1,625 matches
-
lipsa capacității de concentrare a atenției, nerealizarea de comparații și de asociații; în plan motor - agitație permanentă, mișcări parazitare, excesive, dificultăți de reproducere și coordonare a mișcărilor; în plan afectiv - excitabilitate și emotivitate exagerate, opoziționism activ (atitudine bătăioasă) sau pasiv (încăpățânare, nesupunere); în plan social - nevoia de evaziune, de părăsire a spațiului (domiciliu, școală, mai târziu loc de muncă), mitomanie, incapacitate de inserție socială. Recuperarea și readaptarea acestor copii se face numai în echipă, prin eforturile conjugate ale specialiștilor precum: medic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
-i înțelege. Numai acolo unde este motivație interioară, viața este frumoasă. Motivația interioară dă frumusețe vieții. Nu m-am putut obișnui niciodată cu ideea că profesorul trebuie să facă administrație: dosare, regulamente, proceduri... Sunt oameni care - cu egoismul, mândria și încăpățânarea lor - pârjolesc tot ce este autentic și sincer în jurul și în calea lor. Fiecare se apreciază doar pe sine. Nimeni nu ne spune, dar iubind oamenii ajungem - probabil - până la urmă, să fim sacrificați de ei. Să le lăsăm oamenilor să
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
disciplinei, Comenius recomanda profesorului să urmeze exemplul naturii: "soarele dă lucrurilor în creștere totdeauna lumină și căldură, adeseori ploaie și vînt, rareori fulgere și tunete". Cu alte cuvinte, el recomandă o disciplină blîndă și, numai pentru cazuri de răzvrătire și încăpățînare, utilizarea de pedepse aspre. Fénelon propunea ca pedepsele să se utilizeze rar numai cînd este absolut nevoie iar atunci copilul să fie ajutat să priceapă de ce a fost necesară aplicarea lor. Educația nu trebuia întemeiată pe constrîngere, pe cultivarea fricii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
viitor. A.B.: Mult mai bun. De aceea am reluat mereu unele teme care nu mi s-au părut împlinite literar. Cred că nu mi-a reușit niciodată cum aș fi dorit romanul de dragoste. De aceea, am revenit cu încăpățânare, sperând că într-o zi voi reuși să scriu așa cum simt că trebuie. Deocamdată la acest capitol am senzația de neîntreg. Sunt multe teme, acute azi, care mâine, dacă nu vor fi literatură adevărată, literatură, și nu istorie, sociologie ori
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
câteva luni, după nesfârșite amenințări, retractări, reveniri, au rămas până la urmă în discuție 78 de rânduri, dar nici pe acelea n-am vrut să le cedez, cu riscul de a nu mi se tipări cartea. Au urmat, firește, tratative, variante, încăpățânări reciproce și, într-un moment când părea să nu mai existe cale de întoarcere, cenzorul mi-a întins o mână și mi-a spus nu știu dacă din convingere: „Bine, domnule, merge și așa. M-ai fi dezamăgit dacă renunțai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
când în august 1989 se aniversa construirea Zidului, conducătorii est-germani continuau să-și elogieze realizările și "puterea economică în creștere". Propaganda fără limită îl determina pe Honecker să afirme că socialismul "nu poate fi oprit din drumul său nici de încăpățânarea, și nici de prostia omenească". 3. O singură Germanie Realitatea reclama măsuri urgente și radicale către unitatea germană. Jurnalistul american Jim Hoagland de la International Herald Tribune scria: "Forța care împinge cele două Germanii una către cealaltă este cea a mulțimii
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
războiul... Finis Austriae încă nu e destul de grav. Finis Anglie este... Reacționarii noștri sînt în același timp atît de aroganți și de proști încît nu se mai știe ce înseamnă să fii francez, ei își sacrifică țara pentru interesele și încăpățînarea lor de clasă... Aș vrea să am puterea de a mă dedica muncii, pentru ca uitarea completă a politicii interne și externe să-mi aducă binefacerea și liniștea gîn-dirii191: se pare că muncitorii vienezi au rezistat în suburbiile Vienei, trebuie să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
alta în cazul începutului din monologul lui Figaro: Femeie, femeie! Ființă slabă și amăgitoare. Orice animal pe lume e mânat de instinctul lui al tău e oare să înșeli ? Când o rugam, de față cu stăpână-sa, mă respingea cu încăpățînare... Contelui în schimb, în timpul ceremoniei, chiar în clipa în care îmi dădea cuvântul... Și el rîdea citind, fățarnicul... Iar eu, ca un prost...Nu, domnule conte, degeaba, n-o vei avea...n-o vei avea97! Acest fragment este centrat pe
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
