4,849 matches
-
mai terminat-o. Zidurile au fost (au rămas) pânăă la 1954, când aceste ziduri s-au distrusă definitiv.” Să spunem că însemnările lui Toader Boca au fost făcute în 1970, când avea 92 de ani, așa că este deplin scuzabil dacă încurcă personajele și anii, ceea ce nu scade cu nimică importanța mărturiilor sale care au o deosebită valoare documentară. Părerea că biserica din Lunca a fost adusă de la Filipeni - Slobozia în 1840 se sprijină, potrivit celor consemnate de Gheorghe (Ghiță) D. Iacobeanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întrebarea de la ordinea zilei: „Cu ce ne-a ajutat URSS în timpul foametei? A avut surpriza să afle de la băiatul lui șuru: „Cu costiță americană!” Tata n-a pățit nimic, deși, dacă acel Muscă era pestriț la mațe, putea s-o încurce rău, dar se vede treabă că și el știa prea bine adevărul. După ce a trecut foametea, au început cotele impuse gospodăriei țărănești, și așa sărăcită de război. Cota de grâu din Lunca a fost depozitată într-o sală de clasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unor băieți mai mari care erau cu vitele la câmp: că, adică, ce-ar face ei, dacă ar da un ochi de spion, un dușman de clasă, al poporului? Băieții, învățați pe la școală și la ședințele UTC, nu s-au încurcat la răspunsuri, numai că Frumușelu a vrut să vadă în mod practică cum ar acționa tineretul revoluționar cu un spion și, fără multă vorbă, le-a spusă că el este spion. Băieții l-au luat la bătaie cu ciomegele. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
groparii cimitirelor, și ei atașați tradiției, nu s-ar fi prezentat ca să execute lucrarea în mod artizanal, adică, cu sapa și lopata. Ceea ce a venit să facă mașina a fost exact să smulgă o jumătate de duzină de pomi care încurcau treaba, terenul rămânând, după ce a fost bine tasat și nivelat cu cilindrul, ca și cum fusese creat de la bun început pentru cimitir și odihnă veșnică, și apoi se duse, ne referim la mașină, să planteze pomii și umbra lor în alt loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
simt dezorientat, Aveți grijă, dezorientarea morală, plec de la premiza că dezorientarea dumneavoastră e morală, e primul pas pe calea care duce la anxietate, de aici înainte, așa cum dumneavoastră vă place atât de mult să spuneți, se poate întâmpla orice, Sunt încurcat, nu știu ce să cred, domnule primar, Ștergeți înregistrarea, patronilor dumneavoastră s-ar putea să nu le placă ultimele cuvinte pe care le-ați spus, și nu mă mai numiți primar, vă rog, Deconectasem deja aparatul de filmat, Mai bine pentru dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
faza în care se aflau lucrurile, nu mai avea sens, acum nu trebuia decât să se tărăgăneze lucrurile, să se întrețină șirul de întâmplări, să se inventeze progrese și regrese ale investigației care să alimenteze și în același timp să încurce, fără să se perceapă prea mult, planurile ministrului, să aștepte ca să poată vedea, în fine, în ce constă ajutorul promis de el. Era aproape ora trei și jumătate când sună telefonul roșu. Comisarul se ridică dintr-o săritură, își băgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
teama de a nu izbuti să-mi îndeplinesc misiunea mi-a dat întotdeauna sfiala de a adopta o atitudine moralizatoare. Iar în cazul de față siguranța că simțămintele mele n-ar avea absolut nici un efect asupra lui Strickland m-a încurcat groaznic, împiedicându-mă să le rostesc. Numai un poet sau un sfânt e în stare să ude asfaltul străzii crezând cu convingere că efortul lui va fi răsplătit pentru că acolo vor răsări crini. Am plătit eu băuturile și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
făcut să zâmbesc. Am rămas uimit de efectul pe care l-au avut asupra lui Blanche Stroeve. A tresărit și apoi s-a uitat lung la soțul ei. Ochii lui erau ațintiți în podea. Nu știam de ce părea atât de încurcat. În obrajii ei apăru puțină culoare, apoi fața i se făcu albă ca varul, fantomatică. Simțeam că tot sângele i s-a scurs de pe întreaga suprafață a trupului. Până și mâinile îi păliseră. O străbătu un fior. Tăcerea din atelier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
