1,512 matches
-
narative a optat (ca urmare a adoptării modelului proppian) pentru stabilirea unui model generativ, ale cărui transformări produc suprafața discursivă, "textura". Unitățile narative profunde ale acestui model "de competență" se referă la acțiuni tipice precum: "Plecare", "Pedeapsă", "Recompensă" etc. O înlănțuire a acestor unități funcționale (atomi narativi) generează secvențe elementare, în care pot fi introduse alte secvențe elementare (după sistemul păpușilor rusești cf. basmele Șeherezadei). De fapt, în orice proces narativ trei funcții sînt absolut obligatorii: intoducerea, realizarea și concluzia, aceasta
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
P. Ricoeur, 1990: 139). În planul construirii intrigii, identitatea se caracterizează printr-o exigență de concordanță și admiterea de discordanțe ce pun în pericol pînă la sfîrșitul poveștii această identitate. "Prin concordanță înțeleg principiul de ordine ce prezidează la Aristotel înlănțuirea faptelor și prin discordanță răsturnările de situații care definesc intriga ca transformare reglată de la o situație inițială la una terminală. Nu-mesc configurare această artă a compoziției care realizează medierea între concordanță și discordanță" (P. Ricoeur, 1990: 168). Din corelarea între
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
înțelese, interpretate ca personaje de povestire, adică neseparate de experiențele lor. Povestirea construiește identitatea personajului, pe care o putem numi identitate narativă, construind identitatea istoriei relatate. Iar identitatea istoriei constituie identitatea personajului" (P. Ricoeur, 1990: 175). Dacă dimensiunea textuală orizontală (înlănțuirea secvențelor, logica narativă) a făcut obiectul a numeroase investigații (supra Propp, Greimas, Todorov) ni se pare esențial să se abordeze și dimensiunea verticală pragmatică a discursului narativ "scufundat" în contextul său de enunțare (distincția oral/scris; interacțiune face-to-face/vs/comunicare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diferența specifică. S-ar părea că ne aflăm, în cazul Economiei, în fața unei ciudățenii instalate în configurarea cogniției pentru a ne îndepărta de sau a renunța la reflexivitate. Ceva nu se leagă în modul în care suntem obișnuiți să vedem înlănțuirea și transcenderea de sensuri, atunci când analizăm cogniția economică. Căile tipurilor de economie par mai degrabă divergente cu înțelegerea noastră croită să vadă convergențe. Parcă ar fi vorba despre o cogniție pe dos, destinată să întemeieze enunțuri pe invers, în perspectivă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mecanisme lingvistice care asigură unitatea secvențelor textuale: consecvența utilizării persoanelor gramaticale și a timpurilor verbale, formularea corectă a relațiilor sintactice (în propoziție și în frază) și a con strucțiilor sintactice de tipul cauză-efect, proces-scop etc. - Coerența semantică se referă la înlănțuirea logică a ideilor: enunțurile au același referent (sunt coreferențiale), secvențele textuale, marcate prin alineate, se asociază logic, rețeaua de idei, unitățile logice ale textului converg spre un mesaj unitar (sensul global al textului). Orice text reunește patru paliere constitutive: a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
evenimente“ etc./poezii cu formă fixă (sonet, rondel, glosă etc.) principiile și tehnicile compoziționale (modalități de organizare a textului, concretizate prin mecanisme lingvistice): - tehnici narative: proza tradițională - organizare cronologică, respectând prin cipiile cla sice ale compoziției (echilibru, armonie, simetrie, circularitate); înlănțuirea episoadelor narative, inserția episoadelor retrospective, a pauzelor descriptive, tehnica paralelismului epic; proza modernă - dezorganizare/de construire a tiparelor: principiul compozițional al memoriei involuntare/afective, discontinuitate narativă, ritmul epic lent, pauze descriptive/metadiscursive ample, tehnica decupajului, a colajului, a contrapunctului, a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
proza modernă - dezorganizare/de construire a tiparelor: principiul compozițional al memoriei involuntare/afective, discontinuitate narativă, ritmul epic lent, pauze descriptive/metadiscursive ample, tehnica decupajului, a colajului, a contrapunctului, a playbackului etc. - tehnici în opera dramatică: teatrul clasic - progresia acțiunii prin înlănțuirea evenimentelor, procedeul acumulării exponențiale a evenimentelor (tehnica „bulgărelui de zăpadă“), construcția piramidală a „fabulei“, procedeul răsturnării spectaculoase de situație („deus ex machina“), tehnica quiproquoului (substituire de persoane), tehnica travestiului (apel la deghizare, la „mască“), tehnica imbroglioului (încurcături, confuzii de personaje
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
