6,950 matches
-
tresărit ca un școlar prins copiind. - Eu o să termin imediat și mă trag să mă odihnesc. Dar să vii și dumneata înăuntru că am să-ți spun ceva. M-am înroșit până în vârful urechilor de parcă toți mă arătau cu degetul. Înăuntru gazda i-a oferit o gustare de măsline, prăjituri de casă și vin. A mâncat puțin iar firea mea nesuferită nu s-a sfiit să observe că înghițea și sâmburii. Probabil că starea lui de permanentă asceză ajunsese să-și
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
griji! Suntem doar noi doi, copiii sunt plecați la oraș. Când avem pe cineva la masă ni se umple casa de bucurie. În timp ce tinerii se lăsau rugați apăru în prag preotul: - Dar ce-mi stați la poartă ca pețitorii? Poftiți înăuntru, casa mea-i deschisă tuturor celor cu sufletul blând și inima curată! Tânăra pereche pătrunse cu stângăcie în casa parohială. La biserică mai fuseseră, dar în casa unui preot, niciodată! Coana preoteasă le puse pe masă bucate apetisante cum numai
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
cu glasul tremurând. Ascultară cu urechile ciulite la orice zgomot. Ceva le pocni în fereastră și geamul se făcu țăndări. Cei doi săriră în picioare îngroziți. Un mârtan mieună în odaia cealaltă și răsturnă oala cu lapte. - Ai uitat motanul înăuntru? - întrebă Elena înspăimântată. Dar nu termină întrebarea că ușa de la intrare sări din balamale crăpându-se în două de peretele opus. La o secundă, o flacără ca un fulger lovi perdeaua prin geamul spart. - Huuu!... se sperie femeia. Pătrule, ăsta
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
părea șeful lor. Buha realiză că nu-i de joacă cu voia drăcească, iar prin vorbă bună nu-i putea îndupleca. Așadar încercă din răsputeri să-i intimideze. - Afară cu voi din casa mea! - țipă cât o ținură plămânii. - Poftiți înăuntru! Vă ordon! - râse satana. Diavolii continuă să coboare pe horn în vatra cu cărbuni. - Văleu! Nu încăpeți și îmi huruiți pereții! Îmi dărâmați frumusețe de casă! - Ha, ha, ha! - se distrează îngerii întunericului continuând să-i invadeze strâmta odăiță. - Idioților
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Ne-au întors din drum și am plecat. La toate aeroporturile din Turcia există control suplimentar, nu poți să intri înainte de control. Nu pot să mă gândesc că dacă se întâmpla la un aeroport european, atentatul ar fi avut loc înăuntru și ar fi fost mult mai multe victime. Turcia are cele mai avansate măsuri de securitate. Nu poți să intri să aștepți pe cineva fără să treci prin control de securitate. Este o tragedie și sper să înțelegem că nimic
Atacul din Turcia. 41 de persoane au fost ucise la Istanbul, inclusiv străini, alte 239 au fost rănite () [Corola-blog/BlogPost/338194_a_339523]
-
poate abate din mersul lui implacabil. Și, odată înfrânt, el cedează mereu, netezindu-ți drumul, nu fără a-ți lăsa în constiință de fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit. citat din Marin Preda Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l mai slăbea, că viața lui e distrusă, și se pomenise cum parcă aici cineva îi picura în inimă un balsam, care-i dădea seninătatea de care avea nevoie ca să uite eșecul său în
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
nu mai țineam seama că sunt și fete cu noi și le spuneam la toți că sunt niște imbecili. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Cineva care stă pe dinafară nu poate să judece ce e pe înăuntru. citat din Marin Preda Părerea mea e că un țăran chiar dacă ajunge doctor în filozofie, tot țăran rămâne. citat din Marin Preda Moartea e un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător. Vorbesc de moartea naturală, care adesea
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
dar nu aveam încotro; trebuia cel puțin ziua aceea să-l accept ca șef. -Trebuie căutate crăpăturile și găurile în pământ. Băgați carameaua în gură, o sugeți puțin să se înmoaie și după ce o legați cu ață, îi dați drumul înăuntru! ne-a spus în timp ce și-o pregătea pe a lui. -Și după ce scoatem primul gândac? l-am întrebat dezamăgită la gândul că s-ar putea să fie nevoie să o mai muiem. -Eu o bag în gură! ne-a răspuns
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
când trebuia să aibă loc înmormântarea lui Fonaghi, bande de jandarmi și polițiști au înconjurat clădirea Casei Muncitorești și au cerut în mod provocator să li se predea sicriul. În urma refuzului muncitorilor, călăii au început să tragă asupra muncitorilor aflați înăuntru. Gloanțele călăilor au pătruns prin ferestre, prin uși. Au fost răniți numeroși muncitori, iar căminul a fost devastat cu furie. Membrii Consiliului General al Sindicatelor Unitare și mulți muncitori au fost arestați și schingiuiți. Articolul cuprindea și informația că, după
