2,851 matches
-
ideo hic utrumque posuit, ubi ait, Dico autem innuptis et viduis: tauquam diceret, Quod dico innuptis, non eis solis dico quae virgines sunt, sed etiam eis quae viduae sunt; bonum esse illis si sic permanserint, sicut et ego”), Fericitul Augustin înșiră tezele „doctorului neamurilor” făcându-și tot mai străvezii propriile-i opțiuni (care nu se deosebesc de cele ale Sfântului Apostol). „Viduitatis professione non damnari secundas nuptias”. Este mai îngăduitor Augustin decât Tertulian și Ieronim. Nu poate ignora, însă, zicerea sacră
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Autorul trimite la Uricariul, vol. XVIII, p. 530 și la colecția de documente editate de Eudoxiu de Hurmuzaki, vol. XI, p. 908. 246. Ștefan Meteș, op. cit., p. 302. 247. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar ..., p. 355. 248. Oricum nu atâția câți înșiră Radu Rosetti (op. cit., p. 470). Vezi Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 355-356. 249. Vezi Octav-George Leca, Familiile boierești române. Cu adnotări, completări și desene de Mateiu Caragiale, ediție de Alexandru Condescu, București, Editura Libra - Muzeul Literaturii române, 200, p. 158. 250
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Lupu a încercat să purifice atmosfera Moldovei (Paul de Alep este martor: „[...] obosise tăindu-le nasul - ca bizantinii cândva -, făcând cunoscut în mod public [crimele lor] și înecându-le cu miile, [totuși] a rămas neputincios”364) și aș mai putea înșira numele câtorva Voievozi 364 care s-au numărat printre inamicii slujitoarelor lui Venus, încercând să desființeze „păcatul curviei [...], care păcat se întețește și se înmulțește”366. Numărul nevoiașelor (niște „marginale” viețuind la periferia comunităților), care înfruntau riscuri mari (mutilarea, bătaia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de aceste scene expozitive pentru a studia în liniște râurile ce se vor desface apoi în numeroase ramificații. Moromeții are trei părți și toate încep cu o prezentare de ansamblu: aici masa, în partea a doua prispa pe care sunt înșirați la adăpost de ploaie toți membrii familiei, în ultima secerișul, precedat de o pregătire aproape mistică, sub puterea unei mari exaltări, în orice caz, a plecării la câmp. Indivizii se diferențiază prin mici detalii de comportament. Nilă are o frunte
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
oprește la Viena, apoi la Berlin, iar în 1945 se stabilește în Spania, la Palma de Mallorca (până în 1953) și la Madrid (până în 1974). Scoate revistele „Analele politice”(1952) și „Liberty and Justice” (1953), scrie la „Chemarea”. Colaborează și la „Înșir’te mărgărite”, „Carpații”, „Curierul românesc”, „Buletin de informații al românilor din exil”, „Almanahul pribegilor români”, este prezent cu numeroase articole de politică internațională în ziarul „El Alcázar”. Scrie lucrări de istorie, precum Istoria partidelor politice în România (1958), Unirea națională
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
românești, „Conștiința națională”, 1942, 50-52; G. Ursu, Debutul lui Pamfil Șeicaru, „Curierul Tecuciului”, 1942, 17, 18; Zaharia Stancu, Zile de lagăr, MOT, 1945, 68; G. Mihnea [Mihnea Gheorghiu], Portretul unui intelectual, „Moldova liberă”, 1945, 206; I. G. Dimitriu, Cronica literară, „Înșir’ te mărgărite”, 1953, 10-11; Martor [Horia Stamatu], Bălăriile d-lui P. Șeicaru, „Libertatea românească”, 1955, 8-10; Constantin Xeni, Pamfil de ieri și de azi, „Almanahul pribegilor români”, 1959, 183-185; Nicolae Novac, „Nicolae Iorga”, „America”, 1962, 32; Romulus Dianu, Un simbol
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
