1,380 matches
-
obiecte ornamentale din lemn Rame de lemn pentru tablouri, fotografii, oglinzi și alte obiecte similare și alte articole din lemn Clasa 20.52 Articole din plută, paie și împletituri Articole din plută și paie sau alte meteriale împletite; coșuri și împletituri Plută naturală decojită sau netezită ușor, în formă de bușteni, plăci, foi sau fâșii; plută zdrobită, granulată sau mărunțită; deșeuri de plută Articole din plută naturală Bușteni, plăci, foi și fâșii, țigle de orice forme, cilindri solizi din articole din
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
plută naturală Bușteni, plăci, foi și fâșii, țigle de orice forme, cilindri solizi din articole din plută compactă n.î.a.p. Plută compactă; articole din plută compactă n.î.a.p. Produse din paie, alfa și alte materiale împletite; coșuri și împletituri 31700.2 319a 31911 31912 31913 31914 319b 31921 31922.1 31922.2 31922.3 31923 4415.10, 4416 4417 4419 4420 4414, 4421 4501.90, 4502 4503 4504.10 4504.90 4601, 4602 21.11.1 21.12.1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Jōmon (cca. 8.000 î.e.n. - cca. 300 î.e.n.) principalele ocupații sunt identificate cu vânătoarea și culesul, iar ca o caracteristică a arhipelagului japonez, utilizarea frecventă a resurselor marine. Din punct de vedere literal, numele acestei perioade provine din cuvintele jo=împletitură și mon=ornament. Populația indigenă Populația indigenă se numește ainu fiind azi pe cale de dispariție (au mai rămas cca. 20.000). Aceștia trăiesc azi în sudul insulei Sahalin, în arhipelagul Kurilelor și în nord-vestul insulei Hokkaido. Posedau o organizare socială
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
borealis) care o folosește toată viața. Această pasărte își construiește scorbura timp de până la doi ani. Există păsări care îți construiesc scorburi și în unele specii de cactuși. Cuiburile în formă de ceașcă sau de cupă sunt formate dintr-o împletitură de materiale flexibile (paie, bețe, pânză de păianjen) plus în unele cazuri, noroi. Majoritatea păsărilor Passeriformes dar și păsările colibri sau păsările Apus apus își construiesc un astfel de tip de cuib. Materialul flexibil și forma cuibului permit ca acesta
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
Specialistul Dumitru Agachi a observat că structura de rezistență a majorității caselor mănăstirești este degradată, ca urmare a lipsei fundațiilor (casele sunt construite pe "furci", adică pe un schelet de susținere format din bârne masive din lemn se așeza o împletitură de nuiele umplută cu pământ argilos, bine omogenizat cu paie) și a utilizării de materiale cu durată de exploatare relativ redusă. Tavanele caselor sunt din scânduri sau tencuite. Materialul portant (bârne, furci, tălpi) a îmbătrânit în timp, din cauza vechimii, a
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
unui număr nelimitat de încărcături și asigură explozia instantanee a întregului dispozitiv. Este format dintr-un miez de exploziv de amorsare primară sau secundară, prin centrul căruia trece un fir director din bumbac. Miezul fitilului detonant este acoperit cu o împletitură triplă din bumbac sau in, înfășurată în sens invers. Fitilul detonant are diametrul de 5,5...6 mm și o viteză de detonație de 5000...7000 m/s. Capsele detonante pirotehnice sunt întrebuințate pentru amorsarea încărcăturilor de explozivi. Capsele detonante
Explozibil (material) () [Corola-website/Science/311261_a_312590]
-
Grădinile plutitoare”. Numele locului provine din limba nahuati:"xochi(tl) = floare; mil(li) = câmp" ceace tradus ar fi „Locul florilor de câmp”. „Grădinile plutitoare” sunt pentru locuitori că și pentru turiști un loc atractiv. Grădinile constau de fapt dintr-o împletitura de canale artificiale cu apă, între care se află insulițe cu flori care se întind pe o lungime de 150 de km. Azi grădinile servesc ca loc de recreație pentru locuitori sau turiști, malul roditor de aici este însă utilizat
Xochimilco () [Corola-website/Science/312962_a_314291]
-
și-au ridicat in grabă biserica numita “de nuiele”, pe pământul Păușanului, lângă Fântana Litii. Locul este azi proprietatea descendentei acelei familii, Bodea Maria a lui Goga. Biserica avea pereții din ramuri mari și groase din salcie, petrecute ca o împletitură între stâlpii de lemn. Acestora li s-a aplicat, in interior și exterior, straturi de pământ înmuiat și ulterior întărit. Până târziu, după 1900, s-a păstrat cheia de lemn a acestei biserici pe care era inscripționat anul 1737. Odată cu
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
înconjura platoul superior al dealului și terasele de sub el. Valul era larg la bază de 6-8 m și înalt în prezent de 2-2,5 m. În val erau înfipți stâlpi groși de lemn care erau legați între ei de o împletitură de nuiele care erau lipite cu pământ, toate acestea formau o palisadă în spatele căreia se adăposteau apărătorii. Cetatea nu avea șanț de apărare. Valul de pământ nu se închidea complet deoarece în dreptul porții capetele sale se petreceau unul peste altul
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
raza municipiului Botoșani. Noua biserică a fost sfințită la data de 26 septembrie 1993 de către mitropolitul Daniel, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Ea a preluat funcțiunile bisericii vechi. este una dintre foarte rarele biserici cu pereți din împletitură de nuiele cunoscute în România, care s-au păstrat până în zilele noastre. Pereții au fost lutuiți, tencuiți și apoi văruiți în culoarea albă. Este acoperită cu șindrilă.
