2,335 matches
-
Lemne și Cărbuni, o Măcelărie. Contemplându-le pe rând, observ comportările diferite în ochii mei ale metalului, ale pietrei prețioase, ale cărbunelui, ale bușteanului, ale bucății de carne. Contemplarea lemnului și a cărbunelui este un izvor de bucurii pe cât de la îndemână pe atât de sobre și de sigure pe care aș fi mulțumit să le împart și cu alții. Fără îndoială mi-ar trebui pentru aceasta mai multe pagini, iar eu nu dispun decât de jumătatea uneia singure. Iată de ce mă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
consistenței - la jumătatea distanței dintre duritatea rece a mineralelor și fragilitatea cărnii, materie perisabilă prin excelență. În orice caz, nu încape nici o îndoială că ele reprezintă, pentru ochiul care le privește cu sporită atenție, „un izvor de bucurii pe cât de la îndemână, pe atât de sobre și de sigure”. Că această voluptate contemplativă nu provine doar din simpla adecvare a cuvântului la obiect este îndeajuns de evident. Dar atunci ce anume ar putea să o provoace? Răspunsul cel mai nimerit poate fi
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cerințe speciale doar acolo, atunci și atât cât aceștia au imperios nevoie de el; - principiul oportunizării resurselor În educația integrată se referă la abilitatea și inspirația pragmatic speculativă de a se profita de tot și de orice se află la Îndemână ca resurse, fie acestea speciale sau obișnuite. B.5. Principii de evaluaretc " B.5. Principii de evaluare" - principiul evaluării curriculare se referă la curriculum ca obiect al evaluării, atât la curriculumul de la care se pornește, care trebuie să fie foarte
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
fi cea despre suprafața locuibilă a apartamentului sau data nașterii bunicului dinspre mamă, îl poate pune pe om în încurcătură sau în situația de a face tot soiul de calcule, dacă nu a reținut informația respectivă sau nu are la îndemână un act în care ea să fie trecută. În schimb, la ieșirea de la film, practic oricine are posibilitatea să aprecieze imediat dacă i-a plăcut sau nu spectacolul, în ansamblu sau chiar pe componente: jocul actorilor, scenariul, muzica etc. Conform
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
proiectează o anchetă este să o poată realiza pe un eșantion reprezentativ la nivel național. De multe ori cercetătorul dispune de mijloace materiale pentru desfășurarea în bune condiții a tuturor operațiilor reclamate de o bună anchetă, dar nu are la îndemână un cadru de eșantionare demn de încredere pentru a putea alege un eșantion după toate regulile probabilistice. Așa se face că, în practica sondajelor, sunt foarte rare cazurile când se poate spune fără teama de a greși că eșantionul este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
când Z trece de 3,3 diferența este semnificativă la nivelul de 0,999. Acestea sunt trei praguri de probabilitate mai des utilizate (în special primele două), dar se poate folosi orice prag superior lui 0,95, dacă avem la îndemână un tabel cum este cel din Anexa 1. Aplicație. Să presupunem că pe un eșantion de 1.000 de persoane s-a obținut un procent de intenții de vot pentru un partid de 35%. Cunoscând că la alegerile precedente partidul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a utiliza această valoare. Cel mai simplu este să observăm că ea depășește valoarea critică de 1,96 pentru pragul de probabilitate de 0,95 și să spunem deci că diferența este semnificativă la acest nivel. Sau, dacă avem la îndemână un tabel cu valorile lui Z, puse în corespondență cu aria curbei normale (deci cu nivelul de probabilitate), vom căuta în respectivul tabel valoarea corespunzătoare lui 2,25. Se găsește: 0,4878, care, dublată, ne dă: P = 0,9756 Prin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din orice urnă bilele alese la întâmplare, iar erorile, în cele două cazuri, au fost sub o zecime de procent. Se înțelege că pentru ansamblul erorilor care nu au de a face cu eșantionul (stabilit în birou) nu avem la îndemână nici un instrument serios de evaluare, însă asta nu justifică ignorarea lor, așa cum se procedează constant atunci când se anunță public, la lansare, eroarea maximă a sondajului. Presupoziția implicită care stă în spatele acestui act este aceea că restul erorilor (în afară de cea de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și cele în care răspunsul nu a fost înregistrat, eventual acordându-se ulterior un cod specific fiecăreia din cele două situații. Odată stabilit de către verificator că nu este marcat răspunsul la o întrebare ce trebuia adresată subiectului, el are la îndemână două soluții: fie încearcă să atribuie un răspuns, fie clasează situația la rubrica „nonrăspuns”. Prima variantă nu este prea frecventă, întrucât este greu să se repare în cabinet o defecțiune a muncii de teren. Totuși, în anumite cazuri, completarea informației