d’être”, „Cruciada romanismului”, 1936, 78; Constantin Noica, Gândirea lui Pius Servien, CL, 1937, 8-10; Petru Manoliu, Cazul Servien, TIL, 1943, 2 051; Sandu Tzigara-Samurcaș, „Introduction à une manière d’être”, „Duminică”, 1944, 1; I. G. Dimitriu, „Sagesse et poésie”, „Înșir’te mărgărite”, 1953, 10-11; I. G. Dimitriu, „Amor”, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; D.N.C. [D.N. Ciotori], Pius Servien, „La Nation roumaine”, 1959, 187; N. A. Gheorghiu, „Amor”, „Caete de dor”, 1959, 12; Solomon Marcus, Un précurseur de la poétique mathematique: Pius Servien
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
lui Pius Servien, CL, 1937, 8-10; Petru Manoliu, Cazul Servien, TIL, 1943, 2 051; Sandu Tzigara-Samurcaș, „Introduction à une manière d’être”, „Duminică”, 1944, 1; I. G. Dimitriu, „Sagesse et poésie”, „Înșir’te mărgărite”, 1953, 10-11; I. G. Dimitriu, „Amor”, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; D.N.C. [D.N. Ciotori], Pius Servien, „La Nation roumaine”, 1959, 187; N. A. Gheorghiu, „Amor”, „Caete de dor”, 1959, 12; Solomon Marcus, Un précurseur de la poétique mathematique: Pius Servien, „Revue roumaine de linguistique”, 1965, 4; Șerban Cioculescu, Pius
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
galerie de artă împreună cu Rafael Barraza Monterrosa și face parte din cercul literar „Peña Diplomática Ruy Barbosa”. În capitala Braziliei participa, de asemenea, la activitățile Cercului cultural „Andrei Mureșanu”, întemeiat de Ștefan Baciu, și semnează cronică plastică și muzicală din „Înșir’ te mărgărite”, revista grupului (1951-1952). În 1952 face cronică plastică în „Exil” și dactilografiază integral, în vederea multiplicării, aceasta revista a lui Ștefan Baciu și Faust Brădescu. În 1962 pleacă în Statele Unite ale Americii, la Seattle, unde Ștefan Baciu este invitat
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
minunat de bogate și elegante, fiind decorate cu un deosebit bun gust. Sala de muzică a Reginei Elisabeta căptușită cu lemn până la jumătate din înălțime și lucrată în nuc, prezintă cu geamurile-i colorate cu orga și cu stranele-i înșirate de a lungul pereților, aparența unei capele. Lemnăria este despărțită de zid și de tavan printr-un interval de câțiva centimetrii, ceea ce-i dă răsunetul unei viori. Harpe, piane și alte instrumente muzicale, strane în stilul Renașterii, se amestecă cu
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Apelează la insolit și la retorica visului într-un text care, deși nonconformist, rebel, este elaborat și cultivă sentimentul. Poemele, ample, pot fi citite și separat, dar sunt gândite să alcătuiască un poem-fluviu axat pe destinul fabulos al aceluiași personaj, înșirând ipostaze ale existenței „magnificului”, un alter ego: „eu nicolae magnificul scriu un tratat despre știința morții și a reînvierii / îl scriu pe coapsele donei juana cu degetele transformate în peniță de iridium / dona juana plânge de durere ca un animal
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
mai mult. Povestirile reunite aici îl au ca protagonist pe Moșu Gheorghe, replică palidă a eroului sadovenian, tip de țăran hâtru, spirit lumesc și legat prin fire imperceptibile de tainele naturii. Din secțiunea a doua, Vânători moderni, în care sunt înșirate aceleași povestiri terminate în poantă, reține atenția Salmi de ciori, unde scriitorul promite reconstituirea unei anecdote folosite și de Al. O. Teodoreanu într-o schiță omonimă: este relatată o farsă de proporții, nu tocmai benignă, în care un ins crede
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