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
omonim, fostul Pârjoaia, din județul Constanța. Aceasta biserică este ridicată în tehnica paiantei, adică are o structură de lemn și pereți izolați cu pământ bătut și chirpici. Structura este susținută de stâlpi de lemn înfipți în pământ cu pereți din împletitură de nuiele între ei, un relict din epocile cele mai vechi ale acestor locuri. Biserica din Izvoarele, împreună cu cele similare din satele vecine Satu Nou (1863) și Strunga, formează un grup restrâns, cu totul aparte în arhitectura sacrală de lemn
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
de monumentele de arhitectură cunoscute. Construcția este de tipul "semi îngropat", cu nivelul podelei altarului de la bun început sub nivelul de călcare, având doar pridvorul cu o treapta peste terenul în pantă. Pereții au fost (și au rămas parțial) din împletitură de nuiele, bulgărită și lipită cu pământ, susținută de traverse între stâlpi din lemn îngropați cca 1 m în pământ fără nici o legătura între ei în partea inferioară. Peste stâlpi are grinzi longitudinale, dăltuite, îmbinate cu cepuri la stâlpi și
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
cepuri la stâlpi și cu cuie de lemn între ele, cu grinzi transversale foarte masive îmbinate în foarfecă la coamă, cu grinzi și căpriori la acoperiș, cioplite parcă din crăci, nu din trunchiuri drepte, peste care a fost așezată o împletitură de nuiele pe toată suprafața, apoi paie, peste care au fost așezate liber olanele. Pentru a asigura construcția la împingerile laterale ale acoperișului și bolților, stâlpii au fost sprijiniți de contraforți din lemn, dăltuiți sus și îngropați în pământ la
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
fost realizată din lemn de stejar și toate îmbinările au fost făcute cu cuie din lemn. La acoperiș au fost folosite și cuie forjate de mană, probabil de la reparațiile ulterioare, dar nu s-a găsit nici un cui produs industrial. Toate împletiturile erau din lemn tare - carpen și frasin. Bolțile din altar și naos au fost din lemn de brad, dar în mod cert nu au fost cele inițiale, ci refăcute prin anii '30, identice cu multe tavane ale caselor din sat
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
sfârșește aici, ci mai mult contrazice tot ce învață în zilele noastre un arhitect: Construcția nu a avut niciodată fundație. Întreaga greutate stă pe stâlpii îngropați, care o asigură și la solicitările orizontale dimpreună cu contraforții. Lipitura din pământ pe împletitură s-a făcut până la nivelul solului natural. Construcția nu a avut practic nici o orizontală, poate doar inițial la grinda peretelui dintre altar și naos și la grinda peretelui dintre naos și pronaos, acum ambele deformate. Pardoseala din pământ lipit a
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
din pământ lipit a fost curățată de straturile succesive de lipitură, și s-a dovedit că pardoseala inițială urma aproximativ înclinarea terenului, cu diferențe de 12 cm între un colt și altul. Același lucru este valabil și pentru grinzile peste împletitură și pentru marginea de jos a acoperișului. Construcția nu a avut practic nici o verticală. Stâlpii pereților au fost înclinați vizibil și voit către interior pentru a prelua împingerile orizontale și pentru a da o stabilitate mai buna ansamblului. Despre lucrările
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
doar pentru a susține frazele de la început în ce stare se găsea construcția: De altfel grinda principală în axul altarului a căzut singură când s-au desfăcut scândurile ce făceau bolta altarului. La fel s-au desprins două travei de împletitură și zidul din pământ, care au căzut spre exterior la încercarea de demontare. Încercările de datare a construcției au rămas doar încercari. În primul rând am avut surpriza să constatăm, săpând pentru îngroparea noilor stâlpi, că biserica de la altar până la
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
nu poate fi făcută cu ochiul liber, dar se poate aprecia că nu sunt din sec XX. Comparația cu alte construcții din sat nu arată asemănări, acestea fiind făcute din cărămizi nearse și cu olanele așezate pe stuf, nu pe împletitura. Pe de altă parte, biserica a suferit multiple renovări, piesele din lemn ce au fost odată folosite la șarpantă, le găsim refolosite la grinzile longitudinale. Toate renovarile au fost făcute până în epoca cuielor industriale. Prin aceste renovări și înlocuiri succesive
