1,368 matches
-
loc, construite în 1882. Surprins de aceste detalii, pornesc în susul străzii, cu gândul să nu rămân dator privind cunoștințele despre cele ce vom întâlni în cale. Mă pregăteam tocmai să trec strada când ieșeanul îmi arată clădirea Universității și mă îmbie: Poți să susții o disertație despre acest edificiu? Am să încerc. N-am încotro. Curaj, vere. Curaj - m-a îmboldit ieșeanul zâmbindu-mi larg. Cum văd eu, ești cam grăbit. Păi n-am pornit noi către podgoria Copoului? Ajungem și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
un reportaj de la fața locului”, cum spun unii, pentru că reportajul e întotdeauna de la „fața locului”. SST! Acum e pauză. O pauză cu mere: Prințul Culorilor anunță în clipa asta că tocmai a luat ființă „Clubul mâncătorilor de mere” și îi îmbie, voios, pe toți ceilalți cu un coș plin. Are acolo mere mari roșii, mere galbene, dar cred că sunt și ceva pepeni printre mere, pentru că prea sunt mari. Toată lumea muncește și mănâncă mere. Eu mă deosebesc de toată lumea. Și
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
halatul, eu voi suna la sala de nașteri. A ridicat receptorul: ― Alo! Sala? Avem aici pe domnul doctor Gruia Toaibă, a cărui soție a fost internată astăzi dimineață... Cum? Aaa!... Poftiți receptorul și vorbiți cu domnul doctor Suiedeal - l-a Îmbiat femeia. ― Alo! Vă rog să-mi spuneți... ― Ce să vă spun, domnule doctor? Doar că sunteți un fericit tată al... unui băiat frumos și bine dezvoltat! Vă aștept să-i vedeți pe cei doi eroi. Cu un munte de fericire
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Până la ora zece, mai e vreme. După o scurtă gândire, profesorul a replicat: ― E bine cum ai gândit. Nu-i lucru potrivit să lași timp gândurilor negre să domine situația. Hai să vedem ce noutăți avem În clinică - l-a Îmbiat profesorul, luându-l de braț. Mergeau ca și cum tatăl s-ar fi sprijinit de brațul feciorului... Cei care Îi vedeau nu se mirau, fiindcă profesorul avea obiceiul să-l ia de braț pe oricare colaborator, când acesta avea vreo problemă deosebită
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Te rog să ne explici cum a ajuns inelul de aur masiv cu piatră pe degetul dumitale astăzi, În decurs de o jumătate de ceas? „Doctorașul” făcea fețe-fețe, privind când la director, când la profesor... ― Curaj, doctore Cuc - l-a Îmbiat directorul. Acesta a Început să povestească cu poticneli, dovadă că vorbele lui ocoleau adevărul... ― Doctore Gruia, te rog să inviți aici pe sora șefă a clinicii - a cerut profesorul. ― Poftiți, domnule profesor - s-a prezentat Îndată sora șefă. ― Te rog
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
E un loc ușor de aflat din primele momente când ai sosit În Iași - a răspuns Gruia. ― Atunci, să-ți explic: din Târgu Cucului, ia-o ușurel la deal pe „mâna stângă”, cum se spune, și a doua ulicioară te Îmbie să intri pe ea. După câțiva pași de cătană - pe „mâna dreaptă” de această dată - te Întâmpină o căsoaie cât o lume. Trebuie să bați zdravăn În poartă până te aude stăpânul și pe ușa cât o poartă de cetate
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
În fața tatei Toader. Să mă satur privindu-l, că prea mi-a fost dor de el. Așa ne-om Îndemna și la povești - și-a exprimat dorința Petrică. ― Dacă-i pe-așă, atunci vino și tu lângă mine, fata moșului - a Îmbiat-o tata Toader pe mama Maranda. ― Noi, mami, hai să ne așezăm de-a dreapta Tatălui, cum spune Sfânta Scriptură - a propus Despina râzând. Maria cu Tudorel și Gruia s-au așezat strategic, pe latura unde În apropiere se afla un
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Nici o mișcare și nici o vorbă!”, Însoțită de țeava automatului Înfiptă Între coaste, rusul a ridicat mâinile. „Mai este cineva Înăuntru?” - a Întrebat Undiță. „Nu” - a răspuns gradatul rus. „Dacă ai mințit, nu-ți mai vezi copiii! Să intrăm!” - l-a Îmbiat Undiță cu țeava automatului. Am pornit, făcându-ne mici În spatele rusului, pentru a nu fi descoperiți din prima dacă ar mai fi fost cineva Înăuntru. Locul era luminat slab. Când ne-am convins că nu mai este nimeni În spațiul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
