2,495 matches
-
cel al calendarului mayaș. Plecând de la conținutul acestui text sacru citit sau necitit sunt invocate frecvent mai multe semne ale sfârșitului. Interpretate astăzi de occidentali, ele aduc în atenție inversarea polilor magnetici ai pământului, topirea ghețarilor continentali și inundarea planetei, înghețul total, înfometarea marilor orașe, epidemii și viruși mortali. Mai adaug aici și trecerea umanității în cea de-a 4-a dimensiune, adică pe o frecvență de vibrație superioară față de cea a omului contemporan. În fond, totul este posibil. Însă data
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
reprim cu demnitate. Îmi trec prin minte imagini cu Horia, Cloșca și Crișan trași pe roată. Săracii. Și ei au avut probleme cu coloana. Trec zece minute lungi cât marele zid chinezesc, apoi doamna începe să scoată niște sunete suspecte. Îngheț. Ascult. Doamna respiră greu. Gâfâie. După încă un minut, fiecare du-te-vino e însoțit de niște onomatopee înfricoșătoare. Seamănă cu cele pe care le scot pisicile vara, pe acoperiș. Nici nu mai îndrăznesc să respir. Stau încordat ca o scândură și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
continental din această zonă este scos în evidență și de valoarea mare a amplitudinii termice absolute, care este de 65,7șC. Pentru sectorul agricol al economiei acestei comune este util de menționat și unele date cu privire la fenomenul de îngheț. Înghețul este o particularitate importantă a regimului termic, fiind pusă în evidență de scăderea temperaturii aerului sub 0șC . Acest fenomen,evident, are frecvența cea mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din această zonă este scos în evidență și de valoarea mare a amplitudinii termice absolute, care este de 65,7șC. Pentru sectorul agricol al economiei acestei comune este util de menționat și unele date cu privire la fenomenul de îngheț. Înghețul este o particularitate importantă a regimului termic, fiind pusă în evidență de scăderea temperaturii aerului sub 0șC . Acest fenomen,evident, are frecvența cea mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a celor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
particularitate importantă a regimului termic, fiind pusă în evidență de scăderea temperaturii aerului sub 0șC . Acest fenomen,evident, are frecvența cea mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a celor mai târzii înghețuri, care de obicei au efecte negative asupra diverselor culturi și a covorului vegetal spontan. Primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară se produce ca urmare a invaziilor accidentale de aer rece polar sau a intensificărilor răcirilor radiative locale
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fenomen,evident, are frecvența cea mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a celor mai târzii înghețuri, care de obicei au efecte negative asupra diverselor culturi și a covorului vegetal spontan. Primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară se produce ca urmare a invaziilor accidentale de aer rece polar sau a intensificărilor răcirilor radiative locale produse de instalarea unui regim anticiclonic. În zona studiată, cel mai timpuriu îngheț de toamnă s-
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mai mare în cursul iernii. Importanța cea mai mare o are cunoașterea datelor de producere a celor mai târzii înghețuri, care de obicei au efecte negative asupra diverselor culturi și a covorului vegetal spontan. Primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară se produce ca urmare a invaziilor accidentale de aer rece polar sau a intensificărilor răcirilor radiative locale produse de instalarea unui regim anticiclonic. În zona studiată, cel mai timpuriu îngheț de toamnă s-a produs la 10 octombrie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vegetal spontan. Primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară se produce ca urmare a invaziilor accidentale de aer rece polar sau a intensificărilor răcirilor radiative locale produse de instalarea unui regim anticiclonic. În zona studiată, cel mai timpuriu îngheț de toamnă s-a produs la 10 octombrie, iar cel mai târziu la 25 noiembrie. Acest fenomen arată că toamna, începând de la10-15 septembrie trebuie luate deja unele măsuri de prevedere și protejare a fructelor,legumelor și strugurilor, care sunt
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la 10 octombrie, iar cel mai târziu la 25 noiembrie. Acest fenomen arată că toamna, începând de la10-15 septembrie trebuie luate deja unele măsuri de prevedere și protejare a fructelor,legumelor și strugurilor, care sunt direct amenințate cu distrugerea de către înghețurile cele mai timpurii, îndeosebi pe fundul văilor și pe versanții până la 75-100 m altitudine absolută. Cel mai timpuriu îngheț de primăvară s-a produs în această zonă la 2 martie, iar cel mai târziu s-a produs la 21
