16,848 matches
-
Schițe făcute în grabă stau alături de studii desăvârșite, rezultat al unei munci migăloase. Spirit mereu iscoditor, Dürer a fost interesat de structura intimă a unei plante și de regulile care guvernează proporțiile. A reprodus fidel pe hârtie segmente din lumea înconjurătoare și, în același timp, a plăsmuit imagini născute din studierea creației înaintașilor sau din lectura scripturilor. Portretele sale dovedesc o înțelegere a vieții interioare a modelelor pe care o reîntâlnești foarte rar în desenele timpului... Fiu și ucenic de meșter
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
pur și simplu, „inventîndune” o existență în interiorul căreia ne distribuim ca protagoniști. James crede, de aceea, ultimativ că, dacă arta e mimesis, atunci ea nu poate fi decît reflecția acestei „coruperi” ontologice a realității. Romanul „taie” o bucată din spațiul înconjurător, adică direct din „ficțiune”. „Adevărul” său absolut ajunge, ca atare, irelevant, întrucît „problema” romanului nu e „realitatea”, ci tocmai absența ei. Lumea nu „revelă” decît discontinuități și traiectorii suspendate. Cum ar putea atunci literatura să o contrazică? De altfel, pentru
Americani în Europa by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/3019_a_4344]
-
locuri de muncă menite să asigure egalitatea de gen, reducerea drastică a numărului de neangajați în rândul tinerilor, întărirea monedei unice, pentru păstrarea competitivității UE pe scena globală, combaterea de taxe și de evaziune fiscală, preocuparea pentru climă și mediu înconjurător prin promovarea resurselor regenerabile, întărirea drepturilor consumatorilor și protejarea datelor cetățenilor, sporirea democrației și a participării publice în Europa, respectarea diversității și a dreptului statelor de a decide în nume propriu, Uniunea intervenind doar acolo unde statele nu se pot
Promisiunile lui Schulz, Juncker și Verhofstadt vs. grijile europenilor by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/30241_a_31566]
-
sănătate li s-ar putea înrăutăți (15,3%). Cât despre izbucnirea unui război în zonă, se tem doar 1,4% din respondenți. O altă sursă de îngrijiorare ale românilor este producerea unor calamități naturale (2,8%), urmată de deterioratea mediului înconjurător. Conform răspunsurilor strânse în iulie 2013, românii au cea mai mare încredere în Armată (66,1%), urmată de Biserică (63,1%) și Jandarmerie (57,7). De asemenea, 48% dintre respondenți au încredere în SRI, 47,1% în DNA și 46
Sondaj INSCOP: Cea mai mare TEAMĂ a românilor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29814_a_31139]
-
fotoliul de bambus în care se tolănise ostentativ, fumând și sorbind impasibil din paharul cu băutură aflat la îndemână. E nevoie de tulburarea atmosferei de tihnă încremenită pentru ca marinarul să- și abandoneze placiditatea absolută și să ia contact cu lumea înconjurătoare. Falsului nonconformism promovat de eroii deja consacrați ai revistei - Dr. Justice, Rahan, Robin des Bois etc. -, prin atitudinea cărora vorbea de fapt conformismul rânced al stângismului care se voia revoluționar, dar nu era decât reacționar, Corto Maltese îi opune o
Prima întâlnire cu Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2981_a_4306]
-
conștientizarea elevilor și părinților asupra problemelor de mediu, a problemelor cu care se confruntă pădurea din ambientul local. Este necesară conștientizarea problemelor, cunoașterea lor, informarea corectă despre starea mediului, a pădurilor din ambientul local, formarea unei atitudini corecte față de mediul înconjurător, implicarea efectivă în soluționarea problemelor, dezvoltarea responsabilității personale. Beneficiari direcți au fost elevii și părinții implicați în proiecte, iar activitățile desfășurate au avut drept țintă introducerea în problematica educației ecologice, identificarea comportamentelor umane cu influență pozitivă și negativă asupra mediului
PROGRAMUL INTERNAłIONAL “SĂ ÎNVĂłĂM DESPRE PĂDURE” 2007/2008. In: Alabala by Lungu Dorina, Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_712]
