3,037 matches
-
însemnați în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele dumneavoastră va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-ați făcut atâtor
ARHIEPISCOPUL IUSTINIAN CHIRA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372666_a_373995]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
Valahiei la 24 Ianuarie 1859 și harta României. Dubla alegere a fost o soluție de înaltă inteligență politică. Aceasta consfințește maturitatea și europenismul elitei politice românești, din acea vreme. Românii, istoria îi păstrează în memorie pe făuritorii Unirii de la 1859. Înaintașii noștri au știut atunci, (și ar trebui și azi), să stea laolaltă, ignorând diferențele dintre ei și s-au dedicat singurei cauze ce merita a fi slujită în acele zile, pentru a asigura mersul înainte al poporului. A început constituirea
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
va fi de aci înainte una și nedespărțită”. A fost proclamat, cu acest prilej, Bucureștii, drept Capitală. ( Datele au fost luate din revista „Radio România”, nr. 260, din 21-27 ianuarie 2002). Domnitorul a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut, ci ca o realitate istorică. Poetul aprecia că Al. I. Cuza este unul dintre Domnii cei mai patriotici din câți au fost vreodată în Țările Dunării Române: „Nu restabilirea trecutului, stabilirea unei
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
moare”. A trecut timpul și, din păcate, unii n-au mai recunoscut valoarea lui Cuza sau istoria pe care trebuie să ne-o asumăm. Noi, cei de azi și din viitor, trebuie să cunoaștem, să recunoaștem, să respectăm istoria, personalitățile, înaintașii noștri, cu realizările mai mari sau mai mici, pe umerii cărora se construiește prezentul și viitorul. Astăzi, Ziua de 24 Ianuarie, Unirea Principatelor Române este Sărbătoare Națională - zi nelucrătoare. Se cuvine să o celebrăm, prin unirea în idei, în simțăminte
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
cele trei segmente de lectură în care este partiționat volumul de față: ... dinspre părinți, prin Dumnezeu, spre mine..., titluri care se constituie într-un întreg univers ideatic, liric și personalizat deopotrivă: drumul poetului, sensul vieții sale, trăirile intense raportate la înaintașii săi în arborele genealogic. Evocarea părinților ca parte acută din sine, prezența optimă a lui Dumnezeu fără de care orice are impact, legătură cu sine ar fi imposibil. Pentru Teodor Dume, viața și moartea sunt două liniști. Viața fiincă e prea
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, cartea care urmează să apară, va fi ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Savu, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Parintele Teodor
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Parintele Teodor Savu - mare personalitate a culturii și spiritualității acestori ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
protecție de la șes, ci, dimpotrivă, le iubeau, îngrijeau și protejau ca să le poată lăsa moștenire urmașilor postdecembriști, care - iată - într-un sfert de veac au făcut praf și pulbere din străduința ades încărcată de jertfă a mai multor generații de înaintași...) În plan social sunt vizibile pentru toată suflarea românească atât gropile din asfaltul drumurilor fără egal în Uniunea Europeană, cât și hăurile fără fund ale statului jecmănit și ale jecmănitorilor fără rușine (din afară se vede chiar mai bine decât din
ESENŢA POLITRUCIANISMULUI ROMÂNESC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373243_a_374572]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Ieromonah Adrian Făgețeanu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
nostru istoric, a luptelor și jertfelor poporului român pentru a-și conserva identitatea națională și a promova, materializa idealul suprem al Unității Naționale. Ea vine să îmbogățească substanțial istoriografia națională, să pună în relief momente de însemnătate cardinală din confruntarea înaintașilor, a românilor ardeleni, cu politica agresivă a guvernelor de la Viena și Budapesta, ceea ce trebuie să constituie un exemplu elocvent de demnitate, fermitate și de conștiință națională, pentru România contemporană. Referință Bibliografică: Deznaționalizarea și maghiarizarea românilor din Ardeal prin Biserică și
DEZNAȚIONALIZAREA ȘI MAGHIARIZAREA ROMÂNILOR DIN ARDEAL PRIN BISERICĂ ȘI ȘCOALĂ, ÎNAINTE DE 1 DECEMBRIE 1918 AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376163_a_377492]
-
literare, Adrian Dinu Rachieru a edificat o viziune proprie, modernă și actuală, asupra fenomenului cultural și literar general românesc, asupra societății contemporane în contextul globalizării, al ,,seismelor” posttotalitate, proiectele sale ambițioase, larga paletă de cărți ilustrând o mare prețuire pentru înaintași și moștenirea lăsată posterității, pentru cultura și istoria acestui neam, o responsabilitate asumată față de generațiile de azi. Cultura și literatura română, care curge ca apele râului de munte dând la o parte balastul spre a-și păstra unedele limpezi, cristaline
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
