5,200 matches
-
și orz. Copiii aveau datoria să pască vitele în poienile și pădurile de lângă sat. Iarna aveau de lucru destul, să hrănească vitele din gospodărie, să taie lemne și să aducă apă în casă de la un izvor din apropiere, care nu îngheța nici iarna, pe gerurile cele mai năprasnice Ținutul este lipsit în totalitate de munți, și doar, ici-colo, mai răsare câte un deal domol, acoperit de păduri. În vârful dealurilor sunt stâne de vite și de oi. Gospodăria lui Artemie Stepanovic
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
adusese aminte de nevasta sa, de căsuța lor caldă, unde cuptorul duduia de lemne de fag. Îi veni în minte Katya cea bălaie, dar și ceilalți copii ai lui. Îi dădură lacrimile. Dacă nu va ajunge repede acasă, va muri înghețat de frig! „Doamne, ajută-mă să nu rătăcesc, să ajung cât mai repede acasă!”, se ruga el. Nici nu termină de rostit ruga, că începură să se întrevadă, pe întuneric, chiar în fața sa, mici urme troienite. Niște sălbăticiuni pășiseră nu
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
Doamne, ești mare ! Nu vreau s-o deochi, să-i cer doar iertare... Dar gura uscată refuză să spună Că eu îi sunt tată; vom fi împreună. Aud vocea mamei, visată de-o viață... Frumoasă, înaltă... , dar ce văd mă-ngheață. Un altul aproape, o ține de mână. Pământul te-ngroape, femeie nebună ! Durerea îmi stinge furia asasină, Curaj n-am a plânge. E fata-n grădină. Fetița mă vede și mâna mi-o-ntinde; Sărac ea mă crede, și-o
POEZIE DE MIRCEA TRIFU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366012_a_367341]
-
trei epoci, ducându-și la groapă, rând pe rând, părinții (unii morți în război, sau deportați), apoi comunismul și lipsurile de după revoluția română furată. Mi-e frig și focul abia mai pâlpâie-n vatră. E-așa de rece, că-mi îngheață pe buze și ruga! Privesc la limba ceasornicului, cum se mișcă înceată, Bătând pasul pe loc, neștiind să iasă de-acolo, să fugă! Adânc, trag aer în piept, să găsesc o amintire mai caldă, Dar chiar și așa, tot ce-
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
o amintire mai caldă, Dar chiar și așa, tot ce-mi răsare e tot un tic-tac. Unde se duse nebuna? Și ea se ascunse-n zăpadă? De ce-mi lasă chipul ăsta-n oglindă: străin și sărac? E frig. Mi-ngheață mintea. Doar sângele, în vene, mai curge. Trăiesc printre ziduri mai tinere, dar mai moarte ca mine. Pășesc din daie-n odaie, fără sa am cui mă plânge. Privesc în van pe fereastră: nici viața, nici moartea nu vine! Rămân, statuie
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
răsărise sub o tufă spinoasă. De bucurie și plină de compasiune pentru ghiocelul atât de plăpând, ea s-a apucat să îndepărteze ramurile spinoase ce-l umbreau. Înfuriată, Iarna a chemat crivățul care a suflat asupra ghiocelului... și l-a înghețat. Blânda Primăvară a acoperit clopoțelul fragil, cu palmele ei încălzite. Dar, din nebăgare de seamă, zâna s-a rănit într-un spin și o picătură de sânge s-a prelins pe ghiocel. Căldura sângelui a dat puteri florii să reînvie
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
prefac în sloi afurisit. L-ar fi strâns de gât, l-ar fi biciuit cu harapnicul dintr-o suflare, l-ar fi prefăcut într-un bolovan de gheață, sau de piatră, sau într-un vierme pe care l-ar fi înghețat, apoi l-ar fi strivit cu amândouă picioarele. Alerga ca o apucată prin toată sala tronului dând ocol de mai multe ori mesei ovale. Apoi, se mai liniști. Ce era să facă cu idiotul din fața ei? Se urcă pe tron
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
localităților. Dum-dumul manelelor provocatoare de exasperare până la a-ți rupe haina de pe tine, dezmorțitul aerului din încăperi cu oxid de carbon cald de la aragaz, sau cu dogoare de spirale incandescente de la reșouri electrice, oale zoioase cu gura în jos, plite înghețate în casele dărăpănate de pe la periferiile orașelor cu blocuri afumate și ruinate ca o cazemată bombardată ori în casele îngenuncheate de prin sate... leagănă sărăcimea țării pe brațele speranțelor de viață, de azi pe mâine! O țară agonizantă, cu o economie
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > ÎMBRACĂ-MI INIMA CU TINE... Autor: Andreea Văduva Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului Îmbracă-mi inima cu tine, C-au înghețat-o atâtea ierni, Și fă-o iar să bată nebunește, Căldura-ți, peste ea să cerni. Sărută-mi pleoapa obosită, E sclava lacrimilor reci, Și fă-o iar să izbutească, Batista-ți, peste ea să treci. Mângâie-mi tâmpla greoaie
