4,243 matches
-
în putere să își citească în inimi ca într-o carte veche lacrima din ochiul somnului alungă visul de luni pentru că doar în pernă suspinele se întâlnesc să se îmbrățișeze 4 în sărutul rece al dimineții corul îngerilor strigă florile înghețate ultimul fulg de nea rătăcit prin aripa deschisă peste inima singurătății și eu întins pe pământ cu pieptul săpat adânc în rădăcini primesc binecuvântarea 5 a câta oară natura se primenește de păcate ploaia măruntă o curăță rece mohorât omul
GÂNDURI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381173_a_382502]
-
scoica unei mări secatetrupul să mi-l frig pe nisipuri arsecochilia vieții ce se scurge lentnu poate ascunde iubirea ce-ți portși am scris cu sânge pe pereții einumele tău drag iubirea ce-mi ieitrandafiri de lacrimi în gradina viețiiau înghețat triști îmbrăcând perețiinici un grădinar nu-i va mai culegeși nici o iubire nu mă mai atingeiubirea-mi se stinge, flutur diafanpurtat de uitare pe-al vieții oceandincolo de cer în abisul greuiubirea mea oarbă se-aprinde mereu...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381262_a_382591]
-
uriaș își făcu apariția, aplecându-se mult ca să poată pătrunde înăuntru. - Tati, tati! țipară băieții cu bucurie, împingându-se unii pe alții, să-i sară în brațe. - Haidarăți la tata, crailor! râse uriașul, scuturându-și hainele și părul de neaua înghețată. Apoi îi cuprinse pe toți deodată în brațele lui imense și îi sărută, pe rând. Da` unde-i Ionică? întrebă neliniștit. - Bine că te hotărâși să mai dai pe-acasă, Niculaie, acu`, în pragu` Crăciunului! interveni mama cu reproș. Unde
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
nr. 2116 din 16 octombrie 2016. De câteva zile ploua bacovian....toamnă bacoviană este sumbră, mohorâtă, înfiorata de frig, de clipocitul murdar al noroiului călcat în picioare pe trotuare, de melancholia sumbră a bolnavilor. Întregul peisaj e cuprins de fiorul înghețat al toamnei, de anotimpul galben al decorului toamnei. Dar oricum se vor chema vremurile pe care le taim, o axioma nu va putea fi trecută cu vederea. Este vorba, se înțelege, de „Iarnă nu-i că vară!“ - care este, în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
în ochii oamenilor ... Citește mai mult De câteva zile ploua bacovian....toamnă bacoviană este sumbră, mohorâtă, înfiorata de frig, de clipocitul murdar al noroiului călcat în picioare pe trotuare, de melancholia sumbră a bolnavilor.Intregul peisaj e cuprins de fiorul înghețat al toamnei, de anotimpul galben al decorului toamnei.Dar oricum se vor chema vremurile pe care le taim, o axioma nu va putea fi trecută cu vederea. Este vorba, se înțelege, de „Iarnă nu-i că vară!“ - care este, în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
nr. 1355 din 16 septembrie 2014. • Cu o floare nu se face primăvara, dar ce s-ar face primăvara fără o floare, măcar? Toamna se număra bobocii. Am venit, i-am văzut, i-am învins. • Iarna? Lunga vară fierbinte a înghețaților... • Vara te pregătești pentru iarnă. Pleci în țările calde. Din primăvara până în toamna, furnica a lucrat pe câmp. Dar vremea a ținut pasul cu civilizația. Greierele i-a cântat cuceririle, și a fost răsplătit de războinicii recunoscători. Așa că acum, iarnă
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
Copiii și nepoții." ... Citește mai mult • Cu o floare nu se face primăvara, dar ce s-ar face primăvara fără o floare, măcar?• Toamna se număra bobocii. Am venit, i-am văzut, i-am învins.• Iarna? Lunga vară fierbinte a înghețaților...• Vara te pregătești pentru iarnă. Pleci în țările calde.• Din primăvara până în toamna, furnica a lucrat pe câmp. Dar vremea a ținut pasul cu civilizația. Greierele i-a cântat cuceririle, și a fost răsplătit de războinicii recunoscători. Așa că acum, iarnă
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
ECOU DE BUN RĂMAS ÎNTR-O SIBERIE DE GHEAȚĂ Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO: „Ultimul rămas bun, în dragoste, este acela care nu se spune.” (Alexandre Dumas) Prin Siberii înghețate, vijelioase și-austere, Prin taigale grizonate, înzăpezite și mizere, Printre lacuri glaciare ce emană frig, durere, Se prelinge-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri - Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri. Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic
ECOU DE BUN RĂMAS ÎNTR-O SIBERIE DE GHEAŢĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381409_a_382738]
-