Te-nscriu unic / în timpul ce-ți aparține doar ție / și-ți pare în cumpăna acalmiei / că te privești de undeva de departe: / unul în valea vieții / într-un zâmbet / fără de vreme / neștiuți unul de altul / iar eu, cel de-al treilea, / înșirând această istorisire, / departe de orice închipuire. o jur”. Ființa de dincolo de timp a poetului capătă o vizibilitate ce se hrănește din nostalgie, din aducere-aminte: „a fi poet înseamnă a hălădui / pe un meleag / fără de vreme”. Astfel, versul devine și el
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
când statice, precum cele din Pe muntele Obârșia, unde „zănoage găunoase cu ochiuri de zăpadă [...] / Își apără comoara / În țarcuri făurite din colți zâmbați de stâncă”, sau din Bucegii, unde „Din Piatra Arsă până-n Omul, colan de munți se tot înșiră, / Cu late cefe sprijinite în cintra cerurilor goale”, când dinamice, fremătătoare, ca în Nori de vară. Descripția își însușește tehnici epice și cinematografice, proiectând elementele într-o învălmășire fantastică, analoagă celei din Prigoana lui Tudor Arghezi: „Sosesc cirezile de nori
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
un text cu titlul “În oraș” TESTUL NR. 9 1. Citește textul: “Un pâlc de călăreți îmbrăcați în haine de sărbătoare sosea în satul cu pricina. Curios, boierul cu barba căruntă și sabia până la pământ sări de pe cal, privind bețișoarele înșirate pe jos. Ce meșterești aici, omule? se adresă cu bunătate musafirul de vază. Păi, ascuțim niște condeie, boierule! rosti lemnarul cu înțeles. Condeie? se veseli noul venit. Cum așa? Voi, oameni buni, doar nu știți a scrie. Și cum de
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
în plan politic. 15.3.5. Max van Manen și cercetarea curriculară fenomenologicătc "15.3.5. Max van Manen și cercetarea curriculară fenomenologică" Cele mai mari gafe și nedreptăți ale raționalismului iluminist au fost făcute împotriva rațiunii însăși. Nu vom înșira aici acest lung șir de decizii și atitudini iraționale. O vom menționa doar pe aceea care privește strămutarea pedagogiei din rândul Geisteswissenschaften în rândul științelor naturii. Behavioriștii americani și pozitiviștii europeni poartă în acest sens o vină imensă. Științele umaniste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le arătau fața cea mai prietenoasă a sistemului pe care informatorii înșiși îl construiau, fără vreun interes ideologic, dar într-un mod nu mai puțin eficient. Prețul unei astfel de complicități e accesibil și, aparent, nevinovat. Nu trebuie decât să înșiri oral sau în scris câteva banalități despre colegi, rude sau prieteni: ce probleme de familie au, cum și cu cine se distrează, ce citesc, ce posturi de radio sau ce muzică ascultă, ce planuri de viitor își fac, cu cine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
4 inele pe un suport vertical o - face un turn din 3 cuburi o - împinge sau trage o jucărie după el o - se apleacă pentru a ridica un obiect o - se ridică fără să se dezechilibreze o • La 3 ani: - înșiră 4 mărgele pe un șiret în 2 minute o - răsucește butoane sau mânere o - sare pe loc cu ambele picioare o dată o - merge cu spatele înainte o - coboară treptele cu ajutor o - aruncă mingea la o distanță de 1,5
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prezentări literare și eseuri în primele reviste ale exilului românesc anticomunist, precum „Luceafărul” și „Caete de dor”. În iunie 1950 emigrează în Canada, la Windsor, apoi la Toronto. Colaborează cu poeme, pagini de proză și eseuri la „Vers”, „Îndreptar”, „Dacia”, „Înșir’te mărgărite”, „Arc”, „Semne”, „Carpații”, „America” (în „Calendarul” căreia îi apar fragmente din romanul Băiatul drumului), „Cuvântul în exil”, „Buna Vestire”, „Ființa românească”, „Exil”, „Revista scriitorilor români” ș.a. Întrucât diploma universitară nu îi este recunoscută, se vede nevoit, spre a
