1,310 matches
-
De ce se uită toți așa la mine? Evident că nu e o glumă. Dacă arăți bine, te simți bine! E un analgezic natural! Toate gravidele ar trebui să fie machiate și coafate Înainte de naștere... Peste tot În jurul meu văd chipuri Încruntate și aud lumea țîțÎind din buze, singura care e Încuviințează de zor e o fată cu o bluză roz superbă. — Așa mai da! zice. Prefer de o mie de ori asta, decît să mă legăn În patru labe. Sau putem
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de gînd să mă mai prefac nici o clipă. Trag aer În piept adînc și mă uit drept În ochii lui. — Îți trimite mesaje În latină, așa-i? E codul vostru secret? — Despre ce vorbești? Luke face un pas În față, Încruntat. — Mi-ai citit sms-urile? SÎnt nevasta ta! Ce-ți scrie În mesaje, Luke? ridic glasul, rănită. Despre cărți latinești? Sau... despre alte lucruri? — Poftim? zice Luke amuzat. — Știi că i s-a pus pata pe tine, da? — Poftim? Luke pufnește
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ochii ca niște mărgele ai Venetiei se fixează pofticioși asupra ei și mă cuprinde spaima cea mai pură. Nu și geanta. Te rog, nu și geanta. Asta e mult prea grea pentru o femeie Însărcinată! spune, luîndu-mi-o și cîntărind-o rapid, Încruntată. Ai idee cît rău Îți poate face așa ceva la coloană? Crede-mă, știu despre ce vorbesc, am lucrat un an de zile cu o fizioterapeută, adaugă către Luke. N-ai idee cîte a văzut Întîmplîndu-se de la cărat genți exagerat de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu discutatul pe șleau cu Luke. Mi-a zis că Între ei nu e absolut nimic, și că sînt doar amici. Dar mie numai amici nu mi s-au părut azi. — Și cum Îi ținea mîna exact? Întreabă Suze foarte Încruntată. Nu putea totuși să fie vorba de o strîngere de mînă prietenească? Venetia e genul care pune mîna pe tine tot timpul? — E... Încerc să-mi amintesc. Îmi amintesc că m-a strîns de umăr, că și-a trecut mîna
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
profit și să Încerc și eu Warriorul. Apuc mînerele solide și-l Împing să văd cum e. — Glumești, Îl aud pe Luke spunînd tăios. Răsucesc roțile Warriorului pînă cînd sînt cu fața spre el. E Încordat și livid și ascultă Încruntat ce-i spune interlocutorul, cine-o fi el. S-a Întîmplat ceva? zic pe mutește, Însă el imediat se răsucește pe loc și se Îndepărtează cîțiva pași. — Aha, Îl aud că spune. Trebuie să... ne gîndim la asta. Se plimbă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu zgomot de trepte și, pînă la urmă, reușesc să-l prind din urmă, În porțiunea cu plajă. În timp ce mă apropii, mi se pune un nod la stomac. Îl văd În fața mea strîngînd mobilul În mînă, cu chipul Încordat și Încruntat. — Nici nu se pune problema, zice Întruna, cu același ton coborît. Nici nu se pune problema. Deodată, mă zărește și Îl văd cum tresare. — Luke... — Vorbesc la telefon, Becky. Pare extrem de tulburat. — Poți te rog să mă lași un pic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Bine, Îngaim, Întorcîndu-mi capul, ca să nu-mi vadă lacrimile. Du-te. — Poftim? — Bine, și Îmi scot termometrul din gură. Du-te. Se aude un foșnet și Venetia intră din nou În Încăpere. — Ia să vedem. Se uită la termometru, ușor Încruntată. — Da, ai o ușoară febră. Hai să-ți dăm niște paracetamol. Îmi Întinde două pastile, pe care le dau pe gît, cu apa pe care mi-a adus-o Luke. — Ești sigură că e ok? zice el, privindu-mă neliniștit
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
tîrziu, ridic capul cu prudență, și ea e tot acolo. Doar că lîngă ea se află Jess! Ușor surescitată, mă uit la ceas. Unșpe fără douăzeci. Nu mai e mult! Singura problemă e că amîndouă par destul de tulburate. Suze gesticulează Încruntată, iar Jess aprobă din cap. Cred că au o problemă. Mă Întreb ce-o fi. Ce păcat că n-am cum să le ajut! O văd pe Suze cum Își scoate mobilul. Formează un număr și, În clipa În care
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
egal în toată cariera literară a lui Eliot. Veselia e cristalină și neîngrădită. Cotoii și pisicuțele trec prin tot felul de peripeții, de la înfrățirea cu șoarecii până la saltul înăuntru și afară din sertare. Având drept personaje pisicile și nu oamenii, încruntatul Eliot ne arată că știe să râdă, nu în hohote, ci, în manieră englezească, cu subînțelesuri. El uită de premonițiile și coșmarurile tărâmului pustiu, populat cu ființe ratate, deznădăjduite. Pisicile sunt cât se poate de sigure pe ele. Sunt lăsate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de față, soldați și comandanți. Într-o stare sufletească în care rațiunea era gonită și înăbușită de instinct, oamenii confirmau misiunile primite, le executau febril sau se ascundeau, retrăgându-se deoparte, după cum, probabil, era firea fiecăruia. Astfel unii soldați trăgeau încruntați, calm, alții se închinau și trăgeau iar arma le tremura în mână, alții trăgeau aiurea, alții chiar evitau să tragă. [...] Cei dinăuntrul magaziilor, îngroziți de chinurile morții, încercau să evadeze sau se ridicau pe geamuri în mijlocul flăcărilor, implorând să fie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]