca și În viața
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi mulțumesc pentru semnalarea pasajului de mai sus. În 1881, pentru a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe narodnicul rus Ignațiu Grinevițki, revista antisemită Novoie Vremea Îl descria ca fiind „un individ de tip oriental, cu nasul coroiat” <endnote id="(455, IV, p. 80)"/>. În concepția antisemiților, nasul acvilin nu era un reper negativ numai din punct de vedere estetic, dar și din punct de vedere etic. El ar indica nu doar urâțenia evreului, ci și perfidia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe narodnicul rus Ignațiu Grinevițki, revista antisemită Novoie Vremea Îl descria ca fiind „un individ de tip oriental, cu nasul coroiat” <endnote id="(455, IV, p. 80)"/>. În concepția antisemiților, nasul acvilin nu era un reper negativ numai din punct de vedere estetic, dar și din punct de vedere etic. El ar indica nu doar urâțenia evreului, ci și perfidia sa. Pentru scriitorul și politicianul șovin Maurice Barrès (1862-1923), ca să-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu doar urâțenia evreului, ci și perfidia sa. Pentru scriitorul și politicianul șovin Maurice Barrès (1862-1923), ca să-l poți judeca pe Alfred Dreyfus este suficient să privești „figura sa de rasă străină” ; vinovăția acestuia „reiese din rasa și din forma nasului”. Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, Barrès căzuse În capcana „științei craniilor”, care punea În opoziție pe „dolicocefalii blonzi” („rasa ariană”) și pe „brahicefalii bruneți” („rasa semită”) <endnote id="(115, pp. 29-37)"/>. Fiziognomonie și antropologie În Antichitate și Evul Mediu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era arta de a dezvălui caracterul individului cercetându-i trăsăturile chipului. Nici un detaliu fizionomic nu era de prisos, totul avea importanță : lățimea frunții, forma urechilor, distanța dintre ochi, poziția alunițelor etc., dar esențiale În această privință erau mărimea și forma nasului 53Portretul fizic și a buzelor. Fronti nulla fides !, susțineau neîncrezătorii. Oricât de inexactă a fost această „știință divină”, această artă divinatorie - a cărei premisă era „fizionomia reflectă sufletul” -, câteva elemente au rămas invariante de-a lungul secolelor. De exemplu, nasul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nasului 53Portretul fizic și a buzelor. Fronti nulla fides !, susțineau neîncrezătorii. Oricât de inexactă a fost această „știință divină”, această artă divinatorie - a cărei premisă era „fizionomia reflectă sufletul” -, câteva elemente au rămas invariante de-a lungul secolelor. De exemplu, nasul coroiat și buzele groase au trezit cel mai adesea antipatia oamenilor simpli, fiind de regulă negativ valorizate și de „fizionomiști”. Aceste trăsături ale chipului au fost considerate defecte fizionomice, fiind corespunzătoare unor deficiențe morale. Pentru Bartolomeo della Rocca și Alessandro
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oamenilor simpli, fiind de regulă negativ valorizate și de „fizionomiști”. Aceste trăsături ale chipului au fost considerate defecte fizionomice, fiind corespunzătoare unor deficiențe morale. Pentru Bartolomeo della Rocca și Alessandro Achelini, de exemplu (Chyromantie ac physionomie, Bologna, 1503), individul cu nas acvilin este crud și răpitor ca vulturul <endnote id="(413, p. 17)"/>. Jean d’Indagine - care și-a publicat cartea de physiognomonie și chiromancie la Strasbourg, În 1531 - susținea că oamenii cu nas curbat ca un cioc sunt colerici, obraznici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Chyromantie ac physionomie, Bologna, 1503), individul cu nas acvilin este crud și răpitor ca vulturul <endnote id="(413, p. 17)"/>. Jean d’Indagine - care și-a publicat cartea de physiognomonie și chiromancie la Strasbourg, În 1531 - susținea că oamenii cu nas curbat ca un cioc sunt colerici, obraznici și tiranici <endnote id="(386, p. 297)"/>. În De Humana Physiognomia (Neapole, 1586), Giambattista della Porta scrie, la rândul său, că nasul În formă de cioc de corb sau de cocoș denotă nerușinare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
physiognomonie și chiromancie la Strasbourg, În 1531 - susținea că oamenii cu nas curbat ca un cioc sunt colerici, obraznici și tiranici <endnote id="(386, p. 297)"/>. În De Humana Physiognomia (Neapole, 1586), Giambattista della Porta scrie, la rândul său, că nasul În formă de cioc de corb sau de cocoș denotă nerușinare și desfrâu, iar oamenii care au buzele groase și răsfrânte disprețuiesc onoarea și au suflet josnic <endnote id="(413, p. 19)"/>. În a doua jumătate a secolului al XVII
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