ÎMBRACĂ-MI INIMA CU TINE... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/365398_a_366727]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > FĂURAR Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Trece Făurar pe dealuri Scuturându-și pletele Și punându-și voaluri, voaluri Schimbă toate zilele. Ba îngheață, ba dezgheață Amăgind cântările Ori de nu ascunde-n ceață Toate depărtările! Ziua zburdă în căldură Pe toate cărările, Noaptea-n ger și plin de ură Amuțește zările. Acum ninge, acum plouă De nu știi ce să mai crezi! Viața
FĂURAR de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365540_a_366869]
-
vom fi știut să ne bucurăm ca de primăvara adevărată, ca de raiul care vine după prea mult iad, ca de niște raze palide care îți pun carnea și sângele în mișcare, după un ger aprig care ți le-a înghețat. Vom fi știut cu siguranță că vom fi adus viață în viața noastră. Iar toate acestea pentru că tu și numai tu ai știut să construiești visuri, țesând vise în jurul meu, în jurul nostru. Mi-ai pus o gărgăriță în palmă și
CÂNDVA, ODATĂ, UNDEVA ... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365489_a_366818]
-
a pățit el acolo în război și oamenii ascultau cu gurile căscate la balivernele lui. Cum ce, bbăăă, cum ce, le răspundea el, stați să vedeți, m-am trezit pe malul celălat al Donului cu hainele făcute scoarță pe mine, înghețaseră, calul s-a dus spre apus cu hamurile târâș și eu am căzut acolo mai mult mort. Aveam temperatură, aici mor, mă gândeam eu, m-am târât până în apropiere de un colhoz și m-am întins pe niște paie. Și
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
cireșe coapte! Am tăiat pădurea toată, lemne ude-am pus pe foc, Murăturile sunt gata, varză nu-i în poloboc. A nins parcă pe toți anii și mălaiul s-a gătat; Ger a fost de urlau câinii, vinu-n beci a înghețat. A crăpat și roata morii, n-am mai dus la măcinat, Vaca rage colo-n șură, de Crăciun a lepădat. Ni s-a isprăvit slănina, a fost porcul rebegit, Dacă tot suntem în UE, i-a cam ars de pribegit
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]
-
vitelor pentru hrana lor de peste iarnă. Medicului i-a mai oferit Domnul ceva din seva țăranilor în mijlocul cărora m-am născut: darul de a demonstra că omul poate transforma mediul înconjurător, spre a ține lumea în orânduiala pământului nostru, acum înghețat de multe nedreptăți sociale, din păcate... Medicul internist, Nicolae Bulumac, a primit zestrea genetică a neamului său, fiind nepotul omului politic și ineditului personaj public al anilor care au urmat lui decembrie 1989, avocatul Niculae Cerveni, un „răzvrătit” în sensul
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
ultimul dans al nostru. Iubește-mă așa cum cresc, așa cum sunt, doar iubește-mă... Așteapta-mă! Nu te uita la nervosul din mine. Nu te juca cu plinul meu. Toate se bucură de prezența noastră. Până și firul de păr mi-a înghețat și lacrima s-a întristat se simte prea udă și curată. Își evadează locuința prea des vrea să intre în hibernre n-are pace îți scrie ție Doamne numai ție creatorule dar nici tu nu o asculți o lași să
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
de cenușa cea mai rece.... Cât de mult ai vrea atunci să călătorești pe tăcerile tale Pe gândurile-nsingurate..dorințe-nspăimântate... Ți-ai aminti, desigur, de anii trecuți, de priveliștea casei cu pridvor. Meditație despre trecerea timpului, gânduri tulburi, tardive regrete... Îngheți împreuna cu clipa! Nici gândurile nu te mai ascultă.. Lumânările ard în sfeșnice de aur, în pulberi de argint Și ceara li se prelinge ca lacrimi de sânge înghețate... În asemnea zile te cuprinde o stare patetică de nostalgie Cu
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
casei cu pridvor. Meditație despre trecerea timpului, gânduri tulburi, tardive regrete... Îngheți împreuna cu clipa! Nici gândurile nu te mai ascultă.. Lumânările ard în sfeșnice de aur, în pulberi de argint Și ceara li se prelinge ca lacrimi de sânge înghețate... În asemnea zile te cuprinde o stare patetică de nostalgie Cu mult mai ucigașă decât tăcerea. În asemenea zile privești pierdut în depărtare Te adâncești în lume până devine adâncul din tine Și, treptat, observi cum pulberea de pe nisipuri brodează
IMPRESII DE LECTURĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364926_a_366255]
-
