34,380 matches
-
albi și vii ai plopului uriaș, fulgi care s-au depus fără știrea ta pe acoperișul grădinii suspendate a dragostei tale, covertina cea mare se prăbușește, grădina cade sub încărcătura nemaivăzută a fulgilor albi mișcători, este o capcană întinsă de împăratul bătrân care conduce oștirile dușmanilor tăi, el a făcut cadou de nuntă frumoasei fete virgine, pe care a luat-o de nevastă împotriva voinței ei, prăbușirea grădinii tale calde, este timpul să acționezi rapid, ai noroc, ai pregătit lucrurile ca
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
numai tu te descurci, în care gândurile oștirilor dușmane se vor rătăci și spionii oștirilor dușmane nu vor descoperi niciodată strategiile tale abile. șase în al doilea loc: în zare se văd mici, dar în creștere pe cât te apropii, armatele împăratului fuxi, armatele de ornitorinci veșnici-multituberculați, care tropăie în ritm alert pe lângă balta mare, tu mergi în pasul tău, cum poți, împăratul fuxi nu are vreo înțelegere cu dușmanii tăi, pe lângă tine încep să curgă ornitorinci-veșnici-multituberculați pe aerobiciclete de mare viteză
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tale abile. șase în al doilea loc: în zare se văd mici, dar în creștere pe cât te apropii, armatele împăratului fuxi, armatele de ornitorinci veșnici-multituberculați, care tropăie în ritm alert pe lângă balta mare, tu mergi în pasul tău, cum poți, împăratul fuxi nu are vreo înțelegere cu dușmanii tăi, pe lângă tine încep să curgă ornitorinci-veșnici-multituberculați pe aerobiciclete de mare viteză, nu te simți umilit, reflectează la călătoria ta, la slăbiciunile tale. nouă în al treilea loc: trece pe lângă tine coloana oficială
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
viteză, nu te simți umilit, reflectează la călătoria ta, la slăbiciunile tale. nouă în al treilea loc: trece pe lângă tine coloana oficială de aerobiciclete de mare siguranță, cu toate girofarurile de viermi marini-tomopteris pornite, îl zărești prin geamul întunecat pe împăratul fuxi însuși, un ornitorinc-veșnic-multituberculat de la sistemul de supraveghere și siguranță îți face mai multe fotografii din zborul lui rapid, nimic neobișnuit, nu pune la suflet, mergi în ritmul tău înainte, nu te simți umilit, închide ochii și amintește ți de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
tău înainte, nu te simți umilit, închide ochii și amintește ți de prințesa ta strălucitoare, de suflețelul tău, care te așteaptă cuminte în grădinile suspendate ale dragostei. șase în al patrulea loc: acum câmpul e gol, a trecut toată oștirea împăratului fuxi pe lângă tine, mergi cu pași egali, de suedez înalt și bătrân care se ține foart bine la vârsta lui, e noapte, nu e nici o stea pe cer, nici o lampă cu petrol nu s-a aprins prin partea asta a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
al patrulea loc: nunta este peste două luni și jumătate, nu te pripi, mai este foarte puțin de așteptat, prăvălește secundele mari cât china, una câte una, în abisul dintre cerul tău și cerul tuturor, nu fi invidioasă pe fiica împăratului de la miazănoapte, yi, care are nunta mâine, ea va cheli repede și i se vor lăsa sânii, pentru că este blestemată de ciguape, femeile rele cu pielea albastru închis, picioarele înapoi și părul până la pământ, din vestitele insule-de-dincolo-de-pământuri, unde dăinuie fumurile
