4,071 matches
-
managementului să fie determinate și de tipul și specificul organizației în care se aplică. Indiferent de aceste aspecte, astăzi managementul cunoaște o evoluție rapidă generată de o serie de factori dintre care putem aminti următorii: − Accelerarea ritmului de inovare și înnoire tehnică și tehnologică, care ridică în fața organizațiilor opțiuni largi privind prezentul și mai ales viitorul. Cei care se confruntă cu aceste probleme și trebuie să le rezolve sunt managerii. Reacțiile lor trebuie să fie prompte și foarte rapide; − Complicarea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de cele 7 deprinderi simple, Întotdeauna va reuși: a. fiți productivi. b. Începeți cu gândul la final. c. Dați prioritate prorităților. d. Raționați câștig- câștig. e. Căutați să Înțelegeți și apoi să fiți Înțeleși. f. Acționați sinergic. g. Promovați continuu Înnoirea de sine. Important este că Proiectul de Dezvoltare Instituțională al Grădiniței noastre, structurat pe obiective și funcții manageriale În perspectiva celor 4 ani, promovează cultura organizațională, Îi Încurajează pe cei implicați În rezolvarea celor mai complexe activități și susține valorile
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
care își propune să ilustreze modul în care sunt aplicate funcțiile managementului resurselor umane într-o organizație tipică din sistemul învățământului preuniversitar, care sunt obiectivele politicii de personal și care sunt limitele acestor politici. Se atrage atenția asupra nevoii de înnoire a rolului cadrului didactic, văzut ca un partener important în procesul de modernizare a sistemului de învățământ. Cadrul didactic trebuie să-și însușească rolul de organizator al situațiilor de învățare și cel de element de legătură între elev și societate
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
a potențialului fiecărui cadru didactic, recunoașterea și motivarea personalului care obține rezultate performante, stimularea dorinței fiecărui angajat de îmbunătățire permanentă a propriei activități, antrenarea în procesul decizional a angajaților care demonstrează competență profesională. Lucrarea de față atrage atenția nevoii de înnoire a rolului cadrului didactic care este partener important în procesul de modernizare a sistemului de învățământ. Cadrul didactic trebuie să fie mai mult un organizator al situațiilor de învățare și un element de legătură între elev și societate care mediază
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
managementului să fie determinate și de tipul și specificul organizației în care se aplică. Indiferent de aceste aspecte, astăzi managementul cunoaște o evoluție rapidă generată de o serie de factori dintre care putem aminti următorii: − Accelerarea ritmului de inovare și înnoire tehnică și tehnologică, care ridică în fața organizațiilor opțiuni largi privind prezentul și mai ales viitorul. Cei care se confruntă cu aceste probleme și trebuie să le rezolve sunt managerii. Reacțiile lor trebuie să fie prompte și foarte rapide; − Complicarea
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
de a crea un tablou de epocă sau de a diferenția discursul naratorului de cel al personajelor; în teatrul istoric, arhaismele creează impresia de verosimilitate prin reconstituirea limbajului vremii evocate. Registrul stilistic argotic este utilizat în literatură ca resursă de înnoire a limbajului în caracterizarea unor personaje/a unui grup social închis - elevi, studenți, militari, deținuți. - Expresivitatea artistică a termenilor argotici: creează figuri semantice (metafora, metonimia, eufemismul, antonomaza etc.) prin sensurile noi atribuite unor cuvinte din limba comună, unor regionalisme, arhaisme
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
atribuite unor cuvinte din limba comună, unor regionalisme, arhaisme, neologisme, generând un limbaj codificat. „Întro măsură definitorie, metafora este cea care dă argoului tenta de limbaj energic, voluntar, penetrant și incisiv“, iar „Bogăția metaforei argotice se explică prin fenomenul de înnoire continuă a termenilor și a expresiilor care se banalizează și se «șterg», se «deco lorează» în scurt timp prin utilizarea lor frecventă“ (Miorița Baciu Got, Argoul ro mânesc. Expresivitate și abatere de la normă). Registrul stilistic cu elemente de jargon. Prezența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu declinul curentului, concurat de mișcări avangardiste, de modernism, tradiționalism (simptomatic, poeți care au debutat sub auspiciile simbolismului sau orientat spre alte orizonturi estetice: Tristan Tzara, Tudor Arghezi, Ion Pillat). 3.1.4. Modernismul Denotând, în sens general, tendința de înnoire specifică spiritului uman, conceptul de modernism definește în literatură o mișcare largă care cuprinde toate manifestările postromantice înscrise sub semnul unui „principiu de progres“ (E. Lovinescu). În proza veacului XX, modernismul se manifestă prin: - mutații în sfera problematicii (substituirea problematicii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