locului, de atmosfera extraordinar de solemnă. Poate și pentru că dacă închizi ochii și-ți ții respirația, îl auzi pe Domnitorul Cuza intrând, sau cum îi șoptește ceva Kogălniceanu, sau vocile lui Anastasie Panu și Epureanu. Numai că plecăciunea pioasă în fața înaintașilor, a istoriei, de data asta poartă semnătura celor de la APOLLONIA. Așa a fost să fie, așa se scrie istoria azi. Important este că există cei care și-au adus aminte că Moldova a fost victima istorică a ’’frăției româno-rusești’’ și
MOLDOVA E A URMAŞILOR NOŞTRI! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376158_a_377487]
-
este un necesar exercițiu retoric de admirație (și adorație) față de un ținut binecuvântat de Dumnezeu, arătând parcă politicienilor de incredibilă platitudine și nu numai, că țara asta minunată trebuie gospodărită mai acătării, mai cu dragoste de neam și respect față de înaintași, care s-au sacrificat pentru a o face și mai frumoasă, iar nu pentru a o sluți diverși Manea sluții și urâții... dar și o subtilă atenționare a eventualilor prădători, mânați doar de bicisnica lor lăcomie, că aici viețuiește un
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
ROMÂN, sub redacția Acad. Andrei Oțetea, Ed. Științifică, București, 1970), Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras-Diurpaneus, Dicomes (anul 31 î.e.n.), Cotiso (29-28 î.e.n.), pe regele Decebal și fratele său Diegis-moștenitor prezumtiv, Vezinaș, al doilea în rang după Decebal, pe toți marii noștri înaintași, generația de la 1918, veteranii din cele două Războaie Mondiale, personalitățile de vârsta a treia și a patra, pe toți cetățenii români . Mihai Eminescu arăta: „/.../ Însă generațiunea ce crește (generația tânără de azi-n.n.) are și ea datorii de împlinit
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
este pregnantă și permanentă relația dintre Medicină și Cultură, dintre Medicină și Literatură, Muzică etc. Profesorul Vasile Burlui, atât pe tărâm didactic, metodologic cât și științific, reprezintă un valoros formator și conducător de Școală academică, continuând la parametrii actuali, opera înaintașilor. După anul 1989, când a fost promovat decanul Facultății de Stomatologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași, a procedat la organizarea modernă, occidentală a Învățământului universitar stomatologic. Atunci a separat Parodontologia de Odontologie, Ortodonția de Pedontologie
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
la modă. Într-o lume tot mai văduvită de repere paseiste, lume ce-și uită regretabil de repede propriul său trecut, proiectându-și în cine știe ce direcție viitorul ei incert, astfel de cărți sunt, totodată, mărturii amare, care ne-au marcat înaintașii dintr-un trecut nu prea îndepărtat și de care suntem legați prin invizibile fire ale destinului nostru național comun; cunoașterea, înțelegerea și asumarea acestui destin otrăvit de vremelnicii este obligația noastră morală. Și sunt, aceste cărți, o lecție de minte
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
CU PLETE DALBE” ca la una din edițiile Festivalului „Crizantema de Aur” de la Târgoviște să fie cântată și să se bucure de suces, compoziție prin care amintesc iubitorilor de muzică bună, ca să știe cum se distrau și sufereau din iubire înaintașii noștri. ---------------------------------------- Marin VOICAN-GHIOROIU Bucuresti 6 februarie 2015 Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - AMINTIRI DE LA MANDRAVELA / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Alexandru Porțeanu va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
PENTRU PUBLICARE – SCRISOARE DESCHISĂ… MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ALEXANDRU PORŢEANU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374752_a_376081]
-
Fără argumente, fără rușine. Proletculți cu legitimație de facebook. Haite dezlănțuite. Cei care-l adulau ieri pe Băse îl vor sfâșia mâine pe Ponta sau Johannis. La ce popor avem m-aș bucura să iasă handicapatul de neamț. Doamne, ce înaintași am avut. Să-și fi pierdut neamul acesta puterea de discernământ și puterea de-a naște conducători asemenea lor? Sper că încă nu este totul pierdut și avem capacitatea de-a renaște din propria cenușă, de-a ne găsi drumul
NU SUNTEŢI DUMNEZEU, MĂ! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371659_a_372988]
-
pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Ioanichie Bălan - cel care a ajuns, în urmă cu șapte ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
unele care insinuiază mediul gospodăriei. Ne este cunoscută lucrarea, , Balconul''-executată după sistemul picturi, , punctate'', cu toate că acest stil se va naște și va devenii o adevărată școală, peste zece ani. Dar van Gogh prin această pictură se înscrie ca un înaintaș al picturii, , point''-ismului. Privind dintr-un unghi mai îndepărtat, lucrarea amintită mai sus, la o primă vedere, pare alcătuită din linii cubice. Dar ea aparține curentului impresionist, căci într-o măsură oarecare este realist . O parte din desene au
VAN GOGH de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371740_a_373069]
-
le dăruiește prunci, femeia care știe a aduna lumina speranțelor pe chipul său frumos, ca un tablou de Boticelli. Oamenii locului se întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]