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Tu ești regizorul, știi că se poate orice. (Rumoare care se apropie, răpăit de tobă. Intră toată lumea.) TOBOȘARUL (continuă să bată toba câteva clipe): Să asculte fiecare, / Mic și mare, / Fie prost sau învățat! S-ascultați, că-i de-ascultare! / Împăratul Prea-Nălțatul / M-a trimis s-adun tot satul, / Să dau știre tuturor / Că el cată-n lung și-n latul / Lumii-acestei, pe-un fecior / Ce din toți va fi mai tare, / Mai frumos și mai cuminte. Deci vă strângeți, mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
voi prin sat să fie / Voinicel a-i fi pe plac, / Să-i dea fata de soție. Eu v-am spus-o. Iaca tac! // (Bate din nou toba câteva clipe. Rumoare.) O FATĂ: Ce mai veste! Parcă după fete de-mpărat oftează flăcăii noștri... Oftează ei după ce au mai la-ndemână! (rumoare) UN BĂIAT: Aici chiar c-ai nimerit-o! Păi dacă am ceva la îndemână, pun mâna și gata! De unde-ai scos-o și cu oftatul? Iaca, să zicem c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întâia sărutare? Dăruită, pare furată. Și cel care fură, și cel păgubaș, sunt în aceeași măsură fericiți, adică peste măsură... TOBOȘARUL: Eu n-am timp de palavrele voastre. Eu am misie de îndeplinit. Cine are chef să fie ginere de împărat, să poftească! (Iese, urmat de privitori. Rămân în scenă Mama și Ieronim. Se aude vocea Toboșarului, îndepărtându-se: "Să asculte fiecare, / Mic și mare, / Fie prost sau învățat...") MAMA: Ce ai tu de-o vreme, dragu' mamei? Că nici mănânci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vine toamna și iarna anilor și-i gârbovește... MAMA: Eu îți știu leacul, dragu' mamei: ți-a venit vremea să te însori. Dacă din câte fete sunt în sat nu-ți place niciuna, du-te și încearcă a peți fata împăratului. Ai auzit ce spunea mai-nainte Toboșarul. IERONIM: Nu, mamă. Ce-mi trebuie mie fete de împărați, bogăție și fală? Nimic nu-i desăvârșit, și eu desăvârșirea o caut. Am întâlnit-o doar o dată, în vis. Era o fată frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
venit vremea să te însori. Dacă din câte fete sunt în sat nu-ți place niciuna, du-te și încearcă a peți fata împăratului. Ai auzit ce spunea mai-nainte Toboșarul. IERONIM: Nu, mamă. Ce-mi trebuie mie fete de împărați, bogăție și fală? Nimic nu-i desăvârșit, și eu desăvârșirea o caut. Am întâlnit-o doar o dată, în vis. Era o fată frumoasă cum n-a mai fost alta. Trecea, singură, de-a lung de maluri de lac umbrit. Trecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Petre Ispirescu Personajele Pricină-Împărat Domnița Ana Domnița Dana Domnița Liana Primul sfetnic Posacul Al doilea sfetnic Lingușitorul Al treilea sfetnic Limbutul Măscăriciul Gând-Împărat Împărătița Lioara Brăduț-Voievod Chelăreasa Ilinca Ceaun Mai-marele bucătar Pârjol Mai-marele oștenilor Cei trei sfetnici ai lui Gând-Împărat Împărații oaspeți: Hulpav-Împărat; Bolovan-Împărat; Lehamite-Împărat; Gras-Împărat; Slab-Împărat Crainicul Curții (voce) Crainicul toboșar Privitor 1 Privitor 2 O fată Aprodul Tabloul 1 La Curtea lui Pricină-Împărat Sala tronului. În dreapta și în stânga uși. În rest spațiu gol, exceptând un practicabil, plasat în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Pricină-Împărat Sala tronului. În dreapta și în stânga uși. În rest spațiu gol, exceptând un practicabil, plasat în a doua treime a scenei, pe centru. Cei trei sfetnici intră pe ușa din dreapta, înaintând spre public. PRIMUL SFETNIC POSACUL: A fost odată un împărat... (este întrerupt) AL DOILEA SFETNIC LINGUȘITORUL: Da' ce împărat...! Împăratul nostru! E-he-he...! AL TREILEA SFETNIC LIMBUTUL: Și-l chema Pricină-Împărat. Acu' să vedeți de ce-l chema Pricină-Împărat: împăratul ăsta al nostru mereu căuta vreo pricină de nemulțumire și făgăduia oricui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