au Întâmpinat pe musafiri după toate regulile ospeției... ― Bine ați venit, dragii noștri dragi! Am vrea să vă știm cu sănătatea deplină. Suntem peste măsură de bucuroși că ne onorați invitația... Vă rugăm să poftiți În Hanul nostru - i-a Îmbiat Petrică. După ce s-au consumat momentele de bucurie ale revederii, musafirii au invadat „sufrageria hanului”, cum le-a prezentat-o soția lui Petrică. Îndată ce au creat condițiile necesare lui Tudorel, pentru a dormi În liniște, s-au așezat În jurul mesei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
vreme să mă gândesc. Am să vă caut Îndată ce oi găsi ceva. ― Rămânem În așteptare, nene Mitrule. Până atunci, noi vom face vizita bolnavilor. Brancardierul s-a ridicat și, cu fruntea plecată, a ieșit... O dimineață cu lumină aurie Îți Îmbia sufletul și mintea la gânduri frumoase... Era duminică. Târgul părea adormit... O căruță trasă de un cal se hurduca pe drumul cu hârtoape... spre ieșirea din târg. Pe scaunul improvizat dintr-o scândură, acoperită cu un țol, ședeau doi țărani
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fost prea lungă? ― Nu, fiindcă În timp ce calul ronțăia la fân, eu am tras un pui de somn... ― Dacă-i așa, atunci Înseamnă că putem pleca spre târg. Înainte de asta, uite aici ce ți-au trimis șetrarii de mâncare - l-a Îmbiat țăranul În vârstă, dându-i un coș acoperit cu șervet Înflorat. ― Mulțumesc. Oi mânca acasă. Ajungem Îndată.... Când soarele a cuprins În brațele jarului chindiei mănăstirile Cetățuei și Galatei, căruța cu cei doi țărani s-a oprit În capătul de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Mitru a bătut În ușă și a anunțat: ― Trăsura e la poartă. ― Mulțumesc, nene Mitrule. Acum, du-te și mata acasă, că e târziu. ― Așa voi face, domnule profesor. ― Hai să mergem, dragilor, că ne dau nevestele dezertori - i-a Îmbiat profesorul... Au urcat În trăsură. ― Unde dorește domnul profesor să ajungă? - a Întrebat birjarul. ― În Copou, acolo unde se Întâlnește Sărăria cu bulevardul. „De unde o fi știind birjarul că sunt profesor?... Aha! Nenea Mitru e <vinovatulă”. ― Acolo mergem - a răspuns
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
stacojie, iar ochii o scrutau pe infirmieră ca și cum s-ar fi așteptat la cine știe ce urmare a acestei Întrebări. Infirmiera a Înțeles reacția „Arăpoaicei”... ― Fii liniștită, Stăncuțo. Te-am Întrebat și eu așaaa.... Când totul a fost după carte, infirmiera a Îmbiat-o: ― Acum, hai să mergem, să te vadă doamna soră șefă. Da’ Întâi să punem pe tine halatul aista mai gros, că altfel toți ochii bărbaților se Înfig În tine, ca lupii În grămada de oi... Au intrat la sora
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sorei șefe, i-a apucat mâna și i-a sărutat o, murmurând aproape scâncit: ― Sărut mânuța matali, doamna... sorăăă. Sărut mânuțâli... Sora șefă a mângâiat-o pe creștet părintește. ― Să nu plângi, Stăncuțo. Să nu plângi. ― Hai, frumoasa mamii - a Îmbiat-o infirmiera. Când au ajuns În salon, toate pacientele au Întors capul spre Stăncuța. ― V-am adus fata cea frumoasă Înapoi. N-a furat-o nimeni. Care dintre dumneavoastră mai este propusă pentru operație? Din rândul bolnavelor, au răspuns două
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
salon, toate pacientele au Întors capul spre Stăncuța. ― V-am adus fata cea frumoasă Înapoi. N-a furat-o nimeni. Care dintre dumneavoastră mai este propusă pentru operație? Din rândul bolnavelor, au răspuns două femei. ― Haideți cu mine - le-a Îmbiat infirmiera... În dimineața aceea, profesorul a plecat de acasă mai devreme. Mergea agale, cu gândurile lăsate În voia lor: „Oare de ce nu m-a căutat nimeni din partea bulibașei? Doar e nepoata lor. Dar Gruia ce-o fi făcând? A trecut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
miratul. ― Așa m-ai Învățat tu, tati. ― Zicala că așchia nu sare departe de trunchi se adeverește Încă o dată. Tot așa să-ți educi și tu urmașii. Când au fost gata pentru a intra În sala de operație, profesorul a Îmbiat-o: ― După dumneavoastră, domnișoară doctor. Despina a Împins ușa cu cotul și a intrat. Pacienta era deja Întinsă pe masa de operație și pregătită pentru intervenție. Când a ajuns la masa de operație, doctorița a pornit spre locul destinat mâinii
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
se cheamă stilou. Numele inventatorului este Petre Poenaru. ― Mulțumesc pentru informație, domnule profesor... În câteva clipe Gruia a ieșit din cămăruța lui purtând sub braț niște coli de hârtie și În mână stiloul. Ca școlarii. ― Hai să ieșim - l-a Îmbiat profesorul. Când au ieșit În răcoarea dimineții de toamnă, Gruia a simțit un fior binefăcător... ― Știți cumva cine va fi În comisie, domnule profesor? ― Nu-i știu chiar pe toți, dar Îi știu pe specialiștii care vor fi prezenți. Este