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Sava” din București, R.f. are ca scop „să probeze dragostea de frumos a elevilor colaboratori”. În cuprins se includ versuri, schițe, maxime și aforisme (din Seneca, Michelangelo, Shakespeare, Byron, Ernest Renan, Eminescu), glume, șarade. La cronica dramatică se prezintă spectacolul Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, iar cronica științifică propune articole de mediatizare a unor cunoștințe de astronomie, fizică ș.a. Petru Comarnescu, secretar al Societății, își inaugurează aici activitatea de critic, semnând cronica muzicală și pe cea artistică. Scriind despre expozițiile
RAMURI FRAGEDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289127_a_290456]
-
izvoare, le-a îmbinat și le-a dat o anumită unitate, introducând unele date și informații de istorie românească, folosind tradiția și câteva surse interne muntenești. Cronograful său este o istorie universală, prima de acest fel în limba română, care înșiră întâmplările de la „facerea lumii” până la 1489, cuprinzând știri despre asirieni, egipteni, caldeeni, perși, romani și bizantini, despre împărații din Apus și Răsărit, până la stabilirea domniei otomane în Europa. La sfârșit se ocupă de luptele turcilor cu bulgarii, sârbii și românii
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
apoi în Indiana, revista „Vers” (1951-1957), destinată să cultive valorile tradiționale românești. Va fi realizatorul unui program radiofonic în limba română la Gary (Indiana), ce va rezista treizeci și cinci de ani neîntrerupt. Redactor la ziarul „America” (Cleveland), va colabora și la „Înșir’te mărgărite”, „Exil”, „Căminul” (Brazilia), „Carpații” (Spania), „Cuvântul românesc” (Canada), „Libertatea” (SUA), „Revista scriitorilor români” (Germania). Debutează editorial în țară (sub numele real) cu volumul de schițe și nuvele Încrustări în bancă (1939), urmat în 1941 de romanul Dragoste albă
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
George Ciorănescu, München, 1977; Tălmăciri din lirica americană, München, 1979; Kahlil Gibran, Profetul, introd. George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78; Vasile Posteucă „Povești fără țară”, „America”, 1958, 53; Ovidiu Vuia, „Catapetesme”, „Cuvântul românesc” (Hamilton), 1982, 70; Ion Cristofor, Nicolae Novac sau Spovedania omului învins, ST, 1995, 1-2; Popa, Reîntoarcerea, 172-177; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 209-211; Dicț
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
cronicarul expune subiectul piesei și doar atunci când ajunge la maniera de joc textul ia o alură mai personală, fostul slujitor al scenei cerându-le interpreților să evite „forțarea notei” și să se țină cât mai aproape de natural. O rubrică atractivă, înșirând episoade („anecdote”) vesele și triste din existența „bieților actori” este „Din culisele teatrelor”. Sunt povestite, cu haz mărunt, farse, întâmplări „tragicomice” de prin turnee, dominantă rămânând însă compasiunea pentru destinul de „martiri” al artiștilor, împinși de nepăsarea statului într-o
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
obiceiurile calendarului popular: Sărbătorile de vară la români (1910), Sărbătorile la români. Crăciunul (1914); Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului (1914). Folcloristul credea că a realizat câteva lucrări edificatoare asupra sărbătorilor populare tradiționale: „Atâtea câte s-au înșirat sunt îndeajuns ca număr spre a ne putea face, după sintetizările lor, o idee limpede cu privire la caracterul religiunii ce stăpânește poporul român.” P. s-a încercat și în literatura propriu-zisă. Mihail Sadoveanu i-a remarcat laudativ câteva schițe și nuvele
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]