de vest, cel mai mic și mai blând dintre vânturi. Nu mică le fu mirarea celor patru vânturi aflându-l pe Ador închis în turnul lor. - Cum îndrăznești să te folosești de refugiul nostru? Fără a se teme de șuieratul înghețat al lui Boreas, feciorul împăratului le povesti cum și de ce fusese închis în acel turn. - Împăratul a uitat făgăduiala! - Nu știu ce v-a făgăduit tată meu, zise Ador ca răspuns la nemulțumirea lui Notus, dar sunt gata să repar orice neajuns
ARIPILE FERMECATE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381472_a_382801]
-
uitătură scurtă, ... XXIV. ECOU DE BUN RĂMAS ÎNTR-O SIBERIE DE GHEAȚĂ, de Liviu Pirtac , publicat în Ediția nr. 2022 din 14 iulie 2016. MOTTO: „Ultimul rămas bun, în dragoste, este acela care nu se spune.” (Alexandre Dumas) Prin Siberii înghețate, vijelioase și-austere, Prin taigale grizonate, înzăpezite și mizere, Printre lacuri glaciare ce emană frig, durere, Se prelinge-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri - Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri. Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
Și cu votca rus-palinca își îneacă lent amarul. Ar fi vrut s-o ia drept soață pe femeia ce-o iubește, ... Citește mai mult MOTTO:„Ultimul rămas bun, în dragoste, este acela care nu se spune.”( Alexandre Dumas)Prin Siberii înghețate, vijelioase și-austere,Prin taigale grizonate, înzăpezite și mizere,Printre lacuri glaciare ce emană frig, durere,Se prelinge-o umbră ștearsă pogorâtă dintre ghețuri -Un bărbat cu barbă deasă se preumblă printre cețuri.Plânge sufletul într-însul, plânge lăcrimând amarnic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381422_a_382751]
-
mult mai ușor la vale, împingând practic cu bara din față zăpada din fața ei! In urma mea, rămânea o cărare lată și adâncă în zăpada groasă de mai bine de jumătate de metru: Montero, era ca un tăvălug mare alb, înghețat, venind parcă de pe o altă lume! La volan, concentrat la maximum, țineam direcția înainte și abia vedeam prin parbrizul pe care ștergătoarele înghețate, nu-l mai puteau curăța: Am condus în acest infern mai bine de o oră când brusc
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
în zăpada groasă de mai bine de jumătate de metru: Montero, era ca un tăvălug mare alb, înghețat, venind parcă de pe o altă lume! La volan, concentrat la maximum, țineam direcția înainte și abia vedeam prin parbrizul pe care ștergătoarele înghețate, nu-l mai puteau curăța: Am condus în acest infern mai bine de o oră când brusc, ninsoarea s-a oprit și puteam vedea acum la o distanță mai mare, în față! M-am hotărât să opresc ca să curăț parbrizul
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
originile lui parentale lipsite în mod vădit de cea mai fină urmă de filon aristocratic „distinctiv”, sigur nu ar fi putut ocupa niciodată locul unde este fixat acum de posteritate. Iar șirul exemplelor poate continua nestingherit. Un trup de Om înghețat, stând chircit anevoie sub dangătul ultim al deznădejdii ... Acesta este tabloul chilug al urâțeniei deconstructiviste atee impuse umanității cu uriașă agresivitate publicitar-mediatică azi, o anti-realitate fabricată în laboratoarele virtuale ale actualei epoci a întunericului, ce alungă fără dar și poate
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
a pus un semn Rupând și zdruncinând ce aveam mai sfânt Indispensabilul din mine ce’l port ca pe un blestem Blândețea și iubirea, aprigul respect pentru cuvânt Dar mai presus de toate Invidia patroană Ce mușcă sau îngroapă firbintele înghețat Pătrunde ici solemnă, dincolo ca o spioană Pictând geniul cu un imaginar păcat. Păcat! București 1980 Referință Bibliografică: Capital / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Armenescu
CAPITAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374572_a_375901]
-
ca pe un melc nemernic, din ce în ce mai șchiop! SATURN Luminează-ne, Saturn, cu inelele tale concentrice logodite cu veșnicia, mândrește-te cu rotirea lor elegantă, ca cercurile de pe un disc compact de-argint; luminează-ne cu cele patru inele de stânci înghețate, și cu solii celor șaizeci și doi de pui rotunzi, scânteietori, cu strălucirea atmosferei nitrogenice a lui Titan, a cărei jumătate pe veci e scufundată într-o eternă noapte, deși altmineri Titan vrea să imite Terra... Invită-ne să ne
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
metanic ori chiar cu falnici cirrus (deși de-amoniac) - și bâjbâind cu greu poteca Soarelui ce-apar mic în negre depărtări, târându-se pe-orbită gâfâind în rotocoale mari, ghidat de trei inele aproape-ntunecate. PLUTO Planetă pitică de neon înghețat, descoperită-ntâi prin calcul, cândva un satelit al lui Neptun din care cauză unii astronomi îți anulase rangul de planetă, dar fugind curajoasă din robia lui te-a reabilitat și te-a căutat găsindu-te pe cercul cel mai depărtat