-
implicarea efectivă în soluționarea problemelor, dezvoltarea responsabilității personale. Beneficiari direcți au fost elevii și părinții implicați în proiecte, iar activitățile desfășurate au avut drept țintă introducerea în problematica educației ecologice, identificarea comportamentelor umane cu influență pozitivă și negativă asupra mediului înconjurător, conștientizarea importanței reciclării și refolosirii deșeurilor în vederea conservării resurselor naturale și protecției mediului înconjurător. Elevii au participat cu mare entuziasm, descoperirea pădurii, varietatea informațiilor dobândite au fost punctele tari ale acestui nou început de drum. Inst. Lungu Dorina, Inst. Bugalete
PROGRAMUL INTERNAłIONAL “SĂ ÎNVĂłĂM DESPRE PĂDURE” 2007/2008. In: Alabala by Lungu Dorina, Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_712]
-
părinții implicați în proiecte, iar activitățile desfășurate au avut drept țintă introducerea în problematica educației ecologice, identificarea comportamentelor umane cu influență pozitivă și negativă asupra mediului înconjurător, conștientizarea importanței reciclării și refolosirii deșeurilor în vederea conservării resurselor naturale și protecției mediului înconjurător. Elevii au participat cu mare entuziasm, descoperirea pădurii, varietatea informațiilor dobândite au fost punctele tari ale acestui nou început de drum. Inst. Lungu Dorina, Inst. Bugalete Felicia
PROGRAMUL INTERNAłIONAL “SĂ ÎNVĂłĂM DESPRE PĂDURE” 2007/2008. In: Alabala by Lungu Dorina, Bugalete Felicia () [Corola-journal/Imaginative/573_a_712]
-
pus în legătură cu un alt angajament juridic al statelor părți la acest document: anume, angajamentul asumat expres de state de a oferi tuturor ființelor umane posibilitatea de a-și atinge deplinul lor potențial în demnitate și egalitate și într-un mediu înconjurător sănătos. Prin urmare, mai multe drepturi de solidaritate (dreptul la un mediu înconjurător curat și sănătos, dreptul la pace, dreptul la societăți pașnice, inclusive și bazate pe dreptate, protecția persoanelor cu dizabilități, a grupurilor vulnerabile) sunt conectate cu alte drepturi
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
angajamentul asumat expres de state de a oferi tuturor ființelor umane posibilitatea de a-și atinge deplinul lor potențial în demnitate și egalitate și într-un mediu înconjurător sănătos. Prin urmare, mai multe drepturi de solidaritate (dreptul la un mediu înconjurător curat și sănătos, dreptul la pace, dreptul la societăți pașnice, inclusive și bazate pe dreptate, protecția persoanelor cu dizabilități, a grupurilor vulnerabile) sunt conectate cu alte drepturi esențiale pentru perpetuarea speciei umane și creșterea standardelor de viață în societățile sec
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
afaceri mai mari decât cele ale unor state 5. Prosperitatea globală, ridicarea unor orașe prospere, bazate pe societăți inclusive, pașnice și juste, cum își impun statele părți la Agenda 2030, în care ființă umană să se bucure de un mediu înconjurător nepoluat, sănătos, societăți eliberate de teamă și violență, societăți bazate pe modelul dezvoltării durabile, sunt obiective fixate în Agendă 2030 care impun și o creștere a gradului de responsabilitate a companiilor transnaționale și realizarea la nivel gobal a acestor obiective
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
a se putea identifica rădăcinile sale juridice, sursele de inspirație pentru conceptualizarea lui. Acest drept poate fi considerat ca fiind o evoluție a unuia din drepturile de solidaritate (a treia generație a drepturilor omului), anume dreptul omului la un mediu înconjurător sănătos, curat, nepoluat. Conceptul de "mediu înconjurător" este aici unul larg, el putând să cuprindă atât mediul social 6 cât și mediul natural ori mediul urban (artificial). Dacă mediul social este mai mult unul al participării active a cetățenilor la
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