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acopăr petele le-a stricat și mai rău. Hoinăreala nu-mi mai plăcea. Rămîneam în spatele perdelei umflate ca o pînză de yolă așteptînd Buick-ul unchiului Iordan, să mă scoată odată din văgăună. Lacul tulbure, străbătut de curenți reci nu mă îmbia la înot. Ploua cumplit în augustul acela. Soarele se voala din senin și o ploaie nebună pornea să răpăie. Din vechi imagini învălmășite, se declanșează net una: Rusalin cu spatele gol, protejîndu-mă de un ropot de grindină. Streașina magaziei încuiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
e o lume mult deosebită de cea din Irak, unde lucrurile par să se stabilizeze. Duminică, 5 decembrie 2010. Astăzi sunt mai matinal ca de obicei. De foarte de dimineață e mai multă luminozitate, o lumină care vine de afară, îmbiindu-mă stăruitor să nu lenevesc în pat că-i păcat ca pe o asemenea frumusețe de vreme să stau inert și cu ochii închiși. M-am ridicat imediat, pornind la rostul meu zilnic. Din casă privesc minunea albă de afară
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
liniștit în casă, nu înainte de a așeza lopata de fier la îndemână, pentru operația de deszăpezire ce voi face mâine dimineață spre prânz, ca un gospodar responsabil ce mă simt. După aerul rece și pur inspirat, căldura din casă mă îmbie și mai stăruitor spre odihnă. Am avut un somn profund, odihnitor și am și visat frumos, frumos pe măsura frumuseții de afară. Așa că, ceva mai devreme mi-am început o zi obișnuită de lucru. Citesc două ore bune, apoi drept
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
energii și nemăsurata bucurie a vieții triumfătoare! Toasturi pentru istoricul moment, exuberanță, îmbrățișări, ochi tulburați de lacrimile bucuriei! Momentul era intens trăit. De față fiind, păream a face opinie separată în privința Păcii și a Viitorului. Una din cumnate, Lenuța, mă îmbia spre veselie și exuberanța momentului, dar eu rămâneam tot gânditor, încercând scrutarea posibilului viitor. Am și exprimat clar poziția mea în opoziție cu a convivilor zicând doar atât: „Mă tem că pacea care vine să nu fie mai rea decât
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
obstetrică și ginecologie, unde de fapt sunt specializată. Despre soțul meu, ce ți-aș mai putea spune: iubește copiii, dar îi vede atât de rar și când vine, nu are ochi pentru mine. Intră în casă, își dezmiardă odraslele, le îmbie cu dulciuri. Pe mine însă mă ignoră. Nu schițează nici un gest prin care să arate că remarcă prezența mea. Nu știu, nu-mi pot explica ce se întâmplă! Umblă vorbe că și-a găsit o metresă. Să fie sănătos! Toate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
pentru toate gusturile. Semnele prevesteau, într-adevăr, o zi bună. Orbul și Ologu își deșertară de mai multe ori farfurioarele în buzunare, lăsând doar câte un ban, de sămânță. Coltuc primi și câte ceva de mâncare, dat fiind că tolba lui îmbia la o varietate de milostenii. Băteau clopotele cele mari de la Mitropolie. Ologu se propti în subsuori pentru a-și face câteva cruci largi, cu ochii spre cer. Coltuc încropi și el cu limba trei cruci în cerul gurii. — Eu nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
chiar dacă el ascundea, cu îndemânare, acest lucru. Cât despre Marchiză, nu trebuie să spunem nimic, căci nimic n-ar mai fi de spus după ce văzul își făcea treaba. Precum amforele vechilor greci, Marchiza era făcută numai din forme care te îmbiau să torni înăuntru. Contururile ei erau lipsite de echivoc, întruchipau cea mai izbutită dintre lumile posibile, în care aparențele și esențele sunt una. Ochii se încondeiau cu linii groase, alungite spre tâmple. Locul sprâncenelor rase îl luaseră două linii curbate
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
reinstaureze ordinea în lumea eroului picar, iar nostalgia și suferința provocate de ea să se evapore, însă: Pe gheața Golfului Terror/ Ofta, ofta Apolodor/ Iar tatăl, Apolodorel/ Și unchiul, Apolodorini/ Și neamurile și vecinii/ edeau grămadă lângă el/ Și-l îmbiau cu zeci de pești/ -Ia-i, dragă, dacă ne iubești.../ Nu mai fi trist, Apolodor/ Ți-i dăm pe toți,dacă zâmbești.../ Dar el ofta, ofta de zor:/ -Aș vrea să plec la București...". Invocată strict pentru o clipă, interpretarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]