4,549 matches
-
fiind capturat de persecutorii săi și cu mâinile legate la spate a fost condus acolo unde se venerează mormântul sfântului. Aici, lovit de o furie dezlănțuită, a căzut ucis. Câțiva creștini buni și unii soldații din prezidiul orașului l-au înmormântat nu departe de Rodan. Minunile sale, așa cum se cer prin rugăciuni, așa se și experimentează prin beneficii frecvente care se obțin în toate orașele, intervenind Domnul nostru, căruia să-i fie laudă în vecii vecilor. Amin. 5. Privire retrospectivă asupra
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
episcopii din exil, în semn de liberalitate și pentru a pune capăt discordiilor ecleziastice, iar pe ascuns îi întărâta pe ceilalți episcopi opozanți la revoltă, fiind convins că plebea se mișcă numai atunci când este unită; e) interzicea creștinilor să-și înmormânteze morții ziua, pe motiv că se scandalizau păgânii datorită cultului creștin; f) interzicea bărbaților să vorbească femeilor despre creștinism, iar acestora să se adreseze copiilor cu asemenea învățături provenite din Evanghelie; g) a interzis creștinilor să se apropie de studiul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lăsat să-i crească barba și părul câteva luni și adesea se lovea cu capul de vreo ușă, strigând: Quintilus Varus, dă-mi înapoi legiunile!. Octavianus s-a stins din viață la 19 august, 14 d.Hr., la Nola, fiind înmormântat cu mare pompă în mausoleul său din Roma. A intrat în panteonul roman, fiind numit Divus Augustus. Pacea romană, pax Romana, fusese instaurată. Stiati că.. Octavianus era mare amator de vorbe de duh? Spunea adeseori Grăbește-te încet! și Mai
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Înhumat. A fost deranjat de un mormânt din aceeași epocă (M.IX). Din el s-a păstrat, in situ, doar o parte din schelet,în special picioarele, care arată și poziția chircită a defunctului, craniul și câteva oase. A fost înmormântat pe partea stângă, la adâncimea de 0,45 m, orientat cu capul spre NNE 7,5 și picioarele SSV39,5. Craniul este sfărâmat și împărțit în trei bucăți. Maxilarul inferior, în mijlocul oaselor împrăștiate pe o suprafață de 1,20 mp
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în poziție normal anatomică, celelalte sunt împrăștiate pe toată suprafața. De asemenea, oasele se găsesc la adâncimi diferite, fiind răscolite de mormântul IX, care este mai târziu înhumat, fără a cunoaște poziția celui anterior. După zona în care a fost înmormântat, rămasă intactă, putem spune că acest mormânt nu a avut inventar. Mormântul IX (Pl. 4/3; 11/1). Înhumat, în poziție chircită. Poziția capului, care este adus spre interior și îndoirea picioarelor dau o accentuare pronunțată a chircirii defunctului în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de animal. De asemenea, la mormântul nr. XIII, în zona pieptului s-a descoperit un fragment din maxilarul inferior al unui animal. Prezența acestor oase în mormintele amintite nu puteau fi decât ofrande de carne aduse celor care au fost înmormântați aici. Altă explicație pentru prezența lor la aceste morminte nu poate fi luată în seamă. Deși pentru această perioadă încă nu avem alte exemple, prezența sau chiar frecvența mare a lor în perioadele următoare, chiar din epoca hallstattiană, dacică și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumație, este preponderent și constă din 14 morminte, toate în poziție chircită, unele mai puternic, altele moderat, defuncții așezați pe partea dreaptă sau pe partea stângă, cu mâinile sub bărbie, în față sau la piept. Adâncimea la care au fost înmormântați variază de la mormânt la mormânt. Din cele 14 morminte de înhumație, nouă sunt depuși până la adâncimea de 0,50 m, fiind și cei mai expuși la deranjamente, iar cinci din ele sunt depuse între 0, 50 și 1,08 m.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o orientare diferită, face legătura între ele. Deși apropiate, fiecare mormânt are o orientare diferită, impusă de așezarea în groapă. Este de presupus, cel puțin pentru cele șase morminte care formează ambele grupuri, cu craniile foarte apropiate, că au fost înmormântați la aceeași dată sau, eventual, la intervale foarte mici. Nici unul, cu excepția mormintelor VIII și IX, nu a fost deranjat. Este evident că mormântul IX a fost realizat mai târziu și a deranjat mormântul VIII. Care a fost motivul deranjării mormântului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu capul spre SSE. Adâncimile la care au fost înhumați diferă, de la un mormânt la altul, între 0,40 și 1 m. Situația este diferită la cel de al doilea grup, unde toate cele șapte morminte formează un grup compact, înmormântat într-un spațiu destul de restrâns, formând, la rândul lui, alte două grupuri restrânse, în care sunt înhumați câte trei defuncți cu capetele foarte apropiate, dar cu orientări impuse de așezarea chircită în mormânt și de diferențele, în unele cazuri, ale