sursele de inspirație pentru conceptualizarea lui. Acest drept poate fi considerat ca fiind o evoluție a unuia din drepturile de solidaritate (a treia generație a drepturilor omului), anume dreptul omului la un mediu înconjurător sănătos, curat, nepoluat. Conceptul de "mediu înconjurător" este aici unul larg, el putând să cuprindă atât mediul social 6 cât și mediul natural ori mediul urban (artificial). Dacă mediul social este mai mult unul al participării active a cetățenilor la viață societății, mediul urban, ca mediu artificial
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
acest context, modelul propus în Agendă 2030, document ONU este extrem de ambițios, deoarece își propune să proclame un sfârșit al societății globale consumiste și capitaliste. Între dimensiunile care se doresc a fi reformate se numără și atitudinea față de natură. Mediul înconjurător face parte integrantă din modelul nou al dezvoltării durabile la nivel global. Protecția mediului înconjurător după modelul dezvoltării durabile la care face referire Agenda 2030 înseamnă cu totul altceva decât protecția prezenta oferită într-o lume organizată după modelul neoliberal
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
să proclame un sfârșit al societății globale consumiste și capitaliste. Între dimensiunile care se doresc a fi reformate se numără și atitudinea față de natură. Mediul înconjurător face parte integrantă din modelul nou al dezvoltării durabile la nivel global. Protecția mediului înconjurător după modelul dezvoltării durabile la care face referire Agenda 2030 înseamnă cu totul altceva decât protecția prezenta oferită într-o lume organizată după modelul neoliberal, dominat de companiile transnaționale și cu un rol scăzut al statelor-națiune. Rădăcina juridică a dreptului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
după modelul neoliberal, dominat de companiile transnaționale și cu un rol scăzut al statelor-națiune. Rădăcina juridică a dreptului la oraș (aici, la eco-oraș, la un oraș reconstruit după standardele post-consumiste ale sec. XXI) se găsește în dreptul omului la un mediu înconjurător curat, formulat încă din 1972, în Declarația Conferinței Națiunilor Unite asupra mediului (15-16 iunie 1972), unde se consacră dreptul fundamental al omului "la libertate, egalitate și condiții de viață satisfăcătoare, într-un mediu a cărui calitate să-i permită să
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dreptul la oraș din prisma viziunii Agenda 2030, este vorba și de un drept al omului la o anume calitate a orașului sau (deoarece orașul este asimilat juridic, cu un mediu urban, un mediu social, un mediu artificial), ca mediu înconjurător. Orașul este mediul artificial ce înconjoară și definește (inclusiv simbolic, cultural, economic, social, politic) viața omului sec. XXI (o lume globală urbanizata). Omul sec. XXI a devenit (fie că vrea sau nu, fie că a migrat din zona rurală spre
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
omului la un mediu de calitate nu se referă doar la natură, ci și la oraș, la mediul urban ca mediu construit prin excelență de mână omului, amenajat și re-modificat continuu, extins și reconstruit fără oprire. Orașele sunt medii artificiale, înconjurătoare ale omului, care au o viață proprie, care se reclădesc, se extind, isi conserva anumite cartiere istorice și culturale, spre a lăsa dărâmate alte cartiere, în alte zone ale lor. Orașele nu se opresc în a se re-defini drept conglomerate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și sănătoasă. În acest context, dezvoltarea habitatelor umane (aici, orașele) trebuie să se orienteze nu doar spre consum, ci să aibă în vedere tot mai mult dezvoltarea unor industrii și ocupații legate de reciclarea deșeurilor, de reducerea poluării infra-urbane și înconjurătoare, de purificarea apei, a aerului, de protecția împotriva dezastrelor, de industriile medicamentelor naturale, de alimentația sănătoasă, naturală, de refacerea zonelor verzi, protective și decorative ale orașelor, atât în interiorul cât și în împrejurimile orașului. Prin "servicii de ecosistem" documentul înțelege "servicii