solitudinea, alienarea, spaima de moarte, sentimen tul finitudinii, al eșecului existențial, al absurdului. Poezia modernistă se caracterizează prin: - cultivarea poeziei filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (con diția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“), a poeziei ermetice - înnoire tematică și de viziune - cultivarea unei poezii intelectualizate, cu funcție de cunoaștere, cu referințe din sfera culturii; construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial modern, pe simboluri cultural filozofice și științifice - expresivitatea limbajului poetic e generată de: lexic poetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o identitate vagă; noile modele sunt personajele „pulverizate“ în „voci“ (care își certifică existența numai prin actul de limbaj) sau roluri/măști, personajele contradictorii, cu dublă/multiplă personalitate, „omul fără însușiri“, ins absurd, nonerou, personaj „sucit“, parodic, bufon, nebun etc. - înnoirea limbajelor scenice prin noi deschideri ale artei dramatice (fragmentarea spațiului scenic, decoruri simbolice, nonmimetice etc.). - Reprezentanți: Lirica modernistă: Guillaume Apollinaire, Paul Valéry, André Breton, Paul Éluard, Louis Aragon, Jacques Prévert, Rainer Maria Rilke, Rubén Darío, Federico García Lorca, Thomas Stearns
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Porțile Orientului), Ioan Mihai Cochinescu (Ambasadorul), Caius Dobrescu (Teză de doctorat), Adrian Oțoiu (Coaja lucrurilor sau Dansând cu jupuita) etc. În concluzie, se poate afirma că mutațiile spectaculoase produse în romanul ro mânesc din secolul XX ilustrează inepuizabila capacitate de înnoire a acestei specii și resursele de adaptare la paradigme culturale diferite, la ideologii estetice contrastive, la imperativele comunicării cu mereu alt tip de lector. 3.2.9. Genul epic. Modele de eseuri structurate Basmul cult: Povestea lui HarapAlb de Ion
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică Încă din prima etapă (etapa metaforică/„luciferică“), lirica stănesciană își etalează noutatea limbajului poetic și a formelor de expresie artistică, viziunea poetică inedită, discursul conceptualizat, ambiguu și reflexiv. Această înnoire la toate nivelurile textului liric - care va deveni emblematică pentru neomodernism - este definitorie și pentru poezia Leoaică tânără, iubirea. Aparținând liricii erotice, poezia (publicată în volumul O viziune a sentimentelor, 1964) dezvoltă tema erotică întro viziune artistică originală, de o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
european, modernismul înscrie literatura română sub semnul unui „principiu de progres“ (Eugen Lovinescu). În poezie, modernismul interbelic se concretizează prin cultivarea liricii filozofice, de meditație estetică (arte poetice) și existențială (condiția umană, dilemele omului modern, „poetica urâtului existențial“ etc.), prin înnoirea limbajelor poetice și a tiparelor de versificație. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică Primul poetfilozof care a impus canonul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
putea vorbi poate de un secol care a aparținut în prima sa jumătate modernismului cu multiplele sale fațete, pentru ca, spre final, să se canalizeze în jurul postmodernismului. Modernismul este perceput, în linii generale, drept o amplă mișcare culturală, care presupune o înnoire estetică, o redefinire a actului artistic prin prisma raporturilor sale cu o realitate a cărei reflectare a fost definitiv alterată de schimbările multiple produse în domenii de importanță majoră precum fizica, psihologia, științele naturii etc. Dar mai presus de toate
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
excelente și supreme, adică în chipul și egalitatea Tatălui, ci a ales golirea (chenoza) în trup, cu toate urmările ei normale și cuvenite, socotind această umilire ca nimic, numai ca să restabilească integritatea noastră, recreând firea de la început în El spre înnoirea vieții în Duhul 47“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. V, în PSB, vol. 40, p. 188) „Dar chenoza (deșertarea, golirea) Îl coboară oarecum la ceea ce suntem noi, deși nu a fost silit Cel ce este împreună cu Tatăl
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
PSB, vol. 81, p. 144-145) „Căci a binevoit să Se facă El Însuși sămânța întrupării Sale, ca să Se facă și om cu adevărat și să arate, prin zămislirea fără de sămânță și prin nașterea nestricăcioasă și firea înnoită, dar nepătimind prin înnoire nici o micșorare. Căci taina aceasta a fost o coborâre (chenoză) de bună voie a lui Dumnezeu la oameni pentru bunătatea Lui. Dar această coborâre de bună voie prin trup n a fost o cădere a Dumnezeirii (din dumnezeire). Căci a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se tinde spre o distanțare tot mai accentuată a aspectului literar de cel popular și, în mare parte, lucrurile stau astfel. Dar cultivarea nu are drept scop această distanțare decît în măsura în care elementele de la nivelul popular sînt filtrate și emendate iar înnoirea se realizează mai ales prin împrumuturi. De aceea, în marile limbi de cultură europene există de obicei o graniță foarte clară la impactul limbii literare cu cea populară, aspectul literar evoluînd în propria sferă, fără a se raporta la cel