Agenda2005-38-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284215_a_285544]
-
Hilary Mantel Capitolul 1 Prima dată când bărbatul acela a venit la Hotelul Iris era cu puțin înainte de începerea sezonului estival. Ploua fără contenire încă din zori, iar pe seară ploaia se întețise. Marea fremăta, înecată în cenușiu. Rafalele răbufneau înăuntru ori de câte ori vreun client trecea pe ușă, iar covorul de la intrare era jilav. Neoanele de la firmele magazinelor din preajmă erau toate stinse și pe stradă nu se zărea nici țipenie de om. Când trecea câte o mașină, stropii de ploaie se
Yōko Ogawa Hotel Iris by Iuliana Oprina () [Corola-journal/Journalistic/2840_a_4165]
-
Taylor) și cu bunicii din partea ambilor părinți. Casa lor este micuță, în ruină, rece, dar acolo domnește iubirea. În fiecare noapte, ultimul lucru pe Charlie îl vede de la fereastră este fabrica imensă. El adoarme visând la ce ar putea fi înăuntru. Timp de aproape 15 ani, nimeni nu a văzut nici măcar un muncitor care să intre sau să iasă din fabrică și nici nu l-a zărit pe Willy Wonka, cu toate acestea, în mod misterios, se fabrică și se transportă
Agenda2005-35-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284140_a_285469]
-
aici, printre necunoscuți? Cu greu m-am putut abține să nu fac cale-ntoarsă. Sala se afla tocmai la capătul coridorului. Dinăuntru se auzeau glasuri, râsete, o bună dispoziție generală plutea în aer. Sosise clipa adevărului. Ținându-mi respirația, am pășit înăuntru. Elevii conversau mulțumiți. M-am așezat pe un loc liber și am început și eu o discuție cu colega mea de bancă. Brusc s-a făcut liniște. Intrase profesoara. Nu era o persoană sobră, pretențioasă și neîndurătore, ci o tânără
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
era de 497, iar al celor convalescenți, 63. Au murit și trei călugări iezuiți, iar superiorul lor a fost dus în lazaret, fiind și el bolnav de ciumă. „În 29 septembrie - scrie Preyer - colegiul a fost închis și cei rămași înăuntru au fost aprovizionați cu alimente prin fereastra de la stradă”. La începutul lui 1739, ciuma era în regres. Pe 28 martie, a fost îngropat ultimul bolnav de ciumă. Iar pe 15 mai au fost eliberați ultimii contaminați din carantină. Numai că
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
să o cunoști pe Nora Blaj Demetrescu, trebuie să îi vezi tablourile! O dată ce ați reușit să treceți de „poarta”, pentru unii închisă, pe care o veți descoperi în fața fiecărei lucrări, veți fi fascinat de descoperirea dvs., de ceea ce veți găsi „înăuntru”. Pentru că tablourile ei sunt EA, sunt viața ei, cu urcușurile și coborâșurile inerente, cu bucurii și tristeți, cu împliniri și dezamăgiri; în lucrările sale se regăsesc gândurile ei, năzuințele și amintirile ei, sentimentele pe care le trăiește în fiecare zi
Agenda2005-20-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283699_a_285028]
-
Cele mai cunoscute ouă rămân cele ale maestrului aurar Peter Carl Faberge, care în 1883 a primit ordin de la țarul Alexandru să realizeze ouă de aur pentru țarina Maria. Primul Faberge a fost un ou de platină care se deschidea, înăuntru având un ou din aur care la rândul său conținea un puișor de aur și o miniatură a coroanei imperiale. Țarii au fost atât de entuziasmați de creația renumitului bijutier, încât i-au comandat acestuia o serie de ouă din
Agenda2005-18-05-supliment de pasti () [Corola-journal/Journalistic/283647_a_284976]
-
repede un adăpost. Și ce mai adăpost îi fu dat să vadă printre valurile de nisip uscat! Un palat strălucitor, cu sute de turnuri și mii de ferestre care străluceau în soarele încins ca niște diamante. Sperând să fie primit înăuntru, prințul prinse să bată cu polonicul în poarta înaltă, acoperită cu pietre prețioase. Aceasta se deschise ușor, de una singură. Flăcăul pătrunse cu fereală într-o sală uriașă, împodobită numai cu odoare din aur. Prințul privi, dar nu atinse nimic
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
la telefon și m-au chemat să facem o înțelegere amiabilă. Eu, de bună credință, am dat curs acestei invitații, destul de ciudate având în vedere ora târzie, fără să bănuiesc ce mi se pregătește. Abia după ce pârâtele m-au tras înăuntru forțat, trădându-și adevăratele intenții, vădit teroriste, m-am dumirit și am încercat o repliere pe stânga, unde se afla mama soacra. - Și din cauza acestei replieri soția dvs. a avut nevoie de zece zile de îngrijiri medicale ? întrebă judecătorul. Dezvoltați