413, p. 19)"/>. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, pentru a transforma „arta” În „știință”, Charles Le Brun a propus o metodă geometrică, Împărțind chipul animalelor și al oamenilor În linii și unghiuri. „Prerogativa legată de cocoașa nasului la animale - susținea el - se extinde și la oameni.” Nasul mare și acvilin, dublat de o frunte Îngustă, este semnul precis al unui caracter negativ. Nasul asemă- nător ciocului de papagal Îl trădează pe orgolios și flecar, iar omul care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XVII-lea, pentru a transforma „arta” În „știință”, Charles Le Brun a propus o metodă geometrică, Împărțind chipul animalelor și al oamenilor În linii și unghiuri. „Prerogativa legată de cocoașa nasului la animale - susținea el - se extinde și la oameni.” Nasul mare și acvilin, dublat de o frunte Îngustă, este semnul precis al unui caracter negativ. Nasul asemă- nător ciocului de papagal Îl trădează pe orgolios și flecar, iar omul care are nasul În formă de cioc de corb „este sortit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împărțind chipul animalelor și al oamenilor În linii și unghiuri. „Prerogativa legată de cocoașa nasului la animale - susținea el - se extinde și la oameni.” Nasul mare și acvilin, dublat de o frunte Îngustă, este semnul precis al unui caracter negativ. Nasul asemă- nător ciocului de papagal Îl trădează pe orgolios și flecar, iar omul care are nasul În formă de cioc de corb „este sortit să fie pradă celor mai condamnabile pasiuni”. În fine, tot pentru Le Brun, individul cu nasul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
animale - susținea el - se extinde și la oameni.” Nasul mare și acvilin, dublat de o frunte Îngustă, este semnul precis al unui caracter negativ. Nasul asemă- nător ciocului de papagal Îl trădează pe orgolios și flecar, iar omul care are nasul În formă de cioc de corb „este sortit să fie pradă celor mai condamnabile pasiuni”. În fine, tot pentru Le Brun, individul cu nasul Încovoiat, cu buzele răsfrânte și cu ochii mari reprezintă hrăpărețul <endnote id="(413, p. 30)"/>. Cam
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nasul asemă- nător ciocului de papagal Îl trădează pe orgolios și flecar, iar omul care are nasul În formă de cioc de corb „este sortit să fie pradă celor mai condamnabile pasiuni”. În fine, tot pentru Le Brun, individul cu nasul Încovoiat, cu buzele răsfrânte și cu ochii mari reprezintă hrăpărețul <endnote id="(413, p. 30)"/>. Cam la aceleași concluzii a ajuns și elvețianul Caspar Lavater, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, În cartea La Physiognomonie ou l’Art de connaître
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
hommes par la physionomie (Leipzig, 1772 ; Paris, 1783). Încercând să reformeze „această știință [care] apreciază interiorul prin exterior”, el a subliniat „legătura perfectă” ce ar exista „Între buze și caracter”, a acordat „o atenție specială unghiului caracteristic format de vârful nasului cu buza superioară” și - fapt important ! - a studiat „fizionomiile naționale” <endnote id="(238, pp. 216-217)"/>. Chiar și la sfârșitul secolului al XIX-lea, antropologul Cesare Lombroso a Încercat să demonstreze - cu pretenții științifice - că nasul mare și Încovoiat este un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unghiului caracteristic format de vârful nasului cu buza superioară” și - fapt important ! - a studiat „fizionomiile naționale” <endnote id="(238, pp. 216-217)"/>. Chiar și la sfârșitul secolului al XIX-lea, antropologul Cesare Lombroso a Încercat să demonstreze - cu pretenții științifice - că nasul mare și Încovoiat este un stigmat fizionomic ce-l caracte- rizează pe „infractorul Înnăscut”, pe Homo criminalis <endnote id="(820)"/>. Lucrarea de față nu este un studiu de antropologie fizică, ci culturală. Dar chiar dacă nu măsurătorile antropometrice sunt scopul ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt scopul ei, merită să deschid aici o paranteză. Arthur Koestler susținea că există o „credință populară” conform căreia evreii „se pot recunoaște imediat” după anumite trăsături fizionomice. Portre- tul robot al așa-numitului „evreu tipic” ar include, printre altele, „nasul convex”, „buzele senzuale”, „ochii bulbucați sau oblici” etc. <endnote id="(248, pp. 189 ș.u.)"/>. Și pentru „savanții” antisemiți, „nasul foarte convex”, „buzele cărnoase, cu cea inferioară proeminentă”, și „ochii ieșiți din orbite” ar fi principalele caracteristici care compun așa-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se pot recunoaște imediat” după anumite trăsături fizionomice. Portre- tul robot al așa-numitului „evreu tipic” ar include, printre altele, „nasul convex”, „buzele senzuale”, „ochii bulbucați sau oblici” etc. <endnote id="(248, pp. 189 ș.u.)"/>. Și pentru „savanții” antisemiți, „nasul foarte convex”, „buzele cărnoase, cu cea inferioară proeminentă”, și „ochii ieșiți din orbite” ar fi principalele caracteristici care compun așa-numita „mască de evreu” <endnote id="(560, p. 23)"/>. „Anomaliile faciale și malformațiunile craniului sunt cartea de vizită după care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mică măsură opinio communis conform căreia - după anumite trăsături specifice - evreii „pot fi recunoscuți imediat”. De exemplu, la Începutul secolului XX, În urma unor studii antropometrice și statistice, s-a stabilit că numai 14% dintre evreii din New York au așa-numitul „nas evreiesc” <endnote id="(414, p. 79)"/>. Antropologii au ajuns la rezultate similare În ceea ce privește forma nasului evreilor din Polonia și Ucraina <endnote id="(415, pp. 394 ș.u.)"/>. De fapt, vorbind despre evreii din SUA În acea epocă, mă refer tot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]