realitățile nu-i spuneau nimic, căci sub masa imensă de incidente irelevante căuta ceva semnificativ pentru el. Ca și cum ar fi devenit conștient de sufletul universului și simțea nevoia imperioasă de a-l exprima. Deși aceste tablouri mă nedumereau și mă încurcau, nu puteam să nu fiu mișcat de emoția evidentă în ele. Și fără să știu de ce, am descoperit în mine un sentiment pe care cel mai puțin mă așteptam să-l am față de Strickland. Am simțit o compătimire copleșitoare. — Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
păstrează diversele activități în compartimente diferite și pot perfect să desfășoare una dintre ele excluzând-o temporar pe cealaltă. Au o facultate de concentrare asupra lucrului care-i ocupă în momentul respectiv și se supără dacă una dintre ele o încurcă pe alta. Ca îndrăgostiți, diferența dintre bărbați și femei este că femeile pot iubi toată ziua, pe când bărbații numai din când în când. La Strickland apetitul sexual ocupa un loc neînsemnat. Era nesemnificativ. Era plictisitor. Sufletul lui tindea către alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
e franțuzească, mi-a explicat el mie. Și franțujii nu sunt chiar așa de formaliști. Mi s-a părut că înțeleg ce voia să spună. Strickland nu avea acte, dar asta nu ar fi fost o chestiune care să-l încurce pe Bill Ghioagă dacă vedea perspectiva unui profit (el le lua salariul pe prima lună tuturor marinarilor cărora le găsea un angajament), și lui Strickland i-a făcut rost de documentele unui fochist englez care, în mod providențial, murise chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Dante văzu clar cum pieptul i se umfla ca să inspire, iar apoi glasul ei Înalt și limpede se Înălță iarăși În biserică, răsunător ca un cântec. Sunetele armonioase ale unui psalm În limba latină se răspândiră În văzduh. Dante era Încurcat. Prima lui ipoteză, că ar fi putut să fie vorba de un artificiu mecanic, părea greșită. Nici măcar genialul al-Jazari nu ar fi fost În stare să reproducă acea imagine a unei vitalități autentice, pe care fata o emana. Privirea i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
acelei speranțe de salvare. Dante Își feri privirea, eliberându-se din strânsoare. Îndoiala care Îl chinuise Încă din prima clipă Îi Încolți pe buze. - De ce i-au ucis? Cecco deveni brusc țeapăn, cu o grimasă de surprindere. - Cu ce vă Încurca În planurile voastre bătrânul Bigarelli? Și nenorociții de pe galeră? Îl zori poetul. - Cu nimic! Nu știu despre ce vorbești! se bâlbâi sienezul. Redevenise circumspect. Aruncă o privire nervoasă peste umăr, ca și când s-ar fi temut de o capcană. - Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
păturii, apoi și-a suflat în palme pentru a se încălzi. Se ivi chipul lui Belle de jour. Câțiva corbi au trecut fără nici un zgomot. Semăna cu o prințesă din basme, cu buzele vineții și pleoapele albe. Părul i se încurca în iarba veștejită de diminețile geroase. Mâinile ei micuțe strânseseră în ele vidul. Era atât de frig în ziua aceea, încât mustățile tuturor se umpleau de zăpadă în timp ce suflau aerul ca niște tauri. Băteau din tălpi pentru a face sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de la sine. Da, aș putea povesti toate astea, dar nu am nici un chef. În fapt, marea schimbare a fost la procuror. Continua să ceară capul inculpaților, dar nu o mai făcea cu pasiune. Mai rău, i se întâmpla câteodată să încurce lucrurile în rechizitorii. Spunând asta, nu fac o afirmație tocmai exactă. Mai bine ar fi să spun că uneori, când arăta faptele petrecute sau trăgea concluziile, i se întâmpla să-și frâneze debitul, să privească în gol și să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
deși terminase Facultatea de Teatru de un an, nu jucase încă pe nici o scenă, n-o angajase nimeni, Maestrul însuși spunea că nu poate să-și stăpânească emoțiile, că are simțul ridicolului prea dezvoltat și că asta mai mult o încurcă, o blochează de tot, nu-i trebuie scenă, poate mai târziu, acuma, mai bine să stea la biroul ăla unde lucrează, la revista aia, să scrie teatru, că el îi asigură punerea în scenă, că va juca el în rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e. Am crezut că e nebună, râdea în pulă și striga obidit: am scăpat de mama!, am scăpat de mamaaaa, aaa!!! Mi-a cam fost frică de Vichi, nevasta mea de-a doua, să nu vină acasă și să o încurc cu geloziile ei. Dezvirginarea a durat cam mult, discuții pe urmă etc... Apropo de Vichi, nevasta care putea să vină și să mă găsească în pat cu Loredana, asta îmi amintește de povestea unui prieten, un actor de la Ploiești, plecase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