spațiu gol, exceptând un practicabil, plasat în a doua treime a scenei, pe centru. Cei trei sfetnici intră pe ușa din dreapta, înaintând spre public. PRIMUL SFETNIC POSACUL: A fost odată un împărat... (este întrerupt) AL DOILEA SFETNIC LINGUȘITORUL: Da' ce împărat...! Împăratul nostru! E-he-he...! AL TREILEA SFETNIC LIMBUTUL: Și-l chema Pricină-Împărat. Acu' să vedeți de ce-l chema Pricină-Împărat: împăratul ăsta al nostru mereu căuta vreo pricină de nemulțumire și făgăduia oricui îi ieșea înainte c-o să-i taie capul. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
gol, exceptând un practicabil, plasat în a doua treime a scenei, pe centru. Cei trei sfetnici intră pe ușa din dreapta, înaintând spre public. PRIMUL SFETNIC POSACUL: A fost odată un împărat... (este întrerupt) AL DOILEA SFETNIC LINGUȘITORUL: Da' ce împărat...! Împăratul nostru! E-he-he...! AL TREILEA SFETNIC LIMBUTUL: Și-l chema Pricină-Împărat. Acu' să vedeți de ce-l chema Pricină-Împărat: împăratul ăsta al nostru mereu căuta vreo pricină de nemulțumire și făgăduia oricui îi ieșea înainte c-o să-i taie capul. Da-ncolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ușa din dreapta, înaintând spre public. PRIMUL SFETNIC POSACUL: A fost odată un împărat... (este întrerupt) AL DOILEA SFETNIC LINGUȘITORUL: Da' ce împărat...! Împăratul nostru! E-he-he...! AL TREILEA SFETNIC LIMBUTUL: Și-l chema Pricină-Împărat. Acu' să vedeți de ce-l chema Pricină-Împărat: împăratul ăsta al nostru mereu căuta vreo pricină de nemulțumire și făgăduia oricui îi ieșea înainte c-o să-i taie capul. Da-ncolo, era om de treabă, nimic de zis! Iaca, într-o bună zi... POSACUL: Gata, ajungă-ți! Iar te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Barosan-Împărat... POSACUL: Ce mai tura-vura! Să le chemăm la porunca Măriei Sale. LINGUȘITORUL (vestește): Fiica cea mare a Măriei Sale, cu părul ca pana corbului, cu ochii ca strălucirea stelelor, cu obraz slăvit și lăudat... Domnița Ana! ANA (vine, se înclină în fața împăratului): Măria Ta... PRICINĂ (mohorât): Bine, bine... treci de-a dreapta mea. (Ana trece în dreapta împăratului) LINGUȘITORUL: Fiica mijlocie a Măriei Sale, cu părul ca arama frunzelor de toamnă, cu mers ușor de căprioară tânără, cu glas mângâietor... Domnița Dana! DANA (intră, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cea mare a Măriei Sale, cu părul ca pana corbului, cu ochii ca strălucirea stelelor, cu obraz slăvit și lăudat... Domnița Ana! ANA (vine, se înclină în fața împăratului): Măria Ta... PRICINĂ (mohorât): Bine, bine... treci de-a dreapta mea. (Ana trece în dreapta împăratului) LINGUȘITORUL: Fiica mijlocie a Măriei Sale, cu părul ca arama frunzelor de toamnă, cu mers ușor de căprioară tânără, cu glas mângâietor... Domnița Dana! DANA (intră, la fel ca Ana) PRICINĂ (tot mohorât): Hm... da... Treci lângă soră-ta. (Dana trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