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și 1,08 m de la suprafața actuală a solului, fiind, probabil, mai adâncă în epoca respectivă, însă eroziunea care acționează asupra terenului ușor înclinat a redus în decursul timpului adâncimea lor. În orice caz, adâncimea diferită la care au fost înmormântați nu reprezintă diferențieri cronologice decât în măsura în care unele din morminte au fost deranjate sau suprapuse de altele, așa cum este cazul mormintelor prezentate mai sus. Menționăm, de asemenea, marea varietate în orientarea mormintelor, care presupune, printre altele, legătura cu momentul înhumării și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ar fi arătat altfel. Deci, este vorba de grupuri de morminte, fie de înhumație, fie de incinerație, care aparțineau membrilor unor comunități restrânse, respectiv unor familii cu legături de sânge. Probabil fiecare își cunoștea locul în care familia respectivă își înmormânta membrii ei. Ritul și ritualurile erau specifice dorinței fiecăruia dintre ei. Acest lucru este confirmat de faptul că pe o suprafață destul de mare, unde s-au descoperit două grupuri de morminte de înhumație la o distanță de 40 m și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și 0,40 m (12, 17, 23, 31, 36, 38, 39, 40, 55, 59, 69, 81, 82, 93, 105), iar 3 morminte aveau gropile realizate între 0,40-0,60 m adâncime (43, 45, 88). Adâncimea relativ mică la care erau înmormântați atât cei înhumați cât și cei incinerați, nu reprezintă o noutate pentru necropolele din sec. II-III d. Chr. Este suficient să ne referim la cea mai mare necropolă din Moldova, cea de la Văleni, unde situația este asemănătoare. Adăugăm o situație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
care bănuim că se efectuau procesiuni legate de ritualurile înmormântării. Existența celor patru grupuri de morminte nu are nimic în comun cu o diferențiere cronologică, eventual o evoluție a întinderii cimitirului. Ele sunt legate, probabil, de obiceiul de a se înmormânta pe familii sau grupuri de familii, înrudite prin sânge. După cum se poate constata, nici diferența tipului de înmormântare nu are conotații legate de cronologie. Toate cele trei tipuri de morminte - înhumație, incinerație în urne și incinerație în gropi simple - sunt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sec. II-III de la Săbăoani, amintind aici că în necropola I nu s-a descoperit nici o piatră mai mare, care să fie folosită ca semn de mormânt. Din punct de vedere al orientării mormintelor de înhumație, trebuie să remarcăm preponderența celor înmormântați pe direcția NNV-SSE, care cuprinde grupul cel mai numeros, compus din 40 de morminte: M. 1, 3, 5, 6, 9, 12, 20, 27, 30, 34, 38, 39, 41, 44, 46, 49, 50, 52, 56, 58, 59, 60, 62, 67, 68
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
au fost înhumate cu capul spre VNV și picioarele ESE: M. 26, 57, 70, 105, 128; unul M. 7 cu capul SSE și picioarele NNV; M. 19 - SSV-NNE; M. 32 - ENE-VSV; două morminte aveau orientarea NNE-SSV, unul singur a fost înmormântat cu capul spre N0 și picioarele spre S32. La un număr de 19 morminte nu s-a putut consemna orientarea, datorită păstrării foarte proaste a oaselor. Din punctul de vedere al orientării, consemnăm similitudinea cu necropola I. După cum se poate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
succesiune în spațiu din care să reiasă folosirea acestuia într-o anumită direcție. Putem doar constata că mormintele erau făcute în apropiere unele de altele, probabil în jurul unui mormânt care a constituit punctul inițial destinat unei familii, după care se înmormântau ceilalți membri ai comunității de oameni ce făceau parte din același grup, prin legăturile de sânge existente în comunitatea respectivă. Este puțin probabil ca tipurile de mărgele descoperite să ofere diferențieri cronologice care să permită o altfel de abordare în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sec. II d. Chr., dar și din începutul sec. IV d. Chr. Fiecare grup poate reprezenta, din punct de vedere cronologic, toate etapele întregului cimitir. Ca nucleu al unui grup poate exista un mormânt în jurul căruia, membrii aceleiași familii, erau înmormântați mai târziu. Este greu de spus care din mormintele fiecărui grup reprezenta începutul. Deocamdată niciun obiect de inventar nu poate să precizeze vechimea cea mai mare din grupul respectiv. Singurele piese care ne-ar putea ajuta în obținerea unor date
