185,071 matches
-
unui „orizont” incandescent, dornic a cuprinde nu numai fapte, ci și atitudini corective, nu numai analize, ci și o postură a adevărului ferm, lustral prin sine. Deși stringent necesare, atari cercetări se văd împiedicate din motive nu tocmai anevoie de înțeles. Inerția oarecum mecanică, dar și conservatorismul cinic-lucid sînt, firește, cele mai puternice dintre ele. Sîntem încă în bună măsură dominați de starea unui artificiu de conștiință, cu astuție indus de procedeele propagandei totalitare și, din păcate, trecut în zona reflexelor
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
se cade la cimilit, acele au, pe rudă pe sămînța, răspunsuri mai «anapăda»”. Cred că rezultă de aici interesul deosebit pe care aceste observații și fenomenele la care se referă îl pot avea pentru sociolingvistică, pragmatică, antropologia lingvistică; pentru a înțelege mai multe despre uzul actual și trecut al limbii române populare (în ce măsură limbajul vulgar e tabuizat sau utilizat în scopuri umoristice, de către femei și bărbați, din diferite categorii de vîrstă).
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
va căpăta profunzimi în timpul lungilor plimbări în doi, mână în mână, și al discuțiilor din mansarda de pe strada Melodiei. “N-am vorbit niciodată despre dragoste - își amintea Profira Stoicescu - chiar dacă Mircea a încercat de multe ori să mă facă să-nțeleg. El m-a iubit cu o iubire tristă”. În decembrie 1925 merg, împreună cu alți colegi, cu Moș Ajunul și sunt primiți la Familia Regală, la Patriarhie, de către Patriarhul Miron Cristea, la Palatul cu Lei, de către Principesa Cantacuzino, la Octavian Goga
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
altele, sunt primiți la Ionel Teodoreanu acasă și la redacția “Vieții românești”, unde îi întâlnesc pe Garabet Ibrăileanu și pe George Topârceanu. Mama lui Mircea Eliade îi spusese, odată, Ricăi: “Mărită-te cu nebunul ăsta, ca să nu plece!”. Ea îi înțelesese, însă, vocația și nu i-a stat în cale. La plecarea în India, Mircea a scris în jurnalul său: “Plec. Biblioteca se-ndoliază. Rica, Rica, Rica ...”; numele Ricăi, scris din ce în ce mai mare, până ajungea să ocupe singur o pagină de caiet
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
a destinului. Plecarea Profirei Stoicescu, deși dureroasă, nu mă lasă chiar atât de singur, pentru că eu, “cronicarul dumneaei”, așa cum obișnuia să îmi spună, moștenesc și sper să pot împărtăși, în continuare, amintirile enigmaticei R. Pentru că de la Doamna Profira Stoicescu am înțeles că moarte există numai acolo unde există uitare.
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
de cărucior stricată. Țiganul fumează tot timpul, țigare de la țigare. Alături de el o căldărușă de plastic în care își ține mărunțișul pe care-l vântură între degete ca pe niște grăunțe... E clar că face o aluzie... Îi dau de înțeles că vreau să contribui și eu... Îmi întinde căldărușa, depun ceva în ea. Printre bancnote curente, de valoare mică văd și două hârtii mari, împărătești, două bumășci străvechi, rusești, de câte cinci și zece ruble tipărite cu slove chirilice cum
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
La Gogol e greu să pătrunzi în suspin, în melancolie, dar ușor poți aluneca într-un vodevil imbecil. - Ați căutat altceva. - Da. Dacă ne gândim serios, personajele lui Gogol ne sunt foarte apropiate. Ele caută idealul și tu începi să înțelegi tragedia vieții lor, drama stării lor. Este primul pas pe care trebuie să-l faci atunci cînd montezi Gogol. - Cum ați văzut totuși structura acestei piese? - „Căsătoria” este o piesă de compoziție, extraordinară. Despre cum e construită poți scrie o
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
teatre ca să fie luați într-o distribuție. Ei pregătesc un monolog de un minut sau un minut și jumătate și trebuie să reușească să se prezinte extraordinar din toate punctele de vedere. Eu nu știu ce înseamnă acest curs și refuz să înțeleg. Nu pot cunoaște omul într-un minut. Încerc să păstrez seriozitatea școlii mele. Ceea ce pot face eu în America este să trezesc gustul studenților și să-i fac să înțeleagă și să simtă că teatru e un lucru complicat. Mulți
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
de vedere. Eu nu știu ce înseamnă acest curs și refuz să înțeleg. Nu pot cunoaște omul într-un minut. Încerc să păstrez seriozitatea școlii mele. Ceea ce pot face eu în America este să trezesc gustul studenților și să-i fac să înțeleagă și să simtă că teatru e un lucru complicat. Mulți dintre ei vin la teatru, crezînd că e suficient să ai zece clase terminate și astfel devii artist. Vreau să-i tratez de această iluzie. - Teatrul american poate influența teatrul
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
exemplificată în Pitoresc și melancolie prin comentariile legate de acel Philosophenweg (Drumul Filozofilor) de la Heidelberg. Iar descrierea unui colț autumnal de pădure în Jurnal poate fi interpretată și ca o (cel puțin parțială) despărțire de acel Heidegger (prin care se înțelege, nu atît fenomenologul german, cît „filozoful” în general) care, parcurgînd Philosophenweg, se plimba nu prin pădure, ci prin cuvîntul „pădure”. Mai mult, unul dintre termenii cheie ai tezei sale de doctorat, „pitoresc” dobîndește noi conotații în urma obligatoriei experiențe directe: „Nu
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
curs de „medicină narativă”. În istoria literaturii universale există destui scriitori-medici foarte cunoscuți, dar este pentru prima oară cînd scrisul literar e folosit pentru a-i învăța pe doctori să le vorbească pacienților într-un limbaj obișnuit, din care să înțeleagă în ce constă boala și tratamentul lor.
