16,346 matches
-
tabloul să apară și mai complex, astfel încât marele număr de unicate artistice să se înfățișeze în mod caleidoscopic celui care se apropie de ele. Fiecare epoca aduce cu sine o problematic umană proprie și în condițiile contemporane apar premisele dispariției înstrăinării și a efectelor dezumanizante ale unei lumi dominată de obiecte care ajung să-și subordoneze individual. Caracterul formative al operei constă în faptul că ea este un factor esențial de cunoaștere și înrâurire a gândirii și sensibilității umane având un
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
doua zi să-i dea răspunsul. Rămasă în același loc, cu mâna încă așezată pe receptor, Mira își zâmbi amar. Cât se înstrăinase de neamurile astea! Dupa 89’, nu mai dăduseră semn de viață. Mamă-sa Aura suferea teribil de înstrăinarea asta. Doar erau rude, erau familia lui Artemie, unicul său frate! Toate legăturile se rupseseră după moartea unchiului, își spuse Mira... Preoteasa uitase de neamurile soțului răposat, zdruncinată de pierderea suferită, înciudată că murise prea curând, regretând că se măritase
CAPITOLUL 1 (PARTEA A DOUA) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374935_a_376264]
-
va întoarce după căderea Cortinei de Fier. Preotul cu convingeri asemănătoare se decide însă să rămână în România, asumându-și destinul fatidic de indezirabil și asisitând neputincios la exodul enoriașilor săi spre imaginarul tărâm al făgăduințelor, Occidentul. Preocupați de problematica înstrăinării și de greutatea de a-și afla fericirea departe de patrie, ambii optează pentru România. Totuși, în ciuda asemănărilor, există un punct la care Gabrea și Schlattner se deosebesc: motivația și credința. În timp ce regizorul a ales să-și îndeplinească menirea trudind
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
Numirea generală de „post” nu se restrânge numai la o oprire de la bucate, ci arată că această întreagă lucrare înnoitoare a omului întreg (trup și suflet). De aceea, trebuie să ținem post primit și plăcut Domnului. Postul cel adevărat este înstrăinarea de răutăți, înfrânarea limbii, lepădarea maniei, îndepărtarea de pofte, de clevetire, de minciună și de jurământul mincinos. Lipsa acestora este postul cel adevărat și bine primit. Sf. Ioan Gură de Aur făcea referire la post, întrebând: „Postești? Arata-mi-o
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
mari. O larmă generalizată astupă liniștea sănătoasă, naturală, pentru că ” Toată lumea vorbește și când nu are nimic de spus”, este de părere Marian Malciu. Enunțul ” Ne consumăm viața on-line” pare să exprime un strigăt de alarmă al scriitorului preocupat de fenomenul înstrăinării omului modern de esența sa. Riscul acesta al înstrăinării omului față de semenul trăitor în marile aglomerații umane poate veni de la modul comod de viață, constând în plata on-line a impozitelor, în rezervarea biletelor de avion on-line, în cursuri de specializare
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
Toată lumea vorbește și când nu are nimic de spus”, este de părere Marian Malciu. Enunțul ” Ne consumăm viața on-line” pare să exprime un strigăt de alarmă al scriitorului preocupat de fenomenul înstrăinării omului modern de esența sa. Riscul acesta al înstrăinării omului față de semenul trăitor în marile aglomerații umane poate veni de la modul comod de viață, constând în plata on-line a impozitelor, în rezervarea biletelor de avion on-line, în cursuri de specializare on-line, în a face politică on-line, în vizionarea unor
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
copii, copiilor lor. Spun România, spun 1 Decembrie. Ziua care unește românii într-un singur gând, o singură simțire și un singur dor. 1 Decembrie, este ziua în care cei departe de locurile natale, simt mai intens ca oricând durerea înstrăinării. Ochii înlăcrimează, înima suspină în ziua aceasta sfântă. Cu solemnitate, românii din întreaga lume, intonează Imnul Țării împreună cu frații rămași Acasă. 1 Decembrie este ziua când cu emoție și dor în glas, spunem cu mândrie: „Și eu sunt Român!” România
CÂND SPUN ROMÂNIA... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371972_a_373301]
-
primar Ionuț Gospodaru, au participat împreună cu oaspeții lor basarabeni la prezentări și lansări de carte, comemorări dedicate prozatorului Mihail Sadoveanu (în componența comunei e și satul bunicilor scriitorului, Verșeni), la serbări ale satului și alte acțiuni contextualizate recuperării perioadei de înstrăinare între frații de neam, dorinței de revenire Acasă a Basarabiei. Coparticipările la evenimentele culturale avându-i protagoniști pe cărturarii chișinăuieni s-au extins și în afara comunei, la Fălticeni, Pașcani, Roman, Iași, Bacău și Chișinău. În contextul acestei relații s-au
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
