1,816 matches
-
bună era atunci, și acesta era adevărul, nu avea nicio căutare la noi în acele momente - crojdind și oasele, am tras o raită prin valizele unor “țărăniști” care mai păstrau bunătăți pentru “înăuntru”, crezând naiv că cu ele vor mai îndulci primele câteva zile grele de armată, i-am lămurit, am halit tot ce se mai afla, am dat gradaților ce nu mai puteam noi consuma, am curățat totul și am azvârlit pe geam resturile și, ghiftuiți și cu ochii încercănați
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lipsă, lăsată la Stalingrad, un sân cu cicatrice și altele. Tânărul cizmar, mai tânăr decât ea cu doi ani, nu a încercat niciodată nimic, chiar dacă, prin poziția oarecum privilegiată de șef de atelier, ar fi putut îndrăzni pentru a-și îndulci viața sa de prizonier. Comandanta îi poruncise să-i facă o pereche de cizme așa cum avea adjunctul ei. Ordinul e ordin, mai ales că neexecutarea lui putea să-i pună viața în pericol. De aceea ia dat ordin să se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dintr-un sat apropiat orașului. Văzându-mă cât de harnic tușeam, i-a dat mamei o rețetă pentru a mă vindeca de răceală: ceai cu pâine, pur și simplu, ceai cu pâine, adică faci ceai, îl strecori în cană, îl îndulcești, dacă ai cu ce și-l bei mușcând cu poftă dintr-un codru de pâine, dacă o ai și pe aceea. Pe atunci, această rețetă era greu de făcut, bănuiți de ce (nu tu zahăr, nu tu pâine!), e cum ai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de 96 de grade, el a destupat sticla cu dinții lui strălucitori, a tras cam un sfert din ea, după care a scos o bucată de slănină afumată, a spart cu pumnul vreo două cepe mari, pe care le-a îndulcit cu ceva sare grunjoasă, a tăiat cu cuțitul de la brâu trei felii groase dintr-o pâine neagră uriașă și ne-a făcut vesel semn cu capul să mâncăm. După ce am mâncat cu toții, lipovanul a mai tras din alcoolul căpătat încă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o instrucție m-am dus Și-am fost plăcut impresionat, Când prompt, la ordinul „culcat!” S-au aruncat...cu fața-n sus. Doleanță În dimineața de catifea, Nu vreau zahăr pe post de călău, “Prințeso , dacă pui de-o cafea, Îndulcește-o cu zâmbetul tău!” Șoseaua de centură Pe aceasta trec rebele, Dându-i farmec și culoare, Doar mașinile mai GRELE Și femeile UȘOARE! Unui tip “cerebral” Soția lui e ca o zână, E viul lui potir cu rouă Pe stradă
IOAN ZAHARIA by IOAN ZAHARIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83935_a_85260]
-
om bătrân și nevolnic, cu o melancolie cam aprinsă-n cur de pofte, doar de mâță iubit și de florile mov ce înfloresc puzderii, în gavanoase cu găurică de scurs apa, pe pervaz, la fereastră, iartă, deci, că-și mai îndulcește singurătatea scriindu-ți ție, damicelă din capitală, cu țigări subțirele și tange fine, și inelării groase pe zece degete, și cruce lată de argint vechi, c-un Crist famelic și cam debusolat, ce-ți atârnă de beregăți până la buricul îndopat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
care stătea întins pe o canapea împreună cu o tânără, fuma și fixa tavanul cu privirea. — Cristopher, comoara mea, îi zise ea. Am de gând să te răpesc câtva timp. Vreau să faci ceva pentru mine. Du-te în bucătărie și îndulcește-o pe femeia aia cu țâțe mari și cu niște pijamale galbene îngrozitoare. — O, Doamne! De ce eu? — Dulceața mea, doar știi că ești absolut irezistibil! Ești cel mai sexy dintre toți. Pentru mine, dragule, fă-o pentru mine! Cristopher se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Soniei, tocmai faptul acesta îmi spunea că am terminat-o cu Sonia. Poate că, într-adevăr, atunci când faci curte nu poți să nu minți. Poate că tocmai atunci te încearcă un sentiment de pândă dușmănoasă pe care trebuie să-l îndulcești. Este ceea ce simțeam eu cu maximă acuitate și, de aceea, o jignire plină de amărăciune mă îndepărta de Sonia cea vie imediat ce mă încerca gândul că trebuie să-i câștig iubirea. Nu puteam să-mi explic prea bine acest simțământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de deținut politic? Risc să mă simt ridicol sau penibil. Toată perioada cât a stat închis tata, eu mi-am permis un libertinaj neîntâlnit la ceilalți prieteni sau dușmani, însoțit de un nonconformism de frustrare, ce aveau menirea de a îndulci surghiunul amar și lipsa căldurii unui cămin de familie normal, așa cum fusese până la fractura sufletească provocată de Securitatea comunistă. Nu am primit mângâiere, în toți cei patru ani de detenție executați de tata, decât de la două rude apropiate, bunicul Nițucă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
RINȚII Că de nu sțar fi scris, nu sțar mai fi povestit Diana SOARE Am citit zilele trecute cea mai urâtă poveste. Serios. Până să dau peste ea, credeam, în inocența mea, că poveștile trebuie musai să fie precum laptele îndulcit cu miere sau prăjiturile cu ciocolată. Ca să nu strâmbăm din nas, ci să închidem ochii de plăcere. Și să nu ne săturăm niciodată. Dacă ar fi să facem un „best of“ al tuturor basmelor, Perrault ar prinde cu siguranță top
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
să mă duc în toamnă la examen și era să rămân repetent, m-au împins colegii în clasă, luându-mă din curtea Teatrului, unde băteam mingea într-o frenetică neștire. Mi-aduc aminte de școală ca de o îndelungă spaimă îndulcită de lecturi răvășitoare, amoruri păguboase și meciuri fantastice, în care chiar am și marcat un gol, eu, care jucam în apărare, bec... De abia în clasa a zecea, ultima, am tocit de m-am smintit. Da, a fost o vreme
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
de aragaz chiar dacă, în trecutul apropiat, mi-am îndeplinit toate obligațiile pe linie. Da' tu ce vrei, de ce te duci", zice companionul meu în vremea în care adăstăm la vodcă, la un bar boem. Eu motivez, explic, justific și-mi îndulcesc vinovăția. "Așa, din plăcere", zic, "e ca și cum ai merge la pescuit or la vânătoare de porci mistreți sau de fazani la vreme de iarnă: admiri peisajul, savurezi suspensul, te lași prins de plăcerea rară a naturii patriei în anonimatul toamnei
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
mizerabil dintre oameni, cel mai urât, cel mai nemernic... și c-ai vedea această abjecțiune zbătîndu-se în durerile morții, precum mă zbat eu... ei bine, n-ai avea tu milă de el? Nu l-ai cruța un moment ca să-i îndulcești moartea? Nu știu daca mă-nțelegi, dar ai trebui să nu fii femeie ca să nu mă-nțelegi... Tu nu ești fată mare să aibi a-ți pierde reputația, nu mai ești măritată, nu ai înainte-ți acele piedici care omoară
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vei fi tu și pentru tine și, dacă ai o mică rază de milă în sufletul tău, te rog, nu-mi scrie așa de rece; sunt atât de tristă și de nenorocită și tu poți atât de lesne să-mi îndulcești viața mea atât de amară! Nu știu dacă vei lua în nume de rău căldura ce pun în scrisorile mele, poate că ar trebui să fiu mai reținută. Veronica [VERONICA MICLE] 28 decembrie 1881, Iași 10 oare seara Mițul meu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Sărac ca azi, ca ieri și ca de când sunt, n-am fost niciodată », obișnuia să spună mucalitul de la Humulești, chiar dacă nu era chiar lipit pământului. Ceva de departe îi întărea instinctul că așa ar putea meni destinul, că soarta se îndulcește sau măcar se amână prin vorbe. Și la adăpostul vorbelor, mai poți sclipui și tu ceva. Dracul nu e chiar atât de negru. Unii pot să-l vadă și alb, dar incantația este a doua realitate, în care ne mințim
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bătrânul amână mereu și moare într-o noapte, și vine Aglae și-i găsește banii? Ce om, ce om, Costache ăsta!" Pascalopol se duse de-a dreptul acasă, își puse halatul chinezesc, ceru o sticlă de Vichy, pe care-l îndulci cu puțin sirop, se plimbă prin casă, cântă puțin din flaut, cu întreruperi, menuetul din D dur-Divertimento de Mozart, apoi trecu la registrele lui, le consultă bine, iar se plimbă, cu mâinile la spate, lovind palmele una într-alta, în
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
îngăduit și de scripturi, căci zice Solomon în Pildele lui: "De vei ședea la masa celui puternic, înțelepțește mănâncă din cele ce ți se pun înainte". Popa Țuică cântă pe nas: "Mănîncă miere, fiule, că este bun fagurul, ca să se îndulcească gâtlejul tău." Apoi întrebă, îngrijorat: - Oare, tăiculiță, mai stă mult cu țuica aia? Că mult numai am de trăit! -Hei, cuvioase, nu ne e dat nouă, păcătoșilor, să știm cât vom trăi și nu se cade să mâniem pe Dumnezeu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să adoarmă din nou. - În definitiv, zise Stănică, încercînd s-o ia în brațe, tu ești tovarășa mea, tu ești prima mea dragoste. - Dar ce ai, mă rog, în noaptea asta? Ai chef de vorbă? - Sunt un soț iubitor, sentimental, îndulci Stănică glasul, încercînd să sărute pe Olimpia. - Fugi de-aici, ești nebun? Lasă-mă să dorm!Stănică se-nfurie: - Ascultă, madam, scopul căsătoriei este procreația, șicînd o femeie nu procreează, decade din drepturile ei. De vreme ce nu-mi dai o familie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că la vârsta mea nevoile se împuținează... Poate vrei vreuna?... Sfinția ta, n-am nevoie, că am și eu destule... dar aș vrea să știu pe care o deschizi mai des, la care te apleci mai cu drag, să-ți îndulcești ochii pe cuvinte... — Făceam așa, cu ani în urmă. Acum, nu mai știu să zic ce carte mă îndeamnă din când în când s-o deschid... Parcă nici una... Dar, în gând, mai șoptește Sfinția Ta cuvinte luate din cărți... — O
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
de a vă reaminti ceva ? în această privință, desigur, nu există niciun risc ! De mult ne-ați convins de excelența memoriei dumneavoastră !... — în schimb, memoria ta, draga mea... Din păcate... inter vine, cu un zâmbet, Profesorul Mironescu. încearcă prompt să îndulcească replica tăioasă a soției sale : trebuie doar înțeleasă și ea, o asemenea stare predispune femeile foarte tinere, mai sensibile și mai idealiste, la capriții și la întunecări morbide. Ar fi păcat însă ca junele musafir să citească în răspunsul ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la vreme că în niciun caz așa ceva nu ți se va ierta ! Așa că, te rog, acum fă bunătatea și mă însoțește la catul de sus, să mergem să ne punem amândoi la punct ținuta... Nu te deruta de această comportare, îndulcită fără motiv în numai câteva minute : astfel este firea Profesorului Mironescu încât, după ce s-a purtat cum nu trebuie, revine și se arată cel mai gentil om. La fel în această după-amiază : simțind că te primise prost, fiind prea mirat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
scaun, sprijinită în baston, și mi se pare că are, încă și mai mult decât dățile trecute, aerul unui înalt prelat. Hainele negre și lungi îi flutură în jurul trupului imens, părul alb, tăiat drept și lung, nu reușește să-i îndulcească fața bărbătoasă. Mă aplec și sărut mâna pergamentoasă, care mi se așază apoi, iertător, pe creștet, în vreme ce cealaltă rămâne să se sprijine mai departe, țeapănă, în cârjă. — Să-l sărut și eu pe băiat ! Ce mare ! Ce frumos s-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
o dulceață, mă invită, ca totdeauna : — Da, intră ! Intră, te rog ! Intră... Nu intru... Mă scuz, mă bâlbâi, îmi contorsionez corpul, zâmbesc silit, explic că tocmai astăzi... (Chiar treci cam prea rar ! mi se răspunde, cu un zâmbet care nu îndulcește reproșul.) Explic că am venit doar puțin, doar să stau puțin cu mătușa Vica și, cu ochii înăuntru, la camera lipită de-a ei, simt deodată prin parfumul de bujori același miros - doar mai diluat. Ceva îmi vibrează în gât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
amintit de asta și, rîzînd, i-a spus Anei. Apoi i-a explicat că Ina e fetița directoarei de la institut, o cititoare pasionată a cărților sale, iar el i-a promis că i le trimite pe toate, fapt care a îndulcit relația cu mamă-sa. A putut obține astfel un referat bun, iar dacă nu-l crede, n-are decît să-l întrebe pe regizor, sau să dea un telefon la institut... Drept dovadă, va scrie: "Pentru micuța Ina și frățiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
este fiartă punem bulionul, ceapa ușor călită, zahăr, sare, piper și mai lăsăm să fiarbă 20 de minute. La urmă punem mărarul tocăm mărunt. Se servește acest soté cu frigănele din pâine făcute din pâine albă înmuiată în lapte fierbinte îndulcit cu zahăr și date prin 2 - 3 ouă bătute și prăjite în ulei încins. Este felul II de mâncare excelentă. Rețeta nr. 75 Mâncare de pui cu fasole verde Ingrediente: 1 pui de 1 kg, 1 kg păstăi, o ceapă
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]