că altfel nu-i chip! PRICINĂ: Așa c-am să vă mărit, cum am zis. Da' nu cu fitecine, cum ar crede unii și alții. Să-mi spui tu, fata mea cea mai mare, Ana, dacă dintre feciorii crailor și împăraților pe care i-ai întâlnit ți-ar fi vreunul pe plac. ANA: Iubite tată și slăvite Pricină-Împărat, eu m-am gândit de mult că Țanțoș-Voievod, feciorul lui Zarvă-Împărat, mi-ar fi pe măsură, pentru că-i zdravăn la făptură, nebiruit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
arate că, pe lângă chip slăvit, fata noastră Ana va aduce zestre soțului său trei harabale cu felurite feluri de straie și de sulimanuri, de mare trebuință unei domnițe, precum și o jumătate din împărăția noastră. Așa poruncesc! ANA (îngenunchează, sărută mâna împăratului): Iubite tată, îți sărut mâna cu supunere și sunt gata să-ți împlinesc vrerea. POSACUL: Cu adevărat, ascultătoare fiică se dovedește a fi domnița Ana... PRICINĂ: Păi altfel cum? Că-ndată-i tai... (gest de decapitare) POSACUL: Chââmmm! ... PRICINĂ: Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
așa că, înseninându-mă deplin, cată a mă muta în jâlțul cel alb, mai puțin ros decât celelalte două, pentru că mai rar poposesc într-însul. LINGUȘITORUL: Sunt, ca de fiecare dată, gata să te sprijin și să te port, Măria Ta. (Împăratul se mută, se așază din greu, satisfăcut. Sughite) Să-ți fie de bine, Măria Ta. LIMBUTUL: Să se deie semn din surle și din tobe! Măria Sa Pricină-Împărat este prea mulțumit și s-a așezat în jâlțul cel alb. Să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
că n-am surzit. Dară ție cred c-am să poruncesc să ți se taie urechea cu care-ai cutezat a auzi asemenea necuviință. (se mută, icnind, în jâlțul albastru. Lingușitorul se repede să-l sprijine, gest de refuz al împăratului) Dați de știre c-am început să mă supăr iarăși. LINGUȘITORUL (trece la ușa din dreapta. Strigă): Măria Sa a început să se supere. Temeți-vă capetele și arătați obraz întristat! (În plan îndepărtat, crainicul repetă porunca) PRICINĂ: Așa. Acuma ia dă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
întâi ziua bună, viteazule; că n-ai intrat în casă pustie... Oare tocmai domnia ta, care ești pus mai mare peste străjerii cetății, să nu știi a te purta cuviincios? PÂRJOL (cu superioritate): Eu jupâniță?! Păi eu am slujit la trei împărați, și cu acesta al nostru patru, și pretutindeni am agonisit învățături alese, în vorbe, în purtare, în straie... Ia uite numai, văzut-ai dumneata un bărbat mai chipeș până acum? (se rotește, pozează) Sau unul care știe călca mai falnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
neguțător. Nu-i rău, pentru că nu se știe cum se întorc timpurile, și oștenii, nemaiavând căutare, s-or face meșteri, ori neguțători, ori, știu eu, cititori în stele... PÂRJOL: Asta-i peste putință, jupâniță Liana! De când e pământul pământ, toți împărații au avut trebuință de oșteni vrednici, cu care să-și poarte războaiele. Eu am fost și am să rămân mereu oștean. LIANA: Multe se schimbă pe lumea asta, cinstite căpitane. Iaca, să-mi spui, de-o pildă, de câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cântec de om bucuros, cum ziceai tu c-ai fi aici, la casa noastră. Nu vrei să-mi spui și mie ce amar îți umbrește zilele și nopțile? (Intră grăbită Fata.) FATA: Măria Ta, iertare. A sosit sol de la slăvitul împărat, care a și intrat pe poarta cetății. Vine cu grabă și cu supărare: calul lui Brăduț-Voievod s-a speriat de-o dihanie și, sărind fără veste, voievodul a căzut și și-a vătămat un braț. S-au oprit, în drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]