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
prietenoase. O domnișoară relativ arătoasă și cu aer sfielnic, îmi trimetea ocheade în înghesuiala transpirată a autobuzului 368 în timp ce îmi pipăia unul dintre buzunarele genții pe care o aveam pe umăr. Iar cînd mi-am coborît privirea, ca să nu fiu înțeles greșit, și i-am văzut brațul intrat pînă la cot în geanta mea, răscolind degeaba, m-am uitat din nou la ea. A început să rîdă, aproape neauzit, era un rîs numai pentru mine. Și-a retras mîna cu grație
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
un titlu cam lung, Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, cu un sumar pe cât de bogat, pe atât de divers. El recunoaște cu satisfacție că a primit o influență covârșitoare din partea mediului german, că și-a schimbat „reflexe și cutume” (să înțelegem, cum precizează el însuși în altă parte, comuniste, dogmatice), s-a impregnat de o altă mentalitate care l-a marcat profund și de aici (îi citez propriile cuvinte) „o nepotrivire de comunicare cu cei din țară”, ceea ce se poate constata
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
revoluției” (repetată și inadecvată perifrază pentru „linia Partidului”). Din acest punct de vedere, S. Damian se înscrie de partea lui Gh. Grigurcu, care cere o revizuire critică a valorilor de după 1944. Apoi, ne este înfățișat Croh. după 1989, care nu înțelegea de ce a fost pus pe lista marilor vinovați, dar nici n-a încercat să se explice, să-și examineze critic evoluția. S-a eschivat până și în vol. Amintiri deghizate. Autorul Literaturii române între cele două războaie mondiale credea că
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
Mugur, doi dintre oamenii pe care îi prețuiesc și pe care îi iubesc. Necondiționat. Multe din amintirile Sandei Manu din liceu, din numele evocate, din cărțile și preocupările de atunci mi-au sunat, multă vreme, foarte cunoscut. Și n-am înțeles de ce. Tîrziu am descifrat misterul cînd, la un spectacol de la Ateneul Român, sporovoia într-una cu mătușa mea, sora tatălui meu. Aveau aceleași repere, fuseseră colege într-o clasă foarte bună a liceului “Gh. Lazăr” din București. Vă dați seama
Portret subiectiv by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13625_a_14950]
-
a transmite posterității imaginea reală asupra rolului extraordinar jucat de Gisèle Celan ca iubită și parteneră în creația soțului ei. În spatele acestui program s-a putut descifra însă și un semnal important pentru cercetare, căci s-a putut de aici înțelege și că o anumită manieră prin care s-a procedat cu arhiva Celan, în principiu închisă, accesibilă pentru materialele biografice doar sub strictul control al familiei, se va revizui radical odată cu publicarea lor integrală: importanța acestei cotituri reiese din chiar
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
scrie”, să se „supună” textului în care este fixată voința „de a depune mărturie despre ceva anume”. Deoarece poemele transcriu o realitate „întunecată”, „oribilă” și, mediată de „viziunea arhisubiectivă” a lui Celan, o enigmatizează, lectura necesită deseori informații pentru a înțelege „gradul” și „modul” transfigurării poetice, în așa fel încît sensul rezultă prin chiar analiza acestui „transfer”. Pentru a parveni la nucleul de sens, percepția trebuie să fie adecvată „conținutului operei”, altfel spus să reziste tentației de a înțelege „o operă
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
pentru a înțelege „gradul” și „modul” transfigurării poetice, în așa fel încît sensul rezultă prin chiar analiza acestui „transfer”. Pentru a parveni la nucleul de sens, percepția trebuie să fie adecvată „conținutului operei”, altfel spus să reziste tentației de a înțelege „o operă literară prin istoria ei ulterioară”. Aici se află și motivul insatisfacției filologului Bollack față de ceea ce dînsul numește „pluralismul dogmatic” al interpretării prescrise de hermeneutica filozofică. Dezinteresul pentru singularitatea textului literar rezultată din singularitatea genezei acestuia face posibile toate