Badea 2010 - Prohor, Catar, Chelner, Bărbat fără cap - Mantia de stele de Milorad Pavić, regia Nona Ciobanu 2010 - Crazy Stories în the City, un spectacol de Arcadie Rusu... XXIX. EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011. EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX Un alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite de OCTAVIAN CURPAȘ Editură „Anthem”, Arizona, SUA octombrie 2011
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
E frumoasă durere monologul/ Cum a pornit cum eram de ce nu suntem// Așteaptă cei ce cred în iubire/ Fostele trăiri irepetabile/ E frumoasă durere/ Departele așteptarea reîntoarcerea// Triumfă doar cei ce iubesc/ E frumoasă durere// Nu este despărțire/ Înlocuire uitare înstrăinare...” (Frumoasă durere). Muharrem Kurti propune o modalitate directă de asumare a ceea ce suntem, transluciditatea poemelor sale lăsând loc de binevenite interpretări din partea criticii. Consecvența sa va fi răsplătită desigur cu consecvență! Bun venit în limba lui Emines, Domnule Kurti! Daniel
DANIEL MARIAN DESPRE MUHARREM KURTI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372925_a_374254]
-
construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere de puhoaiele ce veneau din adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au apărat de înstrăinare. Am fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa de Jos; așadar, imediat dincolo de graniță există un popor român de o frumusețe sufletească ieșită din comun. Vorbesc o limbă frumoasă
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A PATRUZECI DE ANI DE VIAŢĂ ARHIEREASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/372881_a_374210]
-
gândire pragmatică cu intelectualismul liricizat sensibil. Temă favorită poetului, iubirea, vine între eros și thanatos și devine absolutul existenței, nimic relativ, nimic întâmplător în această simbioză vitală a omului cu iubirea. Într-un decor care aduce neîncredere în viitor, sentimentul înstrăinării de prezent induce apusul vieții, sumbru, ca soluție de resuscitare a frumosului trăit, între scepticism și asumarea lui ca prezent, iar realismul acestui prezent este motivație trăirii viitoare. Sigur pe sentimentele sale, în iubire față de ființa dragă și înstrăinare față de
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
sentimentul înstrăinării de prezent induce apusul vieții, sumbru, ca soluție de resuscitare a frumosului trăit, între scepticism și asumarea lui ca prezent, iar realismul acestui prezent este motivație trăirii viitoare. Sigur pe sentimentele sale, în iubire față de ființa dragă și înstrăinare față de realitatea înconjurătoare, poetul își cerne și discerne perspectiva emoțională fără candoare, fără naivități inutile, constatator. Deși versurile sale sunt profunde, analitice, grave pe alocuri, în tonalități sobre, versuri cu rime complicate și răsturnări semantice, citesc ușor, pentru că nu întâlnesc
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
și unei burzuluieli care mi-a tulburat atâta amar de vreme bunul simț, menținându-mă într-o indiferență și apatie din care respectul zilnic, acel sărut-mâna sau bună ziua nici măcar căznit nu-l mai murmurau buzele când o întâlneam, era o înstrăinare a consecvenței în onestitate pe care o datorăm sanguinar și prin educație înaintașilor, celor care au pus din obligație sau din onoare profesională umărul, la creșterea și maturizarea omului și cetățeanului care voi fi mâine. Culmea, chiar fructificasem (și încă
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
insinueze, prin amenințare tăvălugul concentraționar al unor rânduieli străine nouă, spre a “imobiliza” pentru o jumătate de veac de-atunci încolo, gândul și fapta istorică a nației, și chiar cea personală a fiecăruia. Amprentă de haos și anarhie morală, de înstrăinare a omului de esența lui dumnezeiască, triumful crispării și autoînsingurării voite pentru a mai pretinde o salvare - de la pervertirea controlată a vieții personale, chiar. În anul 1939, am fost concentrat la Regimentul 30 Dorobanți, din Câmpulung Muscel. Făceam parte din
GRAD DE GENERAL CU TARAF DE LĂUTARI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371234_a_372563]
-
1989, suntem debusolați și singuri, chiar dacă nu am fost îndoctrinați, cum generația ei e salvată de „timp” și schimbarea șocantă” - Provincia Corvina nr. 3, 1997. Fin psiholog al personalității decăzute dar și a colectivității ce devine complice , prin lașitate și înstrăinare sinelui, - conform relației patologice sadomasochiste, victima- calau, Ligia Semăn (foto) controlează ingenios construcția romanesca, situațiile ce se succedă și culminează în desfășurarea dramatică pe care o numim stigmatica. Ceea ce în anii adolescenței Ligiei era inflamabil în metafore că într-un
UN ITINERAR AL VIETII SI CARTII CRESTINE de EUGEN EVU, ACADEMICIAN, MEMBRU AL USR DIN ROMANIA în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344928_a_346257]
-