întunecată se întind de-o parte și de alta a cumpenei, spunându-și la nesfârșit tot ce au pe suflet, balansând ființa între bine și rău, între raiul și iadul simțirilor, coborând-o în cea mai abruptă prăpastie a sentimentelor înghețate în iarna năpraznică a suferinței în care-au rătăcit, însângerate de spinii printre care au pășit desculțe, rănite fiind până în miezul inocenței lor, iar mai apoi urcând-o pe aceasta pe aripi albe imense, de păsări măiastre ale văzduhului, ce-
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]
-
publicat în Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016. Vă pun o întrebare: cum stați cu frigul, în luna mai? Evident că de la această întrebare, derivă cele secundare: vă e bine, aveți căldură în casă, vă dor oasele, v-au înghețat mâinile la calculator? oho, și câte nu mai sunt de întrebat...! Mie îmi place luna mai: îmi plac florile, natura. Au înflorit salcâmii, iasomia, teii se pregătesc, ce mai, natura este înfloritoare, verdeața râde la ploaie! Apropos: voi v-ați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
din regiunile polare care trăiesc în ... Citește mai mult Vă pun o întrebare: cum stați cu frigul, în luna mai? Evident că de la această întrebare, derivă cele secundare: vă e bine, aveți căldură în casă, vă dor oasele, v-au înghețat mâinile la calculator? oho, și câte nu mai sunt de întrebat...! Mie îmi place luna mai: îmi plac florile, natura. Au înflorit salcâmii, iasomia, teii se pregătesc, ce mai, natura este înfloritoare, verdeața râde la ploaie! Apropos: voi v-ați
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
să coboare pe hârtie. Să se ascundă în carte, cu a vieții nostalgie. În ochi cuprind aventură, pe versuri să-i scriu poveste. Când Iarna, gândul îmi fură, dar în condei se topește. A vieții rece povară, idei pe file îngheață. Eu le duc în primăvară, pe o rază de speranță. Din Iarna ce azi îmi ninge gând pe sanctuarul vieții, râu de amintiri va curge în Iarna eternității. Februarie 2015 Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: IARNA COPILĂRIEI -pastel- / Maria Filipoiu
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
că tot te mai iubesc Noi am furat, rebeli, din veșnicii clipite... Din cerurile mute-n hrisoave aurite Ți-ai scris cu fum albastru destinul îngeresc. De nemurirea mea, nicicând să nu te miri... M-ai regăsit visând, în ora înghețată Cu muzica din sfere, pulsând prin noi deodată, M-ai inhalat avid, în somn să te inspiri... ...Să nu te miri că astăzi ai zbor, în loc de lacrimi Serafice mistere, ca stropi de diamant Au dispărut din noi, cu dragostea-n
SĂ NU TE MIRI... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366490_a_367819]
-
Cloanc, Colivaru, Colonelu, Conțoapă, Corentu, Dascălu, Dudă, Domolu, Drăguț, Dudeș, Faltișca, Fălie, Friți, Flocea, Franț, Fulcan, Furnică, Gaga, Găinaț, Găoace, Găoază, Ghidan, Ghighina, Ghinion, Gingașu, Ghioldărău, Glăman, Goblea, Grecu, Gospodaru, Gurlupeanu, Gura Nenii, Habri, Hașu, Hâmb, Hinț, Hofer, Ingineriu, Îngerașu, Înghețatu, Jălitu, Jâdanu, Jugravu, Jupânu, Lari, Lole, Lăptărețu, Lăudică, Leandră, Lișă, Limbă, Lutosu, Majuru, Mardeiaș, Marvan, Mânzatu, Mânzulete, Mâzgavu, Minariu, Milă, Moață, Mohor, Mocean, Moru, Mosor, Moșu, Muerușa, Mulă, Noapte, Noneț, Obielosu, Ole, Onete, Onineu, Otu, Pancioi, Păpușă, Părășoiu, Pestrițu, Pâclă
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
mică măsuță, așezată într-un colț retras al biroului, în jurul ei se găseau trei fotolii joase, unul dintre ele era ocupat de Sonia. Au luat loc, secretara adusese cafele aburinde, fetele se priveau, cu o reală dușmănie mascată de zâmbetele înghețate în colțul gurii. Nici Sonia, care dormise cu Codruț în acea noapte, nu știa despre ce e vorba. Chiar a fost surprinsă, să o vadă pe Olga intrând în birou, crezuse că va bea cafeaua împreună cu patronul, așa cum făceau de
DRACU * NU ESTE AȘA DE NEGRU IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366434_a_367763]
-
-mă să cânt, / slujește-mi această plăcere!/ Îngerul plânge definitiv/ ciorapii mamei se deșiră/ se preling.../ Îngere, îți este frig?/ ți-e aripa grea?/ Îngere, îmi umbrești privirea.../ Îngerul se întristează ușor/ de la aripi/ până la zbor/ Adâncul fântânii începe să-nghețe.../ Îngere, ce se întâmplă ?/ nu-i mai dai mamei binețe?/ Salveaz-o dintr-o plecare - surpare/ și fă-i un dar/ legat în nouă buchete / de albastru/ și nouă tăceri/ altfel/ cine te-o mai purta pe umeri?” Emilia ȚUȚUIANU: Hai
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]