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
vestea ciudată că astrul căzut în el însuși devine propriul lui prizonier de-ntunecate coșmare. Mormânt ambulant al materiei crude în veșnice fierberi hadronice, stea colapsată ori chiar două stele-n colaps absolut, cu particule de grea nemișcare, o stea înghețată, dar mult ucigașă, rătăcind ca o neagră capcană prin cosmosul negru și viu, precum un zeu negru al spectrelor negre mereu invizibile, ca un semn uriaș de-ntrebare cumplită, pus veșniciei nemuritoare ce tace și tace, absurdă și surdă, și
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > TRISTEȚE Autor: Dorisdoria Stănescu Publicat în: Ediția nr. 2281 din 30 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sufletul uscatu-sa de plâns amar, Zâmbetul înghețat-a pe buze, Incercările de viață-s în zadar, Nimic nu mai pare s-amuze. Ochii-mi caută în rece privire, Vulturi turbați zboară pe cer Amenință-n cercuri, pieire... Refuz să trăiesc sau să sper!!! Lumea-njur îmi pare
TRISTEŢE de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374608_a_375937]
-
și goblenuri, creații ale bunicii, toate acestea alcătuind o lume arhetipala, pe care Marius și familia lui mă invită cu căldură să o cunosc. Nările îmi sunt invadate de un aer vechi, plăcut, incitant. Încerc o senzație de lume pierdută, înghețată, împietrita. Rămân împietrita de emoție în momentul în care Marius deschide dulapurile cu vesminte vechi. Fiecare veșmânt are povestea lui și Marius o știe. Fiecare lucru este așezat într-o ordine desăvârșită și este mânuit cu o maximă atenție și
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
Incredibil de strălucitoare încă. Își povestește neobosit istoria crudă, dar măreață Tuturor necunoscuților ce-i scotocesc camarile prăfuite. Noaptea îl învăluie într-o mantie misterioasă și rece, Turlele-i ascuțite împung ceață lăptoasa, Făcându-l ireal de frumos Si totusi înghețat și străin. Două lumi, timpuri, limbi diferite, Față în fața întâmplător, El, afară, în noapte și frig, dar liber, Eu, înăuntru, în camera mea, prizoniera îngândurata a propriei mele vieți. Ceea ce ne unește Este privirea sticloasa și rece Ce-ascunde un
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
-i albă,Incredibil de strălucitoare inca.Isi povestește neobosit istoria crudă, dar mareataTuturor necunoscuților ce-i scotocesc camarile prafuite.Noaptea îl învăluie într-o mantie misterioasă și rece,Turlele-i ascuțite împung ceață lăptoasa,Făcându-l ireal de frumosSi totuși înghețat și strain. Doua lumi, timpuri, limbi diferite,Față în fața întâmplător,El, afară, în noapte și frig, dar liber,Eu, înăuntru, în camera mea, prizoniera îngândurata a propriei mele vieti.Ceea ce ne unesteEste privirea sticloasa și receCe-ascunde un foc mocnit,Amândouă
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
zi tristă, copilul meu... Copiii dragi îmi sunt plecați și plâng de dorul meu departe, printre străini. Mor pe acolo și nu are cine să îi îngroape. Bolnavii? Îmi zac uitați și umiliți în spitale. Bătrânii? Îmi mor amărâți și înghețați, fără bani de pastile... sau striviți pe trecerea de pietoni. Dascălii? Doctorii? Îmi fug... Exod! Tinerii? Se refugiază în miraje etnobotanice...sau supraviețuiesc doar la gândul evadării în altă țară. Copiii? Nici nu mă mai cunosc! Nici nu mai știu
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
Încrezător în noi, încrezător în soartă: Juvenile clipe care au plecat... Ca un fum albastru-n facla argintie, Se strecură tainic stele scânteind, Povesti de iubire, scrise pe hârtie Ninsă ca în iarna unui tandru gând; Clipele din ierni demult înghețate, Nea de vechi regrete topite-n sărut Ca buzele de fragă, dulci și minunate, Ce-au topit iubirea, ori mi s-a părut... Emilian Oniciuc (Lican)-04.01.2014 ... Citește mai mult Iarna unui gândEmilian Oniciuc (Lican)-04.01.2014Ninge
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
păcat,Încrezător în noi, încrezător în soartă:Juvenile clipe care au plecat...Ca un fum albastru-n facla argintie,Se strecură tainic stele scânteind,Povesti de iubire, scrise pe hârtieNinsă ca în iarna unui tandru gând;Clipele din ierni demult înghețate,Nea de vechi regrete topite-n sărutCa buzele de fragă, dulci și minunate,Ce-au topit iubirea, ori mi s-a părut...Emilian Oniciuc (Lican)-04.01.2014... XIX. NOAPTE ARGINTIE, de Emilian Oniciuc , publicat în Ediția nr. 2181 din
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]