Foarte adevărat!Întrebat Părintele Galeriu “În ce constă mai precis răul?”, acesta a răspuns: “S-a spus că este o stare și nu un principiu sau substanță. O stare a voinței pervertite. Sfântul Vasile cel Mare definește răul ca o "înstrăinare de Dumnezeu". Cum s-a produs înstrăinarea ? Prin ispita adorării de sine, prin strălucirea eului. Fiecare când gândim acum parcă intuim ceva din această conștiință de sine a existenței proprii, un fel de a fi al încântării. Deci Lucifer cade
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
constă mai precis răul?”, acesta a răspuns: “S-a spus că este o stare și nu un principiu sau substanță. O stare a voinței pervertite. Sfântul Vasile cel Mare definește răul ca o "înstrăinare de Dumnezeu". Cum s-a produs înstrăinarea ? Prin ispita adorării de sine, prin strălucirea eului. Fiecare când gândim acum parcă intuim ceva din această conștiință de sine a existenței proprii, un fel de a fi al încântării. Deci Lucifer cade în această adorare de sine, făcând din
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
palestinienilor care era în bune relații cu Ceaușescu, despre care știm că a stricat multe biserici în România, dar acolo a reușit să obțină un teren pentru o capelă românească. Chiar dacă patriarhul Ierusalimului, nici acum nu este de acord cu înstrăinarea pământului, n-a avut ce face, fiind pus în fața faptului împlinit. În acea biserică sunt picturi frumoase, în care apare fostul patriarh român al vremii, Teoctist. Via Dolorosa, Drumul Crucii, m-a cutremurat. Este drumul pe care, după ce a fost
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Scriitori > INSTRAINAREA PARTEA I Autor: Mihai Știrbu Publicat în: Ediția nr. 209 din 28 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Mihai Știrbu În memoria tatălui meu. ÎNSTRĂINAREA I. Soarele amiezii, darnic în Basarabia anului 1936, lumina clar casele din piatră, grădinile oamenilor și viile dese din depărtare. Tânărul de statură potrivită, slăbuț dar bine făcut, cu părul rar mai mult șaten decât blond, trase-n piept aerul
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
cât mai comode, mașina, televizorul, telefonul și celelalte devenind, azi, idoli pentru om. Cât despre știința medicală, cei mai bolnavi acum își pun nădejdea numai în medicamente, nu în puterea rugăciunii și a lui Dumnezeu. Toate acestea au adus o înstrăinare de Dumnezeu, omul crede că poate face totul și fără Dumnezeu, ajungând să-L hulească, să-L disprețuiască și, ceva mai mult, se roagă la satana și se închină lui. Când îi merge rău în casă nu mai cheamă preoții
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
de interviuri cu stele - vol. 2, editura Anamarol, București, 2011 Moto: „Și în viață, în simțire, în scris, în gând, când te uiți bine, rămâne mai ales ce ai dat altora, ce ai lăsat de la tine, ce ai jertfit. Prin înstrăinarea de tine însuți, capeți și consecventă, si stăruința, și caracterul, și iubirea oamenilor” - Nicolae Iorga În vremurile actuale care, prin conjunctură lor politică etică, morală, economică - dacă ar fi sa enumeram câteva dintre domeniile vieții direct vizate - nu lasă, în
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
personajelor, ca ipostaze epic modelate. Prin urmare, în esența sa ultimă, textualizarea narativă implică, incontestabil, atitudinea subiectivă, ca, de altfel, întreaga literatură. Tema primei proze a volumului, Jurnalul unui pui de găină, este fantasticul simbolic, în fapt, o alegorie a înstrăinării ființei într-o lume ostilă, incomprehensibilă, neasumată lăuntric. Imaginea este împinsă spre o funcționare simbolică, puiul este aici simbolul existenței pure care este aruncată în contingență. Valoarea literară a prozei constă în inovație, în posibilitatea textului de a evita clișeul
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
emoția la alții. La mine ea se datorează pulsațiilor unui ritm secret al inimii ce-mi stimulează imaginile. Un fior mă străbate ca să-mi amintească de Haim Brener* și febră tifoidă care-i măcina și trupul și rațiunea, de sentimentul înstrăinării care-l urmărea, de faptul că ucigașul e stăpânul limbii și al pământului nostru... Febra care-i măcina și trupul și gândirea, nu lăsa loc imaginației, nici speranței că limba ebraică va fi învățată, vorbită în casă, în stradă, în
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
tot restul vieții. În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învață latina, italiana, franceza și e de presupus că în această vreme l-a încercat gândul de a scrie opara sa literară ”Țiganiada “. În prefața lexiconului său, scriitorul vorbește astfel despre înstrăinarea sa:” ... abia călcai strămoșescu pământ, când întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui silit iarăși a mă înstrăina. Ba cum ași zice, a merge de voie în urgie. Fui sâlit în urmă a mă așeza în țară străină, întru care nemernicie mă aflu
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]