AMBUSCADA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385030_a_386359]
-
Toate Articolele Autorului Trecută-apoi filosofie; Nu știu cine-i mai vinovat, Argatul? Al său împărat? Aplaudă ca niște foci De pe-o banchiza cu escroci Și-apoi se miră că abundă Prostia care îi scufundă. Eu mă amuz că un circar, Dar înăuntru-mi e mortar, Din toate ce-au fost simțăminte, Se pârjolesc în necuvinte. Le-am dat mai ieri doar un chibrit, Eu, doar copil nedumerit, Dar viclenia de vulpoi, I-a dat vreo trei pași înapoi. Păi una e să
DOAR UN CHIBRIT?! de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385177_a_386506]
-
poezii E lesne-a scrie o prostie,Trecută-apoi filosofie;Nu știu cine-i mai vinovat,Argatul? Al său împărat?Aplaudă ca niște fociDe pe-o banchiza cu escrociși-apoi se miră că abundăProstia care îi scufundă.Eu mă amuz că un circar,Dar înăuntru-mi e mortar,Din toate ce-au fost simțăminte,Se pârjolesc în necuvinte.Le-am dat mai ieri doar un chibrit,Eu, doar copil nedumerit,Dar viclenia de vulpoi,I-a dat vreo trei pași înapoi.Păi una e să
DOAR UN CHIBRIT?! de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385177_a_386506]
-
Și din răstimp în răstimp, Se sparge-ntr-un alt anotimp, Pe care, cu sufletul tău, Periplu-ntre bine și rău, Îl pui într-un ochi-fierăstrău, Ce taie din ochii-hublou. Cu ei, doar cu ei poți să vezi Cum tu înăuntru-mi te-așezi; Pe-afară stăm doi amorezi, Spre care, zvâcnind, te repezi. 31 iulie 2016, Constantă Sursă foto: #Atlas - #Isikol #Boris #Vallejo #tribute #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Poftele lui Atlas / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
POFTELE LUI ATLAS de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385203_a_386532]
-
Zi! Trece anul, treci și tu. Între noi e da și nu. De la geam văd cum apare Valul mării, cât mai mare, Ce se varsă iar în mare. Și e frig, e iarnă grea, Gerul crapă-n fulgi de nea, Înăuntru-mi tot mă doare, Gândul către tine-mi sare Și pe rană îmi pun sare. Plouă des, plouă mărunt; Luna martie,-n pământ, Udă floarea de bujor Din obrajii care dor De singurătăți și dor... 3 septembrie 2016, Constanța Sursa
CALE-N DAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385221_a_386550]
-
nostru? Zi! Trece anul, treci și tu.Între noi e da și nu.De la geam văd cum apareValul mării, cât mai mare,Ce se varsă iar în mare.Și e frig, e iarnă grea,Gerul crapă-n fulgi de nea,Înăuntru-mi tot mă doare,Gândul către tine-mi sareși pe rană îmi pun sare.Plouă des, plouă mărunt;Luna martie,-n pământ,Udă floarea de bujorDin obrajii care dorDe singurătăți și dor...3 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto: Referință Bibliografică: Cale
CALE-N DAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385221_a_386550]
-
grijile noastre, dar la începutul zilei, le risipim, îndreptându-ne cu gândul spre liniștea unei grădini cu flori. Numai acolo, eu aș muri de fericire, numai acolo mi-aș pedepsi prietenii. Azi, sunt prada profundelor bucurii, chiar dacă și afară și înăuntru camerei, este tot noiembrie gri. În ciuda nuanțelor rătăcitoare de idei și gânduri, eu sunt în lumină. Sunt zgârcită în exprimare sau doar puțin comodă, dar sunt învăluită de ceva frumos. Sper să țină măcar o clipă cât să-ți mai
IUBIREA MEA TANDRĂ de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384604_a_385933]
-
pentru a intra din nou, în bloc, trebuia să le apelez la interfon, fie pe madame Mia, fie pe Nona, căci toate cheile mele, plus cartela de acces, fiind prinse pe același breloc cu cheia de la cutia de scrisori, rămăseseră înăuntru. Nu aveam încotro, mă vedeam nevoită să fac un ocol, pe la scara Nonei. O voi ruga pe ea să îmi deschidă ușa. Dezamăgită, am pornit-o într-acolo. O pisică, țâșnind de sub o mașină, mi-a tăiat calea. - Vino aici
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
fi cazat la „Ibis”?! Aici, însă, domnește respectul egal, nu cultul rangului. Iată un merit mare și rar, ce onorabilizează personalul hotelului! De jos, zărind firma aninată în vârful etajelor, cu exoticismul ei, încerci în gând cum o fi „vremea” înăuntru... Odată intrat afli: caldă, plăcută, în parametri decenți, în nota eleganței, ospitalității, bunelor maniere...! Într-un cotidian cu mofturi mai sus de merite, cu mulți care poartă o pălărie de fason pe un cap vid, în loc de un cap ilustru sub
CĂLIN ILE. FRUCTIFICÂND PÂNĂ LA „PICĂTURĂ” TIMPUL…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382399_a_383728]