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
privind purificarea apei), servicii de susținere (formarea solului nutritiv, producție primară, introducerea nutrienților în ciclul natural), servicii culturale (estetice, spirituale, educaționale, de recreere) care, împreună, susțin viață pe pământ, adică dau esență conceptului de bio-diversitate16. Prin urmare, conceptul de "mediu înconjurător" dezvolta numeroase și diferite dimensiuni și funcții vitale pentru viața, pentru viața umană, aici. Actul de a viețui într-o comunitate definită cultural, social, simbolic, politic, economic precum orașul este unul specific omului (atât în ceea ce privește comunitatea săteasca dar și cea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ceea ce ține de viață urbană, deci și "dreptul la un oraș de calitate", în cea de-a doua dimensiune (alături de transport, sănătate, energie, demografie, cetățenie, participare la viață democratică în ceea ce privește marile alegeri ale amenajărilor urbane) a conceptului larg de "mediu înconjurător" (după relația om-natură și înaintea relației om-tehnică)16. Aici, mediul urban și viața urbană sunt privite că dând conținut juridic dreptului omului la continuă îmbunătățire a calității vieții sale urbane și a mediului urban în care trăiește 17. De la conferințele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
împotriva schimbărilor nesustenabile de populație, a concentrărilor excesive de populație, a creșterii sărăciei, a lipsei de locuri de muncă, a instabilității familiale, a excluderii sociale, a resurselor inadecvate, a lipsei de infrastructură de bază și de servicii, a degradării mediului înconjurător, a creșterii gradului de insecuritate și violență urbană, a creșterii riscului de dezastre. Se implementează principiul cooperării internaționale, cu atenție specială asupra țărilor în curs de dezvoltare, privind îmbunătățirea condițiilor de viață în orașe, orașele, metropole, dorindu-se o transformare
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
document adoptat sub egida UN-Habitat, Consiliul Guvernator al Programului Națiunilor Unite pentru Așezări Umane, prin rezoluția 24/14, a reafirmat necesitatea de a se lupta împotriva riscurilor de dezastru, a deșertificării, a schimbărilor climatice, a pierderii biodiversității, a degradării mediului înconjurător asupra așezărilor umane; se recunoaște, totodată, faptul că locuitorii de la periferie și sărăcia urbană reprezintă două provocări globale ce trebuie soluționate, inclusiv pe baza Habitat Agenda și a Noii Agende Urbane 22. Conexiunea dintre dezvoltarea durabilă și sărăcia urbană Statele
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
stimularea inovațiilor și a angajărilor în câmpul muncii. Statele părți la documentul Agenda 2030 își iau totodată și angajamentul de a reduce impactul negativ al activităților urbane și al substanțelor chimice care prezintă pericol pentru viețile umane și pentru mediul înconjurător, precum și angajamentul pentru o utilizare mai eficientă a apei și a energiei. De asemenea, prin acest document, statele părți își mai iau obligația de a reduce impactul orașelor asupra sistemului climatic global. Obiectivul prioritar prin Agenda 2030, cel de combatere
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la toate nivelele, de a asigura accesul categoriilor de persoane vulnerabile la oportunități educative pe termen lung, pentru o integrare deplină în societate. De asemenea, conceptul de "mediu urban sustenabil" în sec. XXI nu prezintă conexiuni doar cu mediul natural înconjurător (protecția naturii) ci și cu fenomenul migrațiilor. Astfel, pentru reușita funcționare a unui oraș, în sec. XXI, "dezvoltarea durabilă" nu înseamnă doar asigurarea unui mod de viață pe baze ecologiste, de protecție și conservare a mediului înconjurător, ci și a
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]