privință, incidentele următoare se comportă ca substantive de calitate: în Paul a venit, imbecilul!, Paul nu este "imbecil" pentru că "a venit" și incidenta nu se construiește decât prin Paul. Celebra scenă din Tartuffe (I, 5) în care Orgon repetă cu încăpățânare "bietul om!" exploatează cel mai bine particularitățile acestui tip de incidentă. Efectul comic se bazează pe faptul că incidenta nu ar putea arăta o caracteristică stabilă a lui Tartuffe, ci ar trebui să fie interpretată prin raportare la fiecare dintre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Eu vreau doar să mă mai bucur de viață cât mi-a mai rămas, mi-e sufletul încărcat de dorință și voință. Știu că la un moment dat trebuie să mă opresc, să nu devin ridicol. Dar această voință și încăpățânare de a mai lucra și face mișcări, mă face să uit că timpul fuge, că anii te trag tot mai jos. De aceea trebuie să nu las ca timpul să treacă oricum pe lângă mine, pentru că el nu iartă, să-l
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
Culianu afirma că, în vremea comunismului, România a fost, din punct de vedere cultural, "o Siberie a spiritului", greșea categoric. Greșea, mai întâi, generalizând: publicarea unei cărți bune în timpul comunismului nu însemna un pact cu diavolul, ci, mai curând, o încăpățânare de a cultiva valoarea în pofida comandamentelor politice; apoi, greșea simplificând: literatura adevărată a găsit fisura minusculă, dar suficientă de a-și institui propria libertate. A reînnodat, atunci când a fost posibil, cu tradiția, a readus clasicii la locul lor și a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
s-a lăsat dus de apele vieții. N-a fost chiar așa! Bacovia s-a autoconstruit, - o autoconstrucție care uneori l-a stînjenit, și din chingile căreia a încercat să evadeze. Ce altceva e preferința lui pentru „margine” decît expresia încăpățînării de a nu ceda din libertățile primare? Versul „Corpul ce întreg mă doare”, din „Note de primăvară”, mă determină să mă întreb cîți dintre poeți pomenesc de corp în operele lor. în antume, Eminescu, sigur, n-o face. Corpul, invocat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în ciuda numeroaselor dovezi furnizate de Laguesse și Hédon. Aversiunea față de această teorie nu a fost potolită (aș zice, chiar dimpotrivă) de experimentul lui von Mering și Minkowski, care demonstraseră apariția diabetului prin înlăturarea chirurgicală a pancreasului. El a susținut cu încăpățânare (a făcut-o până în 1908) că apariția diabetului în experimentul lui von Mering și Minkowski s-a datorat lezării nervilor plexului celiac. (Este o curiozitate faptul că Pflüger și Lancereaux s-au născut în același an și au murit în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
de Alexandru Ioan Cuza, gândit și orchestrat instituțional de Mihail Kogălniceanu, credibilizat de Carol I și articulat diplomatic de Brătieni, care a durat șase decenii până să fie desăvârșit. Un succes istoric de nedepășit, din varii motive, pe care, cu încăpățânare, ieșenii nu obosesc să-l celebreze, în ciuda faptului că orașul lor, capitală europeană înainte de 1859, a fost tragicul perdant al acestei lecții de altruism politic în favoarea interesului național. Dincolo de retorica naționalistă, inevitabilă aici, din astfel de celebrări nu rămân, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
schița casei și o copie după cheia de la ușă, pe care să o dea "patrioților" de la Ambasada RSR, cum a pățit Herta Müller în 1988, dar, oricum, sunt încă printre noi, amenințători. Și dacă noi nu avem puterea poetică și încăpățânarea artistică de a scrie necontenit despre asta, putem, cel puțin să participăm la efortul ei titanic de a exorciza demonii trecutului, alimentând, după puteri, neuitarea, și cumpărându-i cărțile traduse. Chiar dacă nu se găsesc în nicio librărie din Iași. 25
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nicăieri. La Ionesco, absurdul se infiltrează sub acoperirea celor mai banale situații. Personajele recurg, aproape de fiecare dată, la propriul lor sistem de referințe, fără legătură cu ce li se comunică. O țin pe-a lor. Absurdul se naște dintr-o încăpățânare imbatabilă. Dintr-un autism generalizat. Nimeni nu mai ascultă pe nimeni. Fiecare e cu fandacsia lui. Un doctor honoris causa pică BAC-ul de tâmpit ce e, dar continuă să susțină că a fost persecutat de profesori și-l sună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
vinde bunul, un timp de punere în vânzare mai lung, dar și, în mod mai pozitiv, printr-un preț de de vânzare mai ridicat. Câștigul ar fi de 3 la 8% din diferența dintre prețul de cumpărare și prețul pieții. Încăpățânarea celor care pierd ar fi deci recompensată în cele din urmă... Concluzie Un alt punct interesant din studiul lui Genesove și Mayer este că arată că vânzătorii prezintă aversiune față de pierderile nominale dar nu față de pierderile reale (confirmând rezultatele asupra