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
absența turlei par a indica faptul că a fost construită cândva, în vremea Imperiului Otoman. De reținut este că numai cu toporul și cu dalta, biserica putea fi construită oricând în epoca creștina. Tipul de construcție semiângropată, cu pereți din împletitură, poate fi întâlnită din perioada neolitică, și, după cum se vede, până în prezent. Important este că Biserica "Sfantul Dumitru" din satul Izvoarele județul Constanța apare ca exponenta unui tip de biserici - puține ramase în toată țara - care poate da un răspuns
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
abia la 1025 de oameni, iar către anul 2000 la 1100 locuitori. Moșia satului are acum 1797 ha de pământ și 296 de gospodării. Preocuparea de bază este agricultura, dar locuitorii satului sunt și meșteri buni de cojoace și de împletituri din lozie. În anul 2001 școala din localitate a fost transformată în gimnaziu, acordându-i-se numele marelui domnitor Mihai Viteazul, al cărui bust, donație a Consiliului Județean Prahova, a fost instalat la 27 august 2001 în fața instituției (sculptor Eugen
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
250 de meșteri populari reprezentând majoritatea zonelor etnografice ale țării care conturează imaginea întregii tipologi a meșteșugurilor tradiționale: țesut, brodat, olărit, încondeiat ouă, sculptură în lemn și os, pictură de icoane, cojocărit, confecționat măști, podoabe, păpuși, instrumente muzicale și pălării, împletituri de fibre vegetale etc. Atmosfera specifică târgului și bâlciului tradițional este completată de spectacole de marionete și nelipsitele standuri de turtă dulce -„puiul târgului” de odinioară- care pe lângă demonstrațiile practice ale meșterilor și veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
și veterinar; ... f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. ... g) livrarea următoarelor bunuri: ... 1. toate sortimentele de pâine, precum și următoarele specialități de panificație: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluțe și împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN/CPSA 1071; 2. făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu și făină de secară, care se încadrează la codul CAEN/CPSA 1061; 3. triticum
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
răchitării, cod EFF-PDs; ... b) arbuști fructiferi, cod PSz; ... c) păstrăvării, cod PSp; ... d) fazanerii, cod PSf; e) crescătorii animale cu blană fină, cod PSb; ... f) centre fructe de pădure, cod PSd; e) puncte achiziție fructe, ciuperci, cod Psu; ... f) ateliere împletituri, cod Psi; ... g) secții și puncte apicole, cod Psa; ... h) uscătorii și depozite de semințe, cod PSs; i) ciupercării, cod PSc; i) depozite forestiere, cod Paz. ... --------------- Pct. 219^2 din Normele metodologice de aplicare a art. 285 din Legea nr.
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
El fusese anterior preot paroh la Stupca, dar se mutase de acolo după moartea fiului său din anul 1883. La Frătăuții Noi, preotul Iraclie a fost și învățător; el a organizat la școala din sat cursuri de industrie casnică, de împletituri (din nuiele, papură, paie ori pănuși) și de apicultură. Iraclie Porumbescu a decedat la 13 februarie 1896, la vârsta de 73 de ani. A fost înmormântat în cimitirul din jurul bisericuței de lemn, foarte aproape de altarul la care slujise ca preot
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
frigului nocturn din deșert, își înfășoară capul în tricoul înmuiat în propria urină pentru a se proteja de căldura deșertică, bea urina păstrată în pielea unui șarpe cu clopoței, bea lichidele obținute din tescuirea bălegarului de elefant sau a unor împletituri de mușchi, folosește o oaie moartă pe post de dispozitiv de plutire, se aruncă intenționat în ape înghețate și nisipuri mișcătoare pentru a demonstra diverse tehnici de supraviețuire în astfel de cazuri. Telespectatorul este delectat cu diverse întâmplări și istorii
Bear Grylls () [Corola-website/Science/319432_a_320761]