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altă parte, apariția unor noi realități și aspirația constantă de a asimila valori din alte spații culturale impun formarea și achiziția permanentă de nume-roase elemente lexicale noi. Dintre clasele morfologice de cuvinte, cea mai mobilă și cea mai aptă de înnoire este cea a substantivului, urmează apoi, în ordine, cea a adjectivului, a verbului, a adverbului și, în mai mică măsură, cea a elementelor de relație și a interjecției. Sînt rezistente la schimbări clasa articolului, numeralului și pronumelui. De aici se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
samă, se pot crea numeroase echivalente locuționale corespunzătoare multor cuvinte și expresii din limba germană. Vechimea milenară a românei îi sugera însă lui Eminescu o bogăție de esență, fundamentată pe o experiență de viață apreciabilă, care să-i dea posibilitatea înnoirii prin ea însăși, în primul rînd a înnoirii prin conținuturi noționale din domeniul științific și filozofic. După Eminescu, "limba noastră veche trezește în suflet patimile vechi și energia veche"370 și, ca atare, această limbă trebuia primenită prin propriile mijloace
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
multor cuvinte și expresii din limba germană. Vechimea milenară a românei îi sugera însă lui Eminescu o bogăție de esență, fundamentată pe o experiență de viață apreciabilă, care să-i dea posibilitatea înnoirii prin ea însăși, în primul rînd a înnoirii prin conținuturi noționale din domeniul științific și filozofic. După Eminescu, "limba noastră veche trezește în suflet patimile vechi și energia veche"370 și, ca atare, această limbă trebuia primenită prin propriile mijloace din perspectiva cunoașterii științifice și filozofice, căci este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestui deziderat: I. Dotarea cu factori de producție, care a început să ocupe un loc important odată cu apariția modelului H-O. De cele mai multe ori însă, lipsa și nu înzestrarea cu factori de producție este cea care generează stimulentele necesare pentru înnoire, progres 22 "value chain" și dinamism. Porter prezintă factorii de producție într-un mod mai detaliat decât teoria clasică și anume: resursele umane, resursele fizice, resursele de cunoștințe (științifice, tehnice, economice), resursele de capital și infrastructura. Calitatea diferită a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
reflectată de deplasarea spre exterior a frontierei posibilităților de producție (FPP), lucru care permite unei anumite țări să atingă un nivel mai ridicat al venitului real și a bunăstării potențiale. Creșterea economică are la bază două elemente fundamentale: schimbările sau înnoirile tehnologice și atragerea sau utilizarea unor resurse suplimentare (muncă, capital uman, capital fizic, etc.). Privită prin prisma acestor elemente, "dinamizarea teoriei comerțului internațional n-a însemnat decât studierea surselor de variație a avantajelor sau dezavantajelor comparative, constând în variația dotării
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Acest lucru este echivalent cu deplasarea spre exterior a frontierei posibilităților de producție, graficul intersectând axa corespunzătoare bunului respectiv (în producția căruia au avut loc schimbări tehnologice) într-un punct mai îndepărtat de originea sistemului de coordonate. În cazul când înnoirile tehnologice afectează în mod egal ambele produse considerate, frontiera se deplasează spre exterior într-o manieră echidistantă în raport cu cele două axe ale sistemului. De-a lungul timpului, maniera teoretică de abordare a conceptului de schimbări tehnologice a cunoscut două modalități
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
producției în raport cu capitalul și repectiv cu forța de muncă). Spre sfârșitul anilor '80 au apărut o serie de modele de creștere economică pe termen lung, în care rata schimbărilor tehnologice a fost determinată ca o variabilă endogenă, care aparține sistemului, înnoirile tehnologice fiind reprezentate de rezultatul acțiunilor directe întreprinse de oameni. În aceste modele, rata schimbărilor tehnologice este determinată de creșterea capitalului fizic și a celui uman. Investițiile noi antrenează sau încorporează invenții și inovații de ultimă oră care pot să
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
progresul treptat spre activități care implică un proces mai complex de prelucrare și o tehnologie superioară. Participarea țărilor slab dezvoltate în diferite verigi ale rețelelor internaționale de producție nu este la rândul ei lipsită de riscuri. Creșterea valorii adăugate prin intermediul înnoirilor tehnologice și majorarea productivității din cadrul rețelelor internaționale de producție se poate produce mai greu decât prin intermediul industriilor independente locale. În plus, aceste țări nu realizează automat și îmbunătățirile tehnologice care sunt necesare pentru a progresa în procesul de producție prin
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]