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
luate deja unele măsuri de prevedere și protejare a fructelor,legumelor și strugurilor, care sunt direct amenințate cu distrugerea de către înghețurile cele mai timpurii, îndeosebi pe fundul văilor și pe versanții până la 75-100 m altitudine absolută. Cel mai timpuriu îngheț de primăvară s-a produs în această zonă la 2 martie, iar cel mai târziu s-a produs la 21 mai. Producerea primului îngheț atât de târziu pune în pericol covorul vegetal, îndeosebi pomii înfloriți și, deci, viitoarea recoltă de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
îndeosebi pe fundul văilor și pe versanții până la 75-100 m altitudine absolută. Cel mai timpuriu îngheț de primăvară s-a produs în această zonă la 2 martie, iar cel mai târziu s-a produs la 21 mai. Producerea primului îngheț atât de târziu pune în pericol covorul vegetal, îndeosebi pomii înfloriți și, deci, viitoarea recoltă de fructe. O importanță practică deosebită reprezintă și cunoașterea numărului mediu al zilelor din cursul anului cu diferite temperaturi ale aerului, ca și principalelor date
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
determinat scăderea producțiilor la hectar și, implicit, diminuarea suprafețelor cultivate cu grâu. E cazul unor ani de după 1995 si, mai ales, a anului 2003, când o parte din cultura grâului a fost întoarsă datorită gerului mare din iarnă sau a înghețului târziu, la care s-a adăugat cantitatea mică de zăpadă căzută, ce nu a putut asigura protecția culturilor din sol în fața temperaturilor negative,precum și seceta puternică din vară, ce nu a asigurat cantitatea de apă necesară în perioada creșterii. Astfel
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
asigurat cantitatea de apă necesară în perioada creșterii. Astfel este si cazul unor ani precum 1996, când de pe o suprafață de 880 ha s-a obținut o producție de doar 285 t sau a anului 2003 când, datorită calamităților naturale (îngheț, secetă) recolta de grâu pe întreaga țară a fost cea mai slabă din ultimii 20 de ani, din aproximativ 2 milioane tone grâu strâns, doar 700- 800 mii tone putând fi comercializat, conform datelor oferite de specialiști. Cele mai semnificative
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de struguri a scăzut drastic în unii ani (în 1994-165 t),în alții menținându- se la jumatatea producției dinainte de 1990 (in 1992- 1342t; in 1993-1226 t). Aceste oscilații se explică atât prin evenimentele climatice locale nefavorabile din unii ani (grindina, înghețurile, ploile ce aduc mana), cât și prin pierderea mecanizării ce se efectua la vița -de - vie înainte de 1989. Aceasta a determinat și desființarea unor plantații viticole după 1998 de către cei cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin noua
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
-se între 35-39 ha, evoluția acestei producții a fost foarte sinuoasă, înregistrându-se creșteri, urmate de scăderi foarte mari ale producției. Una din explicații ar fi, ca și în cazul sectorului viticol, unele condiții meteorologice locale nefavorabile,cum ar fi înghețurile târzii de primăvară, dar și prezența unor dăunători prin slăbirea tratamentelor ce se efectuau pentru pomii fructiferi înainte de 1989, prin intermediul Inspectoratului pentru protecția plantelor. IV. 1.5. Creșterea animalelor Creșterea animalelor a constituit o îndeletnicire veche a țăranilor șipoteni, atât
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
2.SEMĂNATUL Epoca de semănat a năutului este, în cele mai multe cazuri, primăvara timpuriu. Ținând seama că năutul pentru a germina necesită apă multă (75% din greutatea seminței), că temperatura minimă de germinare este de 3-40C și că plantele rezistă la înghețurile de primăvară până la -60C, semănatul este recomandabil să se facă primăvara foarte timpuriu. O însămânțare timpurie este 32 necesară, mai ales, în regiunile de stepă ale țării, unde primăvara este de regulă secetoasă și solul se usucă repede din cauza vânturilor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