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
nesiguranță, descurajare [Anexa 4 A, C]; • ramuri cu linii duble: impulsivitate, asprime, nerăbdare, inhibiție [Anexa 4 B]; • ramuri cu forme inverse: tensiune, contradicție [Anexa 4 H]; • liniile pe suprafața trunchiului care dau senzația de scoarță zgrunțuroasă, dură: semne de violență, încăpățânare, spirit critic, reactivitate [Anexa 4 D, E, H]; • formele stereotipe: neadaptare, nesiguranță, inexpresivitate [Anexa 4 C, H]; • trunchiul conturat cu linii difuze, întrerupte, îngroșate: ezitare, nesiguranță [Anexa 4 B, C, D]. În alcătuirea grupei profesorilor cu reactivitate scăzută la stres
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
am făcut bagajul pentru ca a doua zi de dimineață să plec la București. Prietena a insistat foarte mult să rămân și în cursul zilei de duminică, pentru a face o vizită unei familii, dar am refuzat-o cu o încăpățânare care pe ea a exasperat-o și căreia eu nu îi găseam, culmea, nici o explicație. Ba, mai mult, strâmtorat, am găsit idioata motivație că trebuie să merg la vot!! Dar simțeam, efectiv, că trebuie să plec din Brașov. Prin urmare
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
așa cum au reieșit ele din dialogul de la Pojorâta: lipsa inițiativelor în accesarea fondurilor, prin depunerea de proiecte - o chestiune ce ține încă de o anumita mentalitate “asistențială”; neîncrederea în reușita acestor demersuri, care implică pricepere, răbdare dar și multă, multă încăpățânare; birocrația excesivă, și aici, distanța dintre discursul experților și realitate; schimbarea regulilor în timpul jocului și acțiunea retroactivă a reglementărilor în domeniu (de ex., includerea TVA-ului ca element de eligibilitate); deficiențe de orientare a solicitanților din mediul rural, lipsa de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
prost sau găgăuță își zice "humorous". El vroia să limiteze semnificația la predominarea unei categorice însușiri temperamentale. Atunci cînd în As you like it, ducele Frederick este numit "humorous", calitatea la care se gîndește autorul trebuie să fie, potrivit contextului, încăpățînarea. Cînd Hamlet promite, printre altele, la vestea sosirii actorilor, că "the humorous man" își va putea juca rolul în liniște, este avut în vedere, probabil, cel pe care noi l-am numi un actor de caracter, în special unul ce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai îmi vină de la Cluj, dar, întâlnindu-mă într-o zi față în față cu sora mea mai mare, în dreptul Muzeului Literaturii din București, s-a făcut că nu mă vede. De la jumătate de metru, privea prin mine cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună. Un prozator de o mare energie creatoare, dar fără pic de talent, siluitor al limbii române în trilogii „parabolice“ de un irezistibil umor involuntar, îmi tot trimitea romanele lui și mă suna la telefon
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
și prostie, despre felul cum acestea pot transforma un om cu cele mai bune intenții într-o ființă damnată. Drama marelui Federico Garcia Lorca a fost povestea perfectă pentru a exprima valorile pe care Benoât Vitse le-a apărat cu încăpățânare în anii mandatului său. În centrul acestora se află dreptul la liberă expresie, convingerea că arta trebuie să se bucure de libertate deplină, căci ea se adresează spiritului căruia numai dictatorii i-au pus lanțuri. Iată principiul pentru care Garcia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
drum ca de obicei și își dădu seama că soția lui era încântată că-l vede plecând. Lipindu-și spatele de trunchiul copacului ce-i oferea reazem în fiecare seară, și ținând pușca de-a lungul pieptului, își pironi cu încăpățânare ochii pe forma întunecată a colibei, și revăzu în minte chipul tinerei lui neveste. Acum își îngădui să se gândească mai stăruitor la el și la multe lucruri asemănătoare. Își aminti de tânărul acela, așa cum îl zărise doar cu câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
avionul nu pleacă. Dacă mai sunt piese din noua toaletă în liftul aflat acum departe, la o margine a pistei? Mă duc să mă încredințez că am luat totul. Mama rămâne cu necunoscutul, îmi face semne insistente, nerăbdătoare, plictisite de încăpățânarea mea de a o privi, de a o „spiona“... să înaintez, să înaintez... Zăpada a crescut, fiecare pas e un efort imens, transpirația se scurge rece pe șira spinării, din subsuori... mă dor încheieturile, în gâtul uscat mă zgârâie ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]