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
De exemplu, săpresupunem că am ajuns la un eșantion de 1.000 de persoane, cu 600 de femei în loc de 520, cât ar fi trebuit să fie, conform unei distribuții cunoscute (52% femei și 48% bărbați, în populație). Atunci avem la îndemână două posibilități: a. Vom elimina printr-o procedură aleatorie un număr de chestionare feminine până când procentul acestora scade de la 60% la 52%. Acest număr se determină pornind de la cele 400 de chestionare aplicate bărbaților, care vor trebui să reprezinte 48
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prea mult vin sau a fost conceput de indivizi cu năravul beției. Soiul acela de nor neguros deasupra capului lui Tommaso se risipi pe loc; amenințarea simțită în întrebările insistente ale duhovnicului dispăru ca prin farmec. Geronimo avea mereu la îndemână câte-o carafă cu vin de oferit prietenilor, sau vreunui călător în trecere, dar el nu băuse decât apă proaspătă din ulcică, în pauzele de lucru sau când se întorcea din vreo preumblare prin piață. Avusese un petic de vie
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Stilo într-o casă bătrână și mică, cu podeaua de pământ, într-o zi însorită de septembrie și am fost binecuvântat de părinții mei..." Dar Vita Campanellae n-a fost găsită în nicio bibliotecă. Dușmanii lui, de îndată ce le era la îndemână, distrugeau exemplarele scrierilor sale, tipărite sau încă nu cu hotărârea de a șterge urmele diavolului, dar și pentru a se împotrivi ca faima acelui "nenorocit de câine" să crească peste măsură cu fiecare nouă carte. Tommaso Pignatelli, discipol al lui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rost are să lăbărțezi suferința ? E lipsit de noimă să lungești, să exagerezi ori să-ți folosești fantezia pentru un secol care, cel puțin în privința suferinței, a fost atât de risipitor. Ce rost are să imaginezi dureri noi, când ai avut la îndemână atâtea ? — Bine, dar acum, că le-ați povestit... — Ar fi simplu ca, vorbind, să scapi de necazuri, ca și cum ai arunca poverile peste parapet. Când povestești, singura șansă e să înțelegi ceea ce nu poți schimba. Dacă ești urât și te uiți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
oraș, își punea un șorț al Aurorei peste indigentul său costum de casă și se cobora în grădină, unde, prevăzut cu toate instrumentele, tăia și curăța trandafirii, plivea florile, stropea cu furtunul. Surprins de vreun amic, Suflețel avea totdeauna la îndemînă vreun citat dintr-un poet agrest. Seara, clasicistul asculta la radio unele posturi străine numai pentru concerte din muzica clasică. Fără a fi meloman, își nota numai producțiile de reputație stabilită (Mozart, Bach, Haydn, Beethoven) și asculta religios, cu ochii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
deficit în casă de câteva mii de lei. Autoritățile crezură că primarul a înscenat atacul ca să justifice lipsa sumei, deși, adăuga ziarul, primarul afirma că are banii acasă, a luat de la primărie când a avut nevoie, fiindu-i mai la îndemînă. Reportajul încheia cu constatarea că totul pare a fi o închipuire a primarului sau o mistificație, făcând ironia că filmele cu gangsteri au început să zdruncine nervii primarilor din preajma Capitalei. Azi am convingerea că Siguranța, chiar dacă n-a aflat cine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
velur dinspre madam Pomponescu, ședea acum zile întregi neras. Firele de barbă, în care negrul se amesteca cu albul, îi acopereau fălcile și-i dădeau un aer speriat. Nu mai cerea să se schimbe și, când i se puneau la îndemînă cele de trebuință, uita să le ia. În mod normal, Pomponescu, chiar dacă nu ieșea din casă, posedând o vastă recuzită vestimentară, se schimba de cel puțin două ori pe zi, întrucît salonul, anticamera și biroul lui reprezentau locuri de exhibiție
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și servicii oferite diferă foarte mult de la sectorul public la cel privat, desi privatizarea a estompat această diferență. Sectorul privat se bazează pe cererea pieței și are drept scop satisfacerea nevoilor consumatorului. Astfel, bunurile și serviciile vor fi numai la îndemână celor care au bani să le cumpere. Bunurile publice pot fi la îndemâna oricui, chiar dacă nu se plătește în mod direct pentru ele. Există o serie de bunuri și servicii care pot fi furnizate atât de sectorul privat, cât și de