arăta ca o femeiușcă pusă pe cucerit, machiată până-n fundul ochilor, se simțea liberă acuma, înțelegi?, în 2005 eu sunt liberă, eu v-am adus libertatea, așa ne zisese... Măi să fie, tu știi ce copil cuminte este... era? (Se încurcă la timpurile verbelor.) Observ întâi că, pe la prânz, colegul și iubitul meu dispare din birou, pleacă și mai vine abia pe la cinci; că are mama bolnavă, că i-a murit pisica... motive aiurea. Buuun. O întreb pe aia mică: (Scena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de demult m-a inundat și m-a mai liniștit, dar bocetul era teribil: Omule-pomule/ Nu te milui,/ Nu te jelui,/ Bucură-te, bucură/ Că rădăcina ta,/ murind în pământ,/ A prins în cer și în lutul tău,/ S-a încurcat/ De unde a venit,/ În vis liniștit,/ Bucură-te, bucură/ Și tu, și ceilalți/ Oamenilor-pomilor,/ Femei și bărbați,/ Beți și mâncați,/ Cântați și jucați/ Că Ana n-a răpus,/ E numai dus, e numai întors/ În lumea ce-a fost... M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de la friptura aia cam arsă, te dăduși de gol, da’ zi, ia să aud, și îi așază în fața mâinilor mari, masculine, bucățile de carne, fără piure, că nu mai am timp de cartofi acuma. Ești în încurcătură, văd eu, ești încurcat și ai venit pentru... — Nici nu știi cât de încurcat. Nu știu ce să fac, am o fată, am avut o fată... bărbatul lasă friptura din mână, lasă și ochii în jos. O vede iar pe Anita, așezată pe scaunul de la Hades
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
zi, ia să aud, și îi așază în fața mâinilor mari, masculine, bucățile de carne, fără piure, că nu mai am timp de cartofi acuma. Ești în încurcătură, văd eu, ești încurcat și ai venit pentru... — Nici nu știi cât de încurcat. Nu știu ce să fac, am o fată, am avut o fată... bărbatul lasă friptura din mână, lasă și ochii în jos. O vede iar pe Anita, așezată pe scaunul de la Hades, plângând tăcută, fără suspine, doar lacrimile care curgeau în liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
prima dată când îți scriu, în fiecare zi ți-am scris câte o scrisoare în computer, dar nu ți-am trimis-o, pe toate, la sfârșit, le-am șters, pentru că... nu știu, pentru că nu vreau să te deranjez, să te încurc sau să te oblig la ceva. Acest text am să ți-l trimit, ca să vezi cum e, poate ai să înțelegi. Dragul meu, timpul nu vindecă nimic, de fapt, despre asta vroiam să-ți scriu. Despre timp, despre mine, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe toți, și pe ei, și pe Loredana, căreia îi spune încet, la ureche: acum știu cine e Tina!, fata aia care mergea ca și cum ar fi dormit în ea... Se urcă în mașină. Pe șosea, o mulțime de automobile inutile încurcă, și ele, lumea. Luminile serii. Ajunge la apartamentul ăla nefericit, la parterul, casa despre care el îi spusese mereu: știu bine locuința asta, nu te-aș duce eu într-un loc rău, nu te duc eu la rău! Sună de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
la sporturile de iarnă. Cu gleznele Îndurerate și, În ciuda străduințelor sale, nesigure, patina cutezător pe ringul Lorelei În fiecare după-amiază, Întrebându-se peste cât timp va fi capabil să țină În mână o crosă de hochei fără să i se Încurce inexplicabil printre patine. Invitația la petrecerea domnișoarei Myra St. Claire și-a petrecut dimineața În buzunarul vestonului, unde a stat În contact fizic intens cu o bucățică prăfuită de biscuit cu unt de arahide. După-amiaza Amory a scos-o la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
P. „i se iartă orice“. „Juna cea belă“ a devenit un „flirt“ iar „flirtuly“ a devenit o „vampă-copil“. „Juna cea belă“ avea cinci sau șase vizitatori În fiecare după-amiază. Dacă, prin cine știe ce accident, F. P. are doi, lucrurile devin cam Încurcate pentru cel ce nu și-a fixat o Întâlnire În prealabil. „Juna cea belă“ era Înconjurată de o duzină de cavaleri În intervalurile dintre dansuri. Încearcă s-o găsești pe „frumoasă“ Între dansuri, Încearcă numai s-o găsești! Aceeași fată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]