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
de după lagăre”, nu are a fi confundată ori substituită cu nici un fel de altă explicație generală și particulară a textelor; poemele devin locuri ale memoriei, unde se desfășoară bătălia „pentru” și „împotriva” acestei istorii nerecunoscute și totodată odioase. Szondi a înțeles primul că, în ciuda postulatului autonomiei esteticului, „realitatea textuală” nu mai există „în și pentru sine”, și de aceea a inițiat în analiză acea „fractură” prin care a apelat la un „sistem exterior de referință”, ce „generează în primă instanță textul
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
premise, puține, dar cu atît mai importante, ale unei reflecții, al cărei obiect este în ultimă instanță tot limbajul poetic: „cunoaștere a cunoașterii poetice”. Și chiar mai mult: „dacă forma coincide cu conținutul poemelor”, complexitatea faptului biografic nu poate fi înțeleasă cu adevărat decît prin „inscripția” sa în „materia limbajului”. „Logica poeticului” pe care o formulează astfel Jean Bollack în legătură cu Celan se sprijină pe teza cum că „precizia” limbajului evidențiază structura acelui idiom personal, a ceea ce, prin „datele” absorbite în limbaj
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
-i de mirare pentru Bollack că Celan a crezut că-și poate rosti adevărul propriu dincolo de „vîrtejul de metafore”, în cuvinte ce nu mai trimit decît la ele însele; abia după mulți ani, prietenul și-a dat seama că a înțeles sensul adînc al unei propoziții ce i-a fost dat s-o audă de la Celan într-o seară, pe la mijlocul anilor ’60: „eu sînt poezia”, a spus atunci poetul, ceea ce îndeamnă la meditația dacă o viață „poate fi căutată printre literele
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
Vultur cuprind istoria trăită și povestită a bănățenilor în sec. XX). l Am făcut această lungă introducere fiindcă revista ORIZONT nr. 6, sub genericul Comunități deschise. Redescoperirea diversității, se ocupă de scriitorii sîrbi din Banatul universurilor complementare. „E greu să înțelegi cultura Banatului fără să urmărești cele patru culturi care se afirmă aici (...) Literați germani, români, sîrbi, maghiari au dat o definiție importantă acestui spațiu” - scrie Cornel Ungureanu. Dar, dacă zona de contact etnic a dat scriitori importanți, majoritatea și-au
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
dar cum a fost posibil ca singura firmă producătoare de mașini de teren din Europa de Est să ajungă în faliment? l „Salvați Vama Veche!” variante ale acestui titlu apărut în ZIUA au fost publicate de mai multe cotidiane centrale. Ce a înțeles Cronicarul din destul de încîlcita poveste de la Vama Veche e că un anumit tip de turism - cu cortul sau, oricum, încercînd să păstreze un anumit specific al locului, a ajuns în conflict cu turismul manelistic și cu propagatorii săi, cu ce
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
Republica Moldova a apărut un dicționar scos de un nimeni cu pretenții de lingvist, un dicționar al limbii moldovenești care ar fi alta decît limba română. Ziarele l-au citat cu nume și prenume pe ipochimen. Pentru a-l face să înțeleagă ce murdărie imensă a comis, acest lingvist ar trebui citat numai cu titlul lucrării, nu și cu numele său. l Aflăm din EVENIMENTUL ZILEI și din Adevărul că Ministerul Culturii a subvenționat o lucrare pentru omagierea academicianului Dan Berindei cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
pune ca motto următorul citat din Alexandre Dumas (tatăl): “Cum pot oare copiii să fie atât de inteligenți, iar adulții atât de stupizi? Probabil că este vina educației”. David Brooks constată că “la absolvirea facultății, medicii sunt incapabili să își înțeleagă pe deplin pacienții și să se adapteze comportamentului acestora, în special din punctul de vedere al rezolvării problemelor clinice și al organizării unei consultații. Știm foarte multe despre știință, și prea puțin despre oameni. Este oare cauza principală a acestei
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]