creează un nou limbaj liric, care contribuie de asemenea la modernitatea acestei poezii. Lexicul poetic își anexează, astfel, „teritorii interzise“ până atunci, cuvinte de rezonanță banalcotidiană, întro topică voit stângace, cu versuri de măsură variabilă, cu libertăți ritmice și cu înlănțuiri de tipul ingambamentului, prin care ideea poetică se exprimă neîngrădit. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evidentă opțiunea argheziană pentru o poezie a existenței totale, cu frumusețea fragilă a ființei umane imperfecte și tot urâtul existențial. Această viziune modernă despre locul și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de a evidenția cele trei imagini poetice, conferindule valoare de simbol. Prin acest grafem, ideile abstracte de vin reprezentări poetice semnificative. 3. Nu voia să poarte singur povara unei asemenea responsabilități. 4. teme: cunoașterea/aspirația spre cunoașterea totală; existența ca înlănțuire de ci cluri existențiale/ succesiunea viață- moarte; motive literare: elanul vital, cugetătorul, soa rele, apele primordiale, călătoria, cumpăna. 5. dimensiunea spațială: urcând din soaren soare; prin săli orgolioase; umede caverne; în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
1. sinonime neologice: nevăzuți - invizibili, estompați; au schimbat - au modificat, au transformat, au convertit. 2. Grafie specifică modernismului și postmodernismului, scrierea cu literă mică a cuvintelor de la începutul majorității versurilor are rolul de a evidenția fluxul continuu al rostirii poetice, înlănțuirea versurilor prin tehnica ingambamentului. 3. Nu mai credea poveștile improvizate cu care își scuza întârzierile. 4. teme: timpul, iubirea, unicitatea artistului, metamorfozele literaturii; motive lite rare: basmul, zâna, inelul, râul, copacul, schimbarea, fugit irreparabile tempus etc. 5. dimensiunea spațială: am
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ca aceste gânduri, ale tuturor celor care l-au cunoscut și care au scris despre Domnia sa, să fie un fel de Epifanie pentru Doctorul Stelian Ivașcu, adică „O manifestare spirituală neașteptată, într-un discurs sau într-un gest; sau o înlănțuire de gânduri, demne de a fi rememorate” așa cum a spus James Joyce în traducerea lui Umberto Eco. Aceste amintiri se adună spontan într-un florilegiu special. Sentimentele sunt de respect și devoțiune, precum și ceva în plus, care vine de dincolo de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pure". Ca să restabilească domnia cauzalității, Kant introduce noțiunea de mister, pe care îl numește "Sinele lucrurilor", aspect inexplicabil, ca să zicem așa, al fenomenelor existente: "cauza primară", al cărei efect ar fi lumea manifestă, la rîndul ei supusă în mod necesar înlănțuirii misterios preexistente a cauzei și efectului. Astfel, Kant a introdus pentru prima dată în istoria filosofiei distincția dintre inexplicabil și explicabil. Dar datorită faptului că pentru el inexplicabilul nu este misterul insondabil, ci "lucrul în sine", cauza primară existînd în afara
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
patogeniei, purtînd în ea însăși propria ei sancțiune, iar din punct de vedere mitic "Prințul răului", ispititorul Satan. Lipsa meritelor înseamnă dispersia imaginativă în trecut și în viitor; meritul este concentrarea spirituală în prezent: prezența de spirit. Una reprezintă principiul înlănțuirii cu motivațiile perverse (care riscă să devină oarbe și obsedante), iar celălalt principiul eliberării, care devine libertate atunci cînd este realizată prezența de spirit, cînd trecutul și viitorul dispar prin pierderea aspectului neliniștitor al atracției lor obsedante. Aceasta nu este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
robotizarea excesivăă nu este decât o hiperbolizare a relației om-tehnologie din toate epocile. Antropologia dovedește această coabitare între ființa umană și unealtă încă din vremurile străvechi ale constituirii unui simț minimal de civilizație sau societate. În toate aceste configurații diacronice, înlănțuirea dintre uman și mașinal este considerată mai „umană” decât umanul (căruia tehnologicul pur îi repugnăă și devine un scop în sine, pe când umanul este doar un mijloc pentru obținerea fuziunii dorite. Recursul la analogia om-mașină/proteză a fost interpretat, de-
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
organe”9. În primul rând, trebuie remarcat faptul că acest „corp fără organe” este ceea ce preexistă organizării și sedimentării în organe și se opune structurii de tip organism, structură în cadrul căreia părțile sunt organizate ca un întreg sau ca o înlănțuire de genul organ-organizare-organism (implicit în sensul de stratificare socială, capitalistă: straturi subiective sau sedimente discursive - semne și mărci impuse corpului fără organeă. În al doilea rând, sintagma „corp fără organe” se află în strânsă legătură cu sintagma „mașinilor dezirante”, mașini
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sensibil la implicațiile negative ale tehnoștiinței. Astfel, Virilio (2000Ă definește înțelegerea tehnicii actuale în termeni etici umaniști, ilustrând lecția învățată de la fasciștii futuriști: puterea tehnicii ca forță criminală. Discursul filosofului vrea să demonstreze faptul că idolatrizarea tehnologică contemporană poate continua înlănțuirea de catastrofe umane a secolului XX. Punctul de vedere al umanistului se legitimează prin apelul la cerința responsabilității umane de a rezista asediului cybertehnologic. Problema se pune în termeni de alegere și, evident, Virilio se situează explicit pe poziții bine