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
să fim permanent deschiși la o posibilă descoperire; • să căutăm să nu avem idei/poziții fixe pentru soluționarea problemei/problemelor; • să știm care sunt nevoile, valorile, prioritățile și problematica (pe termen lung) de care vom ține seama; • să avem la îndemână fapte; în negociere, situația se aseamănă mult cu un examen: niciodată nu știm ce vom fi întrebați; • să fim lapidari și la obiect; multe cazuri bine pregătite au fost compromise din cauza tentației uneia dintre părți de a pălăvrăgi și/sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să dăm afară toxinele eliberate de suferință" (idem, p. 132, s.a.). O tristețe care "nu se exprimă prin plâns este de părere psihoterapeutul francez rămâne blocată timp de ani întregi" (2006a, p. 134). Cu toate acestea, nu ne este la îndemână să plângem. Ne este rușine (chiar dacă știm că ele ne ușurează sau ne-ar putea ușura starea sufletească prin care trecem). Tristețea nu este o emoție încurajată social. În particular, observă Fr. Lelord și Ch. André (2003), cu cât o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
crizei. Psihoterapia de susținere devine mai directivă, centrându-se pe rezolvarea problemelor stringente ale subiectului. Ședințele de psihoterapie devin mai dese, iar posibilitatea de acces a subiectului la psihoterapie trebuie să fie optimă. Persoana în criză trebuie să aibă la îndemână strategii clare ca de exemplu: apel telefonic la persoane de specialitate, legătură directă cu psihoterapeuți. În America se folosesc chiar "crisis card" pe care sunt notate mai multe numere de telefon ale personalului medical, care poate fi chemat la orice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
la ce anume vom face cu toții. Dar dacă tu ții cu atâta încăpățânare să afli adevărul, atunci, la rândul nostru, de ce n-am socoti și noi că trebuie să-l apărăm cu toată puterea? Ce, mai încoace-încolo? Îți stau la îndemână tot felul de cazne; să știi însă că adevărata credință va birui furia sălbăticiei. Poți să-mi iei viața, dar credința nu!»”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Iacob și despre viața cea fericită, cartea a doua, 46, în PSB
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lui Dumnezeu i-a plăcut să le inventeze, având de altfel fericirea de a le găsi admirabile în dezvoltarea lor progresivă. Și din acest motiv repet: Bani blestemați! Bani blestemați! Sunteți deci proudhonian sau proudhonist 38? Ei, haideți! Aveți la îndemână un mijloc simplu de a vă satisface. Aruncați-vă portofelul în Sena, rezervându-vă doar o sută de parale pentru a lua o acțiune la Banca de schimb. Deoarece blestem banii, judecați dacă trebuie să blestem și semnul înșelător! Atunci
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tot. Civilizația europeană e antiegipteană prin excelență. Piramida înfruntă timpul grosolan, greoi, ea este, spune Hegel, forma cea mai stabilă a materiei. În schimb, noi înfruntăm timpul cu forma cea mai grațioasă a spațialității, pe care ne-o pune la îndemînă topologia matematicilor. Ceea ce reabilitează deci individualul este tocmai faptul că individualul e Christo-phor ("purtător de Christ"), theo-phor ("purtător de zeu"), ba chiar Dii-phor ("purtător de Zeus"), că reeditează așadar lupta dintre Zeus și Cronos. Sigur că acest fel de a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să repare ceva. De îndată ce a înțeles, el nu consideră că mai are vreo responsabilitate. Greva foamei nu o face pentru a atrage atenția sau a obține ceva, ci pur și simplu pentru că aceasta i se pare calea cea mai la îndemînă, mai abruptă și mai elegantă de a abandona. În acest "proiect" al său (singurul care se poate sustrage amăgirii) el este ajutat în mod firesc de consătenii săi care îl spânzură ca pe unul ce a încălcat legea iluziei, ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de asemenea că treptat a reușit să mă situeze social și să înțeleagă, poate și prin reflexul imaginii, mele în ochii celorlalți, cu ce anume mă îndeletnicesc. Când a plecat în Japonia purta în el imaginea unui tată oricând la îndemînă, căruia i se putea destăinui oricând și cu care nu reușise să epuizeze resursele lui de uimire. Și mai era ceva. Mă așezase în el în cel mai înalt loc la care poate aspira un părinte: devenisem cineva față de care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]