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu placa înaltă, a fost descoperit doar într-un singur mormânt de înhumație din grupul I - M. 34. Cum acest tip de fibulă este datat către sfârșitul sec. III d. Chr, putem considera că în centrul acestui grup I se înmormânta în această perioadă un copil. Avem deci două repere cronologice ale acestui grup I. Cel de al treilea tip de fibulă prezent în necropola II de la Săbăoani îl reprezintă „fibula cu teacă”, descoperită în două morminte, unul de înhumație - M.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dragi, dispăruți mai înainte. Este mai greu de explicat apariția unor morminte izolate, situate între grupurile deja constituite sau la marginea necropolei, în condițiile în care foloseau același rit de înmormântare - al incinerării sau al înhumării, specific populației care își înmormântau decedații în grupurile respective. Numărul mare al mormintelor de înhumație în comparație cu cele de incinerație, toate fiind de copii, ne scutește să reluăm discuția apartenenței acestora la populația dacilor liberi, lămurită, cum bine se știe, încă înaintea apariției volumului privind cea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
contribuie la constatarea existenței nu numai a unei continuități de viață a aceleiași populații pe aceste meleaguri, cu și evoluții în timp a unui meșteșug ajuns la mari performanțe tehnice, chiar artistice și funcționale. Doar sărăcia celor care și-au înmormântat morții în acest cimitir a făcut ca multe din urne sau vasele adiacente să nu fie întregi sau diversificate ca formă, în condițiile în care sunt cunoscute multiplele forme de vase realizate în epocă de meșterii olari daci. Același lucru
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o formă ovală sau chiar rotundă. Întrucât nu avem determinările antropologice, vârsta defuncților a fost aproximată după mărimea oaselor, deosebind doar două categorii de morminte, de adulți și de copii, incluzând aici și adolescenții. Același lucru și în legătură cu sexul celor înmormântați în această necropolă. Doar preponderența unor obiecte de inventar, în special obiecte de podoabă, poate separa, din acest punct de vedere, unele morminte aparținând de un anumit sex. Mari diferențe există și în ceea ce privește orientarea mormintelor de înhumație. Cele mai multe, respectiv, 26
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de incinerație în gropi simple. Tipurile de vase care au fost folosite drept urne sunt: vasele borcan sau oalele din pastă ciment, lucrate la roata olarului, castroanele cu trei torți, un pahar și un bol. Adâncimea la care au fost înmormântați cei din categoria celor arși pe rug, este diferită. Un singur mormânt - 51, a avut groapa la 0,40 m, 12 morminte de incinerație au fost depistate la adâncimi diferite, cuprinse între 0,60 și 0,75 m (M. 13
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cronologice ale necropolei din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani ne vom servi de unele materiale descoperite ca inventar al mormintelor, unele situații stratigrafice, eventuale suprapuneri de morminte, în cazul unor diferențieri cronologice interne, orientarea mormintelor, adâncimea la care erau înmormântați, în funcție de ritul de înmormântare folosit etc. Cele mai vechi materiale, care au apărut, mai ales în mormintele de înhumație, aparțin sec. II-III d. Chr. Este vorba despre câteva căni cenușii, din pastă fină, caracteristice perioadei dacilor liberi, descoperite în mormintele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ire: „Vino, am învățat tot ce era necesar pentru fantastica noastră întâlnire... Mai rămâne premiera, singura reprezentație... Vino! Reprezentația începuse. Familia, prin înmănuncherea versurilor ei, ridicase cortina! Liviu Romoșan Academia vieții(Publicat în „Pagini medicale bârlădene ” nr. 130 -131/2009 ) Înmormântată atâta vreme, memorialistica renaște. Renaște și se dovedește a fi - se putea altfel? - o literatură de interes. Mai ales aceea scrisă de autori care, într-o vreme, apusă, au plătit cu libertatea lor îndrăzneala de a se fi dovedit patrioți
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și se deșărta numai în folosul oamenilor, a bisericilor. Unde era de botezat, boteza el, unde era nenorocire, el o tămăduia, unora le dădea bani, altora le cumpăra animale ca să și țină familia, înzestra f etele sărace gata de măritat, înmormânta nevo iașii, întocmai cum s-a întâmplat și cu sine. De banul lui Lumânărică nu se atingea nimeni. Era banul lui Dumnezeu. Iar profitorii se cutremurau, ca de fulgerul lui Dumnezeu, când erau în preajma traistei cu bani a lui Lumânărică
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]