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care grupează persoane care se cunosc și care sunt unite unele cu altele prin legături de rudenie, prietenie, vecinătate sau muncă"32. O asemenea rețea posedă anumite caracteristici particulare, și-anume: * forma rețelei este de entitate colectivă și nu de înlănțuire de relații focalizate pe un individ; * relațiile dintre actorii rețelei primare sunt în esență de natură afectivă, "naturale", pozitive sau negative, și doar în plan secund sunt considerate ca relații funcționale; * rețeaua primară are un caracter dinamic, se modifică în funcție de
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
se simți foarte bine". ¶Împreună cu INSERȚIA și ALTERNANȚA, cuplajul sau JUXTAPUNEREA e unul din modurile de bază ale combinării de secvențe narative. ¶Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, ÎNLĂNȚUIRE, TRIADĂ. D decor [ground]. Entitatea sau seria de entități pe care se ridică și intră în prim-plan o altă entitate sau serie de entități (o FIGURĂ). ¶Beaugrande 1980; Chatman 1978. Vezi și PLAN SECUND, PRIM-PLAN. defamiliarizare. Vezi INSOLITARE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau o SECVENȚĂ narativă a ajuns la SFÎRȘIT și care îi oferă coerență și unitate ultimă, un sfîrșit creînd în destinatar sentimentul de finalitate și completitudine meritată. ¶Hamon 1975; Kermode 1967; Miller 1981; Smith 1968; Torgovnick 1981. Vezi și CODA. înlănțuire [enchainment]. Un mod de a combina TRIADE, în așa fel încît închiderea uneia coincide cu deschiderea alteia. Se poate spune că o narațiune ca "El era fericit; apoi l-a întîlnit pe Petru; apoi fu nefericit; apoi l-a întîlnit
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
putea duce la o intervenție sau nonintervenție a eroului, iar lupta s-ar putea termina prin victorie sau înfrîngere. Triadele se pot combina pentru a duce la secvențe mai complexe și, potrivit lui Bremond, modurile cele mai caracteristice de combinare sînt ÎNLĂNȚUIREA (succesiunea, bout à bout: închiderea unei secvențe constituie deschiderea situației ca virtualitate într-o altă secvență), INSERȚIA (enclave: o secvență este inserată în alta și particularizează sau detaliază una din primele sale două funcțiuni) și ECHIVALENȚA (accolement: aceeași secvență, considerată
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
suntem, într-un moment din viața noastră, Oedip, Scufița Roșie sau Tantal. Experiențele lor și încercările prin care trec sunt și ale noastre. Cheie de boltă a psihoterapiei, de inspirație psihanalitică sau nu, libera asociere se bazează pe afirmarea unor înlănțuiri de reprezentări simbolice, care explică faptul că o idee este legată real sau psihic de o a doua idee, la rândul ei legată de o a treia idee etc. Reprezentarea simbolică inițială generează astfel o succesiune de reprezentări simbolice. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
identificată și în imaginea cărnii care se mănâncă (vezi A mânca) Păr Simbolistica de o mare bogăție, interpretarea depinde de scenariu și urmează una sau alta dintre direcțiile propuse. Prin creștere, cădere și o nouă creștere, părul simbolizează regenerarea permanentă, înlănțuirea neîntreruptă a ciclurilor și a creșterii. Este în această măsură un semn pozitiv al bunei dezvoltări și a dinamismului celui ce visează, care își vede resursele reînnoite fără încetare. Părul sporește virilitatea bărbatului și asigură feminitatea femeii. Are o dimensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de impresionante pe cât ar putea părea. 4. Evoluția omului oferă modelul. Am atins deja problema evoluției omului. Am remarcat că în formele de viață timpurii se vor fi aflat semințele abilității noastre de azi de a crea și urmări lungi înlănțuiri de raționamente apropiate. Mai târziu, unii au susținut că evoluția darwinistă ar fi selectat în mod natural pentru supraviețuire acele forme de viață competitive care au avut în minte cele mai bune modele ale realității "cele mai bune" însemnând cele
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cel mai mic regret că le-am adus în atenția cititorului. Comentarii Acest eseu strălucit al lui Henri Poincaré dezvăluie însuși procesul psihologic al matematicianului creator care conduce la descoperire. Procesul de creație nu este unul liniar, adică o simplă înlănțuire de silogisme logice, ci mai degrabă o succesiune de iluminări înlănțuite de mecanismele logicii formale în care inspirația joacă un rol hotărâtor. În această evocare a procesului de descoperire a unui rezultat matematic fundamental în analiza modernă (funcțiile fuchsiene), procesul
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai mult sau mai putin, expusă. Privilegierea, în critică actuala, a unei interpretări de ansamblu a operei lui Zola, care valorizează nu detaliul, ci ansamblul și mecanismele moderne ale organizării sale (utilizarea spațiului social și a legilor dramatice, montajul, combinatorica, înlănțuirea în dispunerea personajelor) [v.Pages, p.118] ne permite să dezvoltăm o perspectivă mai puțin tradițională a interpretării Parizienei, organizatoare a dramei, a intrigii în românele ciclului. Centrarea pe această figură importantă a comediei urbane permite elucidarea mecanismelor secrete ale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]