se recomandă la probele de germinație este de 200C (BONCIARELLI, F., 1989; UNGUREANU O., 2001). Pe măsură ce înaintează în vegetație, cerințele năutului față de temperatură cresc, fapt tipic pentru o plantă termofilă. Plantele în primele faze de vegetație rezistă relativ bine la înghețurile târzii de primăvară. Se semnalează cazuri când după răsărire năutul rezistă la -60C și chiar la temperaturi mai joase. Rezistența la înghețurile de primăvară este influențată de numeroși factori dintre care soiul cultivat are un rol însemnat. în urma cercetările efectuate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
temperatură cresc, fapt tipic pentru o plantă termofilă. Plantele în primele faze de vegetație rezistă relativ bine la înghețurile târzii de primăvară. Se semnalează cazuri când după răsărire năutul rezistă la -60C și chiar la temperaturi mai joase. Rezistența la înghețurile de primăvară este influențată de numeroși factori dintre care soiul cultivat are un rol însemnat. în urma cercetările efectuate s-a arătat că năutul poate suporta temperaturi de - 80 C. Unele subspecii de năut suportă temperaturi de - 12,90 C fără
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
9°C, cu variații de 1 - 2°C, între culoarele de vale și înălțimile de pe interfluvii. Amplitudinea termică este de 21 - 22°C (temperatura medie în ianuarie fiind de -3°C, iar în iulie de 18 - 19°C). Zilele cu îngheț sunt în număr de 20 - 30/ an. Primul îngheț apare la 20 - 25 octombrie, iar numărul zilelor tropicale este mai mare de 15/an. Umiditatea relativă în luna iulie este de 64 - 72%. Numărul zilelor cu strat de zăpadă se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
culoarele de vale și înălțimile de pe interfluvii. Amplitudinea termică este de 21 - 22°C (temperatura medie în ianuarie fiind de -3°C, iar în iulie de 18 - 19°C). Zilele cu îngheț sunt în număr de 20 - 30/ an. Primul îngheț apare la 20 - 25 octombrie, iar numărul zilelor tropicale este mai mare de 15/an. Umiditatea relativă în luna iulie este de 64 - 72%. Numărul zilelor cu strat de zăpadă se ridică la aproximativ 75/an, excepție făcând ultimii 3
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și se mergea prin grădină unde se ungeau tulpinile pomilor roditori pentru ca aceștia să rodească bogat în acel an. Acest obicei este specific locului și este pus în legătură cu faptul că în zona de deal și de munte, din cauza înghețurilor târzii de primăvară, pomii nu rodesc în fiecare an. Tot acum, din coca pentru mucenici se făcea o turtă care se sfărâma pe gunoi pentru a fi mâncată de furnici. Exista credința că astfel furnicile nu mai intrau în casă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
poeziei o află în autonomia ei, una care nu ține de voința poetului în a o sustrage accidentului, ea fiindu-i asigurată de specialitatea universului ei, izvorîtă din acea curăție de grup cristalografic a ceea ce este: ardere imobilă și neprihănit îngheț - versul. Iată o strălucitoare definiție a versului ca temei al poeziei. Citim într-un Eseu despre Dante (1933) al lui Osip Mandelștam, o frază la care ar fi aderat și Ion Barbu: "Poezia trebuie să invadeze cristalografia, ea trebuie să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o anula însă definitiv, - înghețându-le ("la ierni"), dacă putem spune așa. Că nu este vorba doar de o impresie trecătoare este confirmat de una din cele mai inspirate definiții ale poeziei, formulate de Ion Barbu: "Ardere imobila și neprihănit îngheț - versul"38. O adeveresc, de asemenea, cunoscutele stihuri din "Steaua imnului": "Să port - sub raze deget șters înting - / Un liniștit, un rar și tânăr mugur / Prin ger mutat, prin tufele de zinc,/ La stăncile culcate: să le bucur", sau cele
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
spre sine, si simplitatea, laconicitatea 24 ("indigentă") mijloacelor de expresie, la care trebuie să ajungă limbajul poetului, prin distilări, cristalizări, repetate: Am mai vorbit cu alte ocazii de acea curăție de grup, cristalografie a ceea ce este: ardere imobila și neprihănit îngheț - versul 25. Versul, o construcție născută din "sacrificiul" experienței trăite, prin transparență lui aproape imateriala, de cristal, mediază între vizibil și invizibil, devine hieroglifa integrării contrariilor. În actul de creație, entitatea proteica lacunara din centrul poeziei (eul profund), printr-un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Jean, 44, 202 I imaginație, 75 imaginar, 31, 38, 39, 79, 89, 90, 135, 137, 152, 191 imagine, 28, 46, 57, 64, 66, 79, 112, 131, 146, 151, 163, 165, 177, 181, 195 imn, 90, 92 indeterminare, 138 înecare, 99 îngheț, 43, 164 inspirație, 67, 69, 100, 112 integrare, 31, 61, 77, 91, 98, 109, 183, 198 intelect, 130 inteligență, 106, 153 întreg, 53, 91, 101, 112 intrigă, 49, 50, 54, 149 intuiție, 44, 74, 81